DECIZIE Nr.
1234 din 5 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 20 alin. (3) din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 774 din 18 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului
Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 3 din Legea nr.
276/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, ale art.
21 din Legea nr. 276/2009 şi ale articolului unic pct. 3 din Legea nr.
276/2009, excepţie ridicată de Miess Livia, Daniel Voicu şi Mihaela Antigona
Niculescu în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 şi nr.
22.920/301/2009 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Judecătoriei Giurgiu şi
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 23
septembrie 2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost
consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a
delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru
data de 5 octombrie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 18 decembrie 2009, 7 ianuarie 2010
şi 9 februarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr.
5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009, Judecătoria Râmnicu Vâlcea,
Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 3
din Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr.
146/1997, respectiv ale art. 21 din Legea nr. 276/2009 şi, respectiv, ale articolului unic pct. 3
din Legea nr. 276/2009, excepţii ridicate de Miess
Livia, Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în cauze având ca obiect un
partaj judiciar.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la
justiţie, întrucât cetăţeanul este pus în situaţia de a nu mai putea beneficia
de serviciile publice oferite de instanţele judecătoreşti, ceea ce face ca
acest drept fundamental, prevăzut de Constituţie, să devină unul iluzoriu. Se
mai arată că, datorită cuantumului exagerat al taxei judiciare de timbru, nu se
mai poate realiza partajul judiciar al bunurilor comune într-o acţiune de divorţ. Intr-o atare situaţie partea
potrivnică în acţiunea de divorţ se află într-un avantaj net, fiind scutită de
plata oricărei taxe judiciare de timbru.
In fine, se apreciază că un
atare cuantum ridicat al taxei judiciare de timbru este disproporţionat prin
raportare atât la veniturile persoanei aflate în situaţia de a o plăti, cât şi
la serviciul prestat de instanţa judecătorească.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi Judecătoria
Giurgiu apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile articolului unic pct. 3, respectiv
ale art. 21 din Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, precum şi ale art. 20 alin. (3)
din Legea nr. 146/1997.
In realitate, Curtea constată
că autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică prevederile art. 3 lit.
c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum
au fost modificate prin Legea nr. 276/2009, precum şi ale art. 20 alin. (3) din
aceeaşi lege, dispoziţii asupra cărora urmează să se pronunţe prin prezenta
decizie. Aceste prevederi au următorul cuprins:
- Art. 3 lit. c): „Acţiunile
şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel:
[...]
c) cereri pentru:
- stabilirea calităţii de
moştenitor - 50
lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale -
3% la valoarea masei succesorale;
- cereri de raport - 3%
la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
- cereri de reducţiune a
liberalităţilor - 3% la
valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea
liberalităţilor;
- cereri de partaj - 3% la valoarea masei
partajabile.
Separat de această taxă, dacă părţile contestă
bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor
coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se
datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2
alin. (1)";
-Art. 20 alin. (3): „Neîndeplinirea
obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea
acţiunii sau a cererii."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind
accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art.
53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi
art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei. Totodată, se consideră a fi
încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces
echitabil, ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 din
Protocolul adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii şi art. 1 din
Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi
dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale
invocate, Curtea constată următoarele:
Prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, raportat la o critică similară de
neconstituţionalitate, Curtea, cu privire la art. 3 lit. c) din Legea nr.
146/1997, a statuat următoarele: „accesul liber la justiţie nu interzice
stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care
se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea
cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. In virtutea
dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora «Cetăţenii
au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile
publice», plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională
a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în
valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care
o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. In
acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces
la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare
din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este
atinsă însăşi substanţa sa.
De asemenea, Curtea a mai
reţinut că, pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde
prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justiţia
este unică, imparţială şi egală pentru toţi, consacrat de art. 124 alin. (2)
din Legea fundamentală."
Cu privire la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997,
Curtea, tot pentru argumentele mai sus arătate, a constatat
constituţionalitatea sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 640 din 28 aprilie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009.
Considerentele reţinute de Curte în deciziile
menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit
elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din
Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din
Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile
art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 20 alin. (3) din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de
Miess Livia în Dosarul nr. 3.777/288/2009 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea,
precum şi ale art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată de Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în
dosarele nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009 ale Judecătoriei Giurgiu şi
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly