DECIZIE Nr.
1159 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea
nr. 122/2006 privind azilul in Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 798 din 27 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea
nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Iurie Vescu în
Dosarul nr. 7.546/302/2007 al' Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a
II-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
1.214D/2008, nr. 1.475D/2008 şi nr. 1.476D/2008, având ca obiect aceeaşi
excepţie, ridicată de Zhu Guangwei, Yang Junjun şi Li Sanchen în dosarele nr.
817/302/2008, nr. 537/302/2008 şi, respectiv, nr. 818/302/2008 ale Judecătoriei
Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă
asupra faptului că în toate aceste dosare partea Oficiul Român pentru Imigrări
a transmis Curţii note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca
neîntemeiată.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie
conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
dosarelor nr. 1.214D/2008, nr. 1.475D/2008 şi nr. 1.476D/2008 la Dosarul nr.1.213D/2008, care a fost primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege
criticate sunt constituţionale şi invocând, în acest sens, jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţională.
CURTEA,
având în vedere actele
şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 11 aprilie 2008,15 aprilie 2008, 3
iunie 2008 si 24 martie 2008, pronunţate în dosarele nr. 7.546/302/2007, nr.
817/302/2008, nr. 537/302/2008 şi, respectiv, nr. 818/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti -
Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţiile
au fost ridicate de Iurie Vescu, Zhu Guangwei, Yang unjun şi Li Sanchen în cauze referitoare la obţinerea statutului de
refugiat.
In motivările excepţiilor de neconstituţionalitate
se susţine, în esenţă, că
textele de lege criticate sunt lipsite de precizie şi claritate, întrucât
„limitează sfera de aplicabilitate a interdicţiei cuprinse în art. 22 alin. (2)
din Constituţie doar la riscul de tortură, pedepse sau tratamente inumane ori
degradante ca urmare a unuia dintre cele cinci motive de persecuţie: rasă,
religie, naţionalitate, opinia politică şi apartenenţa la un anumit grup
social". Se mai arată că „dispoziţiile legale criticate permit
interpretări eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi
tratamentelor inumane ori degradante".
In opinia autorilor excepţiei
de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor
art. 22 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la
interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante,
precum şi ale art. 26 alin. (1) din Legea fundamentală a României şi art. 8
paragraful 1 din convenţia mai sus amintită, care garantează dreptul la
respectarea vieţii private şi de familie.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a
civilă consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (1) şi alin. (2)
pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conţinut:
- Art. 26 alin. (1) şi alin.
(2) pct. 2 „Protecţia subsidiară:
(1) Protecţia subsidiară se poate acorda
cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru
recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive
temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în
ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi
care nu poate
sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: [...]
2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori
degradante;".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că a mai exercitat
controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006, prin prisma aceloraşi critici de
neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezentul dosar şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. Astfel,
prin mai multe decizii, ca,
de exemplu, Decizia nr. 593 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 455
din 18 iunie 2008, sau Decizia nr. 597 din 19 iunie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 21
august 2007, Curtea a respins excepţia ca
neîntemeiată, pentru considerentele acolo reţinute.
In cauza de faţă nu au intervenit elemente noi care să
justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, astfel că soluţiile pronunţate cu
acele prilejuri şi argumentele pe care acestea s-au sprijinit îşi păstrează
valabilitatea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind
azilul în România, excepţie ridicată de Iurie Vescu, Zhu Guangwei, Yang Junjun
şi Li Sanchen în dosarele nr. 7.546/302/2007, nr. 817/302/2008, nr.
537/302/2008 şi, respectiv, nr. 818/302/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5
Bucureşti - Secţia a II-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu