DECIZIE Nr. 120 din 16 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin.
2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 296 din 5 aprilie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. II alin. 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie
ridicata de Alexandrina Roata in Dosarul nr. 1.182/C/2003 al Tribunalului
Vrancea - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la principiile
neretroactivitatii si egalitatii in drepturi a cetatenilor. Se apreciaza ca
legea veche nu ultraactiveaza, hotararile judecatoresti fiind supuse cailor de
atac prevazute de legea in vigoare la data pronuntarii lor.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
1.182/C/2003, Tribunalul Vrancea - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II
alin. 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind
modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de
Alexandrina Roata.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca, desi in
conformitate cu dispozitiile art. II alin. 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 58/2003, tribunalul nu mai este decat instanta de fond, el
functioneaza ca instanta de apel, dupa legea anterioara. Astfel, se constata ca
legea veche ultraactiveaza in ceea ce priveste competenta si caile de atac, in
asa fel incat se ajunge la functionarea concomitenta a instantelor
judecatoresti dupa doua legi distincte si contradictorii.
Se apreciaza ca ultraactivitatea legii vechi, sub aspectul termenelor si
cailor de atac, fata de momentul de pronuntare a hotararii, este
neconstitutionala, discriminatorie, inechitabila si impiedica accesul liber la
justitie, respectiv la caile de atac. Acest lucru se datoreaza faptului ca
hotararile pronuntate sub legea veche sunt supuse apelului si recursului la
instantele teritoriale, care sunt supuse influentelor si presiunilor locale,
ceea ce noile reguli de competenta instituite de Codul de procedura civila
evita, prin instituirea recursului in competenta unica a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
Se mai arata ca restrangerea exercitiului unor libertati sau drepturi nu
poate fi impusa decat prin lege, iar restrangerea prevazuta in art. II alin. 2
si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 opereaza ca efect al
unei ordonante de urgenta neaprobate prin lege. Mai mult, se apreciaza ca
stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecata prin ordonanta
atrage neconstitutionalitatea integrala a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 58/2003, deoarece legea de functionare a instantelor de judecata, prin care
se stabileste competenta si procedura de judecata, nu poate fi decat organica,
potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata. Pe de alta parte, in
conformitate cu art. 124 din Legea fundamentala, justitia se infaptuieste in
numele legii, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, prin
aceasta intelegandu-se numai legile organice sau ordinare, iar nu si
ordonantele Guvernului.
Tribunalul Vrancea - Sectia civila apreciaza ca Legea fundamentala
reglementeaza expres in art. 73 domeniile de reglementare a legilor organice,
fara a enumera si normele juridice privind procedura de judecata.
Se arata ca intentia legiuitorului de a respecta principiul
neretroactivitatii legii, prevazut in art. 15 alin. (2) din Constitutie,
republicata, rezulta din insusi continutul art. II alin. 2 si 3 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 58/2003. Altfel, o lege noua care ar modifica, fara
norme tranzitorii, obligativitatea partii care se adreseaza justitiei de a
utiliza caile reglementate de legea veche ar fi retroactiva, nesocotind
prevederile constitutionale, si ar incalca drepturile justitiabililor.
Prin urmare, instanta judecatoreasca apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. 2 si 3 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de
procedura civila este nefondata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul arata ca notiunea de "lege" folosita in cuprinsul art.
124 din Constitutie, republicata, are in vedere sensul cel mai larg, acoperind
toata gama dispozitiilor normative cuprinse in Legea fundamentala, in celelalte
legi sau in actele normative subordonate legilor, iar nu doar cel de act
normativ emis de forul legislativ. Potrivit jurisprudentei Curtii
Constitutionale, domeniul legilor organice este stabilit numai prin
Constitutie, interdictia emiterii de catre Guvern a ordonantelor in domeniul rezervat
legii organice fiind limitata la categoria ordonantelor simple, nu si a
ordonantelor de urgenta.
In ceea ce priveste accesul liber la justitie, aplicarea ultraactiva a
legii vechi este constitutionala, Legea fundamentala interzicand doar aplicarea
legii noi situatiilor juridice nascute sau stinse anterior acesteia, si se
justifica prin necesitatea de a permite partii care a pornit o judecata de a
avea reprezentarea exacta referitoare atat la instanta care va solutiona
cererea, cat si la caile de atac pe care le va putea exercita. Asa fiind,
posibilitatea de a promova o cale de atac in conditiile si la instanta devenita
competenta potrivit legii noi este exclusa pentru cauzele in curs de judecata
la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, fapt ce nu este de natura
a contraveni art. 21 si 53 din Constitutie, republicata.
Avocatul Poporului apreciaza ca din insasi formularea art. II alin. 2 si 3
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 rezulta faptul ca se respecta
principiul constitutional al neretroactivitatii legii. Se arata in acest sens
ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, dreptul la exercitarea
cailor de atac este fixat de legea in vigoare in momentul pronuntarii hotararii
judecatoresti, deoarece admisibilitatea unei cai de atac constituie o calitate
inerenta a hotararii. In aceste conditii, nici o cale de atac nu poate rezulta
dintr-o lege posterioara, dupa cum nici o cale de atac existenta in momentul
pronuntarii nu poate fi desfiintata fara retroactivitate, de catre o lege
posterioara. Astfel, "o cale de atac se exercita doar impotriva
hotararilor pronuntate dupa intrarea sa in vigoare".
Se arata ca textele de lege criticate asigura un tratament egal in fata
legii si autoritatilor publice, atat pentru cei care au formulat actiuni in
justitie sub imperiul legii vechi, cat si pentru aceia care s-au adresat
instantei de judecata potrivit noilor reglementari.
Referitor la neconstitutionalitatea ordonantei de urgenta, in ansamblul ei,
fata de dispozitiile art. 73 si ale art. 126 alin. (2) din Constitutie,
republicata, se constata ca art. 73 alin. (3) din Legea fundamentala
reglementeaza expres si limitativ domeniile rezervate legii organice, printre
care nu figureaza dispozitiile legale privind procedura civila.
In ceea ce priveste faptul ca prevederile legale criticate au fost
stabilite prin ordonanta de urgenta, si nu prin lege, se arata ca numai Curtea
Constitutionala are posibilitatea sa stabileasca daca Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 58/2003 a fost adoptata in conditiile art. 115 alin. (4) din
Constitutie, republicata.
Se apreciaza ca textele constitutionale referitoare la accesul liber la
justitie, restrangerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati si la
infaptuirea justitiei nu au incidenta in cauza.
In consecinta, dispozitiile art. II alin. 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila sunt considerate ca fiind constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. II alin. 2
si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003. Textul legal criticat are
urmatorul continut:
- Art. II alin. 2 si 3: "Procesele in curs de judecata la data
schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate
de acele instante. In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile
prezentei ordonante de urgenta privitoare la competenta sunt aplicabile.
Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante
de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub
care au fost pronuntate."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si neconstitutionalitatea extrinseca
a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003.
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (2),
ale art. 53, 124, ale art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutia
Romaniei, republicata, care au urmatorul continut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia
legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (2): "Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui
drept.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii.";
- Art. 124: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.";
- Art. 126 alin. (2): "Competenta instantelor judecatoresti si
procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.";
- Art. 129: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate
si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca formula
redactionala a textului legal dedus controlului nu ofera temei criticii
referitoare la incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata,
intrucat nu contine in sine nici o dispozitie cu caracter retroactiv, textul
urmand a-si gasi aplicarea exclusiv de la data intrarii in vigoare a legii. In
ceea ce priveste determinarea situatiilor juridice care raman supuse vechii
reglementari, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare,
aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate, ci de aplicare a legii
in timp, de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
In legatura cu principiul neretroactivitatii legilor, Curtea constata ca,
potrivit acestuia, o lege devine obligatorie numai dupa publicarea ei in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, ea ramanand in vigoare pana la
aparitia unei alte legi, care o abroga in mod explicit sau implicit. A decide ca,
prin dispozitiile sale, legea noua ar putea desfiinta sau modifica situatii
juridice anterioare, constituite prin efectul actelor normative care nu mai
sunt in vigoare, ar insemna sa se incalce principiul constitutional al
neretroactivitatii legii. Legea noua este insa aplicabila de indata tuturor
situatiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupa
intrarea ei in vigoare, precum si tuturor efectelor produse de situatiile
juridice formate dupa abrogarea legii vechi.
Raportand cele aratate cu titlu principial la textul de lege dedus
controlului, Curtea constata ca, intrucat procesele in curs de judecata la data
schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate
de acele instante, iar hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a
prezentei ordonante de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor
prevazute de legea sub care au fost pronuntate, norma da expresie principiului
neretroactivitatii, ceea ce impune concluzia ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata.
Referitor la critica potrivit careia art. II alin. 2 si 3 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 58/2003 incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2)
din Constitutie, republicata, Curtea constata ca, in masura in care
reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia
prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente
arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.
In ceea ce priveste notiunea de "lege" utilizata in Constitutie,
republicata, in art. 124, potrivit caruia justitia se infaptuieste in numele
legii, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, Curtea retine
ca aceasta are in vedere un sens larg ce acopera ansamblul dispozitiilor normative
cuprinse in Legea fundamentala si actele normative ce formeaza dreptul intern.
Astfel, conceptul de "lege" are mai multe intelesuri in functie
de distinctia ce opereaza intre criteriul formal sau organic si cel material.
Potrivit primului criteriu, legea se caracterizeaza ca fiind un act al
autoritatii legiuitoare, ea identificandu-se prin organul chemat sa o adopte si
prin procedura ce trebuie respectata in acest scop. Aceasta concluzie rezulta
din coroborarea dispozitiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constitutie,
republicata, conform carora "Parlamentul este [...] unica autoritate
legiuitoare a tarii" cu prevederile art. 76, 77 si 78, potrivit carora
legea adoptata de Parlament este supusa promulgarii de catre Presedintele
Romaniei si intra in vigoare la trei zile dupa publicarea ei in Monitorul
Oficial al Romaniei, daca in continutul sau nu este prevazuta o alta data
ulterioara. Criteriul material are in vedere continutul reglementarii,
definindu-se in considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relatiilor
sociale reglementate.
In ceea ce priveste ordonantele Guvernului, Curtea retine ca, elaborand
astfel de acte normative, organul administrativ exercita o competenta prin
atribuire care, prin natura ei, intra in sfera de competenta legislativa a
Parlamentului. Prin urmare, ordonanta nu reprezinta o lege in sens formal, ci
un act administrativ de domeniul legii, asimilat acesteia prin efectele pe care
le produce, respectand sub acest aspect criteriul material.
In consecinta, intrucat un act juridic normativ, in general, se defineste
atat prin forma, cat si prin continut, legea, in sens larg, deci cuprinzand si
actele asimilate, este rezultatul combinarii criteriului formal cu cel
material.
Pe de alta parte, Curtea observa ca delegarea legislativa a Guvernului de a
emite ordonante poate opera in temeiul Constitutiei, republicata, potrivit art.
115 alin. (4), in cazul ordonantelor de urgenta, sau in temeiul legii de
abilitare adoptate cu respectarea alin. (1) al aceluiasi articol. In
jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca interdictia reglementarii
de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai ordonantele
Guvernului adoptate in baza unei legi speciale de abilitare, aceasta
interdictie decurgand direct din textul constitutional. O asemenea limitare nu
este prevazuta insa de alin. (4) al art. 115 din Constitutie, republicata,
referitor la ordonantele de urgenta, care nu reprezinta o varietate a
ordonantei emise in temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezinta un
act normativ, adoptat de Guvern, in temeiul unei prevederi constitutionale,
care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sa faca fata
unor situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata.
Asa fiind, pentru argumentele aratate in prealabil, Curtea nu poate retine
critica de neconstitutionalitate potrivit careia modificarea si completarea
Codului de procedura civila prin ordonanta de urgenta ar aduce atingere
dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 124, 126 si 129.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2
si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Alexandrina Roata
in Dosarul nr. 1.182/C/2003 al Tribunalului Vrancea - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu