DECIZIE   Nr. 1173 din 30 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 711 din 26 octombrie 2010

Augustin Zegrean                               - preşedinte

Aspazia Cojocaru                              - judecător

Acsinte Gaspar                                  - judecător

Petre Lăzăroiu                                   - judecător

Mircea Ştefan Minea                         - judecător

Iulia Antoanella Motoc                      - judecător

Ion Predescu                                     - judecător

Puskas Valentin Zoltan                      - judecător

Tudorel Toader                                 - judecător

Doina Suliman                                   - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Verona Corn" - S.R.L, din Călăraşi şi Societatea Comercială „Luk Trans" - S.R.L. din Dragalina în dosarele nr. 6.407/202/2009, nr. 6.395/202/2009, nr. 6.472/202/2009, nr. 6.485/202/2009, nr. 6.478/202/2009, nr. 6.484/202/2009, nr. 6.471/202/2009, nr. 6.476/202/2009, nr. 6.480/202/2009, nr. 6.475/202/2009, nr. 6.479/202/2009, nr. 6.486/202/2009, nr. 6.483/202/2009, nr. 6.474/202/2009, nr. 6.481/202/2009, nr. 6.469/202/2009, nr. 6.473/202/2009 şi nr. 6.470/202/2009 ale Judecătoriei Călăraşi.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 125D/2010, nr. 126D/2010, nr. 155D/2010 -nr. 161 D/2010, nr. 212D/2010, nr. 213D/2010, nr. 240D/2010 - nr. 243D/2010, nr. 318D/2010 - nr. 320D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 126D/2010, nr. 155D/2010 - nr. 161D/2010, nr. 212D/2010, nr. 213D/2010, nr. 240D/2010 - nr. 243D/2010, nr. 318D/2010 - nr. 320D/2010 la Dosarul nr. 125D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 6.407/202/2009, nr. 6.395/202/2009, nr. 6.472/202/2009, nr. 6.485/202/2009, nr. 6.478/202/2009, nr. 6.484/202/2009, nr. 6.471/202/2009, nr. 6.476/202/2009, nr. 6.480/202/2009, nr. 6.475/202/2009, nr. 6.479/202/2009, nr. 6.486/202/2009, nr. 6.483/202/2009, nr. 6.474/202/2009, nr. 6.481/202/2009, nr. 6.469/202/2009, nr. 6.473/202/2009 şi nr. 6.470/202/2009, Judecătoria Călăraşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Excepţia fost ridicată de Societatea Comercială „Verona Corn" - S.R.L. din Călăraşi şi Societatea Comercială „Luk Trans" - S.R.L, din Dragalina în cauze având ca obiect cereri de recuzare a executorilor judecătoreşti.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 45, deoarece, fără să reglementeze expres motivele de recuzare a executorilor judecătoreşti, cuprind o normă de trimitere, şi anume art. 27 din Codul de procedură civilă. Totodată, arată că prin textul de lege supus controlului se reglementează o inegalitate între poziţia părţilor în procedura de executare, creditorul fiind singurul care are posibilitatea de a alege executorul judecătoresc.

Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: „Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedură civilă."

Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 45 privind libertatea economică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra unor critici similare s-a pronunţat prin numeroase decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 768 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 28 iulie 2009, Decizia nr. 175 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie 2008, Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005. Astfel, cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că enumerarea limitativă a cazurilor în care executorul judecătoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare a judecătorilor prevăzute de Codul de procedură civilă, cu excepţia unor situaţii care sunt specifice activităţii judecătorilor. Totodată, Curtea a observat că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând astfel partea, dacă se presupune că judecătorul ar putea fi lipsit de obiectivitate.

In ceea ce priveşte susţinerea conform căreia există o inegalitate între poziţia părţilor, având în vedere că numai creditorul are posibilitatea de a alege executorul judecătoresc, Curtea a constatat că această critică este neîntemeiată, întrucât în cadrul procedurii de executare silită ambele părţi beneficiază de anumite garanţii procesuale, printre care posibilitatea de a formula contestaţie împotriva executării înseşi ori împotriva oricărui act de executare. Totodată, alegerea executorului judecătoresc de către creditor este justificată prin faptul că acesta este interesat în realizarea pe cale silită a creanţei sale, în condiţiile în care debitorul nu şi-a dus la îndeplinire obligaţia ce îi revine.

Referitor la faptul că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu reglementează expres motivele de recuzare a executorilor judecătoreşti, ci cuprind o normă de trimitere, şi anume art. 27 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat că nici aceasta nu poate fi primită, fiind o opţiune de reglementare, de competenţa exclusivă a autorităţii legislative.

Pentru aceste argumente, Curtea reţine că art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu încalcă principiul statuat în art. 16 alin. (1) din Constituţie.

In ceea ce priveşte critica dispoziţiilor de lege criticate în raport cu art. 45 din Constituţie, Curtea observă că aceste prevederi constituţionale nu au nicio semnificaţie pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Verona Corn" - S.R.L. din Călăraşi si Societatea Comercială „Luk Trans" - S.R.L. din Dragalina în dosarele nr. 6.407/202/2009, nr. 6.395/202/2009, nr. 6.472/202/2009,'nr. 6.485/202/2009, nr. 6.478/202/2009, nr. 6.484/202/2009, nr. 6.471/202/2009, nr. 6.476/202/2009, nr. 6.480/202/2009, nr. 6.475/202/2009, nr. 6.479/202/2009, nr. 6.486/202/2009, nr. 6.483/202/2009, nr. 6.474/202/2009, nr. 6.481/202/2009, nr. 6.469/202/2009, nr. 6.473/202/2009 şi nr. 6.470/202/2009 ale Judecătoriei Călăraşi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman