DECIZIE Nr.
1265 din 12 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii si ale art. 3041 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 781 din 23 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Claudiu Sârbu,
Dan Ştefan Dragomir, Marian Cărămidă, Dorin Bogdan, Mircea Paştiu, Venera Maria
Iancu, Silvia Moldovan, Cornel Frăţilă, Adrian Iurean (Turean) si Crinel-Paul
Popa în dosarele ' nr. 5.076/107/2008, nr. 5.088/107/2008, nr. 5.080/107/2008,
nr. 5.106/107/2008, nr. 5.111/107/2008, nr. 5.574/107/2008, nr. 5.078/107/2008,
nr. 6.274/107/2008, nr. 5.055/107/2008 şi nr. 5.037/107/2008 ale Curţii de Apel
Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 492D/2010-501D/2010 au obiect
identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 493D/2010- 501D/2010 la Dosarul nr. 492D/2010,
care este primul înregistrat.
Cauza fiind stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepţiei, sens în care face trimitere la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 14 ianuarie 2010 şi 21 ianuarie
2010, pronunţate în dosarele nr. 5.076/107/2008,' nr. 5.088/107/2008, nr.
5.080/107/2008, nr. 5.106/107/2008, nr. 5.111/107/2008, nr. 5.574/107/2008, nr.
5.078/107/2008, nr. 6.274/107/2008, nr. 5.055/107/2008 şi nr. 5.037/107/2008, Curtea
de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură
civilă.
Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de
Claudiu Sârbu, Dan Ştefan Dragomir, Marian Cărămidă, Dorin Bogdan, Mircea
Paştiu, Venera Maria Iancu, Silvia Moldovan, Cornel Frăţilă, Adrian Iurean
(Turean) şi Crinel-Paul Popa cu ocazia soluţionării unor cauze civile.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin
art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi art.
21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece angajatul
este discriminat şi nu beneficiază de un proces echitabil atunci când, în
cadrul unui litigiu de muncă, deşi majoritatea înscrisurilor care pot duce la
aflarea adevărului se află la angajator, acesta nu le depune în faţa instanţei,
pronunţându-se astfel o soluţie greşită. De asemenea, se susţine că
dispoziţiile art. 3041 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale deoarece
creează discriminări între cei ale căror litigii au şi calea de atac a apelului
şi cei ale căror litigii prevăd şi calea de atac a recursului.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte
de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia
de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003 şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, care
au următorul cuprins:
- Art. 287 din Codul muncii: „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului,
acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de
înfăţişare.";
-Art. 3041 din Codul
de procedură civilă: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată
cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa
putând să examineze cauza sub toate aspectele."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său
din perspectiva unor critici similare. Astfel, referitor la prevederile art.
287 din Codul muncii, Curtea a statuat prin numeroase decizii că acestea nu
contravin prevederilor constituţionale. De pildă, prin Decizia nr. 494 din 11
noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, Curtea,
respingând excepţia, a reţinut că dispoziţiile art. 287 din Codul muncii
reprezintă norme de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituţie, se stabilesc prin lege, precum şi că salariatul şi angajatorul
sunt două părţi ale conflictului de muncă, situate pe poziţii opuse şi cu
interese contrare, situaţia lor diferită justificând, în anumite privinţe, şi
tratamentul juridic diferenţiat. Angajatorul este cel care deţine documentele
şi toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului şi pentru
stabilirea drepturilor şi obligaţiilor părţilor raportului juridic de muncă,
fiind necesară şi firească obligaţia acestuia de a prezenta aceste probe.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3041 din Codul de procedură civilă,
Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestora prin numeroase
decizii. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.004 din 7 octombrie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 7 noiembrie 2008, Curtea a statuat că recursul
constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca
şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă însăşi cauza, atât sub aspectul
legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar
hotărârea pronunţată de prima instanţă, exclusiv pentru motivele de casare
prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă, ceea ce este în deplină
concordanţă cu prevederile Constituţiei.
Intrucât criticile de neconstituţionalitate din
prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei
Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii şi ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Claudiu Sârbu, Dan Ştefan Dragomir, Marian Cărămidă, Dorin Bogdan,
Mircea Paştiu, Venera Maria Iancu, Silvia Moldovan, Cornel Frăţilă, Adrian
Iurean (Turean) şi Crinel-Paul Popa în dosarele nr. 5.076/107/2008, nr.
5.088/107/2008, nr. 5.080/107/2008, nr. 5.106/107/2008, nr. 5.111/107/2008, nr.
5.574/107/2008, nr. 5.078/107/2008, nr. 6.274/107/2008, nr. 5.055/107/2008 şi
nr. 5.037/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de
muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru