DECIZIE Nr.
1242 din 6 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 146 si art. 150 din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 759 din 6 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 146 şi art. 150 din Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de George Sorin Creţu în
Dosarul nr. 27.938/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile
art. 146 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, ca fiind
inadmisibilă, de vreme ce acest text de lege este abrogat, şi de respingere, ca
neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile
art. 150 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 27.938/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 146 şi art. 150 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale. Excepţia a fost ridicată de George Sorin Creţu într-o acţiune
având ca obiect constatarea nulităţii absolute a hotărârii adunării generale a
asociaţilor şi a nulităţii unui contract de vânzare-cumpărare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat
permite administratorului, fără a avea acordul persoanei juridice exprimat prin
intermediul adunării generale a asociaţilor, să înstrăineze active ale societăţii,
încălcându-se în acest fel dreptul de proprietate al persoanei juridice,
respectiv dreptul de a dispune asupra proprietăţilor ce fac parte din activul
său, creându-se identitate între consimţământul persoanei fizice, respectiv al
administratorului şi mandatul dat de persoana juridică, care nu coincid
întotdeauna.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială consideră că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor
constituţionale ale art. 44, având în vedere faptul că administratorii sunt răspunzători
faţă de societate pentru toate actele îndeplinite în exercitarea mandatului ce
le-a fost acordat.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 146 din Legea nr.
31/1990 este inadmisibilă, întrucât acest articol a fost abrogat expres prin
art. I pct. 96 din Legea nr. 441/2006 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990
privind registrul comerţului, republicată, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006. Totodată, apreciază că
prevederile art. 150 din Legea nr. 31/1990 sunt conforme cu dispoziţiile
constituţionale potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate
sunt stabilite de lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei îl constituie prevederile art. 146
şi art. 150 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
Cu privire la art. 146 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, Curtea constată că acesta a fost abrogat prin art. I
pct. 96 din Legea nr. 441/2006, iar art. 150 din Legea nr. 31/1990 a fost
modificat prin aceeaşi lege, având următorul conţinut: „(1) Dacă prin actul
constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 441,
sub sancţiunea nulităţii, administratorul va putea, în nume propriu, să
înstrăineze, respectiv să dobândească, bunuri către sau de la societate, având
o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii, numai după
obţinerea aprobării adunării generale extraordinare, în condiţiile prevăzute la
art. 115.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi operaţiunilor
de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula
prin raportare la situaţia financiară aprobată pentru anul financiar precedent
celui în care are loc operaţiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social
subscris, dacă o asemenea situaţie financiară nu a fost încă prezentată şi
aprobată.
(4) Prevederile prezentului articol sunt
aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul
administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al
acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă
sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este
administrator sau director ori deţine, singură sau împreună, o cotă de cel
puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care
una dintre societăţile comerciale respective este filiala celeilalte."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale
ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
I. Dispoziţiile art. 146 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale au fost abrogate expres prin art. I pct. 96 din Legea
nr. 441/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul
comerţului, republicată. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „decide asupra
excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj
comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei
dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare".
Aşa fiind, excepţia urmează a fi respinsă ca
inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
II. Cât priveşte prevederile art. 150 din aceeaşi lege,
acestea prevăd aprobarea adunării generale, sub sancţiunea expresă a nulităţii
absolute, a oricărui act de transfer de bunuri între societate şi
administratorii săi, precum şi închirierea sau leasingul ce are o valoare mai
mare de 10% din valoarea activelor nete ale societăţii. Textul îi priveşte şi
pe soţul administratorului, precum şi pe persoanele aflate în relaţie de
rudenie sau afinitate apropiată cu administratorul. Interdicţia are în vedere
înstrăinarea sau dobândirea de bunuri către şi de la societate, împrumutul,
avantajele financiare la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, peste o
anumită valoare, prevederi în acord cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie. De
altfel, Curtea constată că, potrivit art. 1441 din lege,
administratorul are obligaţia de a-şi exercita mandatul cu prudenţă şi
diligentă, iar dacă într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, are
interese contrare intereselor societăţii, trebuie să îi înştiinţeze despre
aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau auditori interni şi să nu
ia parte la nicio deliberare privitoare la această operaţiune. Administratorul
care nu a respectat această obligaţie răspunde pentru daunele ce au rezultat
pentru societate.
Totodată, societatea are la îndemână acţiunea în
răspundere contra administratorilor pentru daunele pe care le-au cauzat societăţii
prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de aceasta, acţiune ce poate fi
introdusă în baza hotărârii adunării generale, ce va decide cu majoritatea
prevăzută la art. 112 din lege.
In aceste condiţii, Curtea constată că există
suficiente garanţii pentru garantarea dreptului de proprietate al societăţii
comerciale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 146 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, excepţie ridicată de George Sorin Creţu în Dosarul nr.
27.938/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 150 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al
aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu