DECIZIE Nr.
1143 din 15 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) si art. 23 alin. (2)
din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 679 din 9 octombrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, excepţie invocată de Eugen Scarlat în Dosarul nr.
9.245/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 900
D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, excepţie invocată de Alexandru Andreescu
în Dosarul nr. 808/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.991
D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, excepţie invocată de Florin Gabriel
Ionescu în Dosarul nr. 12.879/302/2008 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 853 D/2009, nr.
900 D/2009 şi nr. 1.991 D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Alexandru Andreescu este de acord cu măsura conexării.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor, având în vedere conţinutul identic al
textelor de lege criticate în cele 3 cauze.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 1.991 D/2009 şi nr. 900 D/2009 la Dosarul nr.
853 D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Alexandru Andreescu solicită schimbarea regimului de
executare a pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 23 februarie 2009, 5 martie 2009
şi, respectiv, 10 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 9.245/302/2008,
nr. 808/302/2009 şi, respectiv, nr. 12.879/302/2008, Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi, respectiv, art. 23
alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată
de Eugen Scarlat, Alexandru Andreescu şi, respectiv, Florin Gabriel Ionescu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similară în dosarele conexate, se susţine, în esenţă, că
dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece „stabilirea în
mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât să determine o
inegalitate a cetăţenilor în faţa legii, lăsată la îndemâna unui organ de
autoritate publică, aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de
executare a pedepsei." Aprecierea că decizia o are judecătorul delegat
este neconformă cu dreptul la integritate psihică întrucât hotărăşte pe baza
raportului Comisiei, care poate dispune „în mod excepţional", fără
stabilirea unor limite, „ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte
deţinutul". Se conchide în sensul că sintagma „în mod excepţional"
îngrădeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune înlăturarea ei.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât normele criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului, invocând
şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că dispoziţiile
criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire
la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse
în art. 22 alin. (2), respectiv art. 23 alin. (2), având un conţinut identic: „In
mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi
persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul
de executare imediat inferior ca grad de severitate."
In susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art.
22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de
constituţionalitate în raport cu prevederile Legii fundamentale invocate în
prezenta cauză.
Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.315 din 2
decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874
din 23 decembrie 2008, şi Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a
statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că dispoziţiile care
reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate,
inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a
pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de
severitate nu stabilesc privilegii sau discriminări.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi
considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
In prezenta cauză se mai invocă şi încălcarea art. 22
din Constituţie privind dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei,
cu motivarea că aceasta se datorează aprecierii arbitrare a organelor
administrative din cadrul penitenciarului. Asemenea critică nu poate fi
reţinută, deoarece vizează modul de interpretare şi aplicare a legii de către
comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale. De
altfel, potrivit art. 26 alin. (1)şi (5) din Legea nr. 275/2006, schimbarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de
judecătorul delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul
penitenciarului. In plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelaşi act
normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce
contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se afla penitenciarul,
cadru în care, beneficiind de garanţiile stabilite de lege, poate formula toate
apărările pe care le consideră necesare.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, excepţie invocată de Eugen Scarlat, Alexandru
Andreescu şi, respectiv, Florin Gabriel Ionescu în dosarele nr. 9.245/302/2008,
nr. 808/302/2009 şi, respectiv, nr. 12.879/302/2008 ale'Judecătoriei Sectorului
5 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta