DECIZIE Nr.
1135 din 23 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (5) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor
în insolventa
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 747 din 9 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor
în insolventă, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
La apelul nominal răspunde, pentru Avocatul Poporului,
doamna Bianca Drăghici, expert pentru probleme juridice, cu delegaţie depusă la
dosar.
Cauza fiind în stare de
judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului
excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate,
expunând, pe larg, motivele de neconstituţionalitate formulate în sesizarea
scrisă.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
arătând că în analiza acesteia trebuie să se pornească de la rolul
practicianului în insolventă şi specificul acestei profesii, care justifică
stabilirea condiţiei prevăzute de dispoziţiile legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Adresa nr. 3.604 din 6 aprilie 2010, Avocatul
Poporului a sesizat Curtea Constituţională, în temeiul art. 146 lit. d) teza
finală din Constituţie, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 29 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind
organizarea activităţii practicienilor în insolventă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este
neconstituţional, deoarece condiţiile pe care acesta le stabileşte în ceea ce
priveşte exercitarea profesiei de practician în insolventă sunt de natură să
afecteze în substanţa sa dreptul la muncă. Astfel, formularea generală - „au
deţinut funcţii", fără a preciza în concret funcţiile respective, enumerarea
limitativă a instituţiilor publice în care persoanele au deţinut funcţii,
precum şi instituirea termenului de 5 ani nu au o justificare rezonabilă şi
proporţională cu scopul propus de legiuitor şi conduc la o imposibilitate
efectivă de exercitare a dreptului la muncă. Se apreciază că „interdicţia
impusă persoanelor care au deţinut, în ultimii 5 ani, funcţii în instituţiile
publice enumerate în textul legal criticat, deşi aparent justificată prin
protejarea părţilor în faţa unei posibile lipse de obiectivitate a
practicianului în insolventă, sau a unui posibil conflict de interese,
constituie o restrângere disproporţionată faţă de finalitatea urmărită de
legiuitor". Se mai arată că, prin modul deficitar de redactare, textul
legal criticat nu corespunde exigenţelor de tehnică legislativă specifice
normelor juridice, întrucât nu îndeplineşte cele 4 criterii de claritate,
precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept
vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele
nerespectării lor.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând Adresa nr. 3.604 din 6 aprilie 2010 a
Avocatului Poporului, susţinerile autorului excepţiei, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie art. 29 alin. (5) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii
practicienilor în insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 944 din 22
noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 254/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 507 din 30 iulie 2007.
La data sesizării Curţii
Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, textul de lege criticat
avea următorul cuprins: „(5) Profesia de practician în insolvenţă nu poate
fi exercitată de persoane care în ultimii 5 ani au deţinut funcţii în cadrul
direcţiilor generale ale finanţelor publice, al Curţii de Conturi sau al
Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului din raza teritorială a curţii
de apel unde funcţionează."
Ulterior sesizării, textul de lege criticat a fost
modificat prin art. I pct. 17
din Legea nr. 85/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în
insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 18 mai 2010, iar, în prezent,
are următorul cuprins: „(5) Profesia de practician în insolvenţă nu poate fi
exercitată de persoane care în ultimii 2 ani au deţinut funcţii în cadrul
direcţiilor generale ale finanţelor publice, al Curţii de Conturi sau al Autorităţii de
Valorificare a Activelor Statului din raza teritorială a curţii de apel unde
funcţionează."
Conform jurisprudenţei sale, Curtea urmează să se
pronunţe asupra textului de lege criticat în noua redactare, întrucât aceasta
conservă soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei.
In susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă şi în
art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulată, se constată că textul de lege criticat reglementează, în
deplin acord cu prevederile art. 41 din Constituţie, condiţii în ceea ce
priveşte exercitarea profesiei de practician în insolvenţă. Curtea
Constituţională a stabilit în acest sens în mod constant în jurisprudenţa sa
faptul că libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu
este incompatibilă cu stabilirea condiţiilor în care poate fi exercitată o
profesie, pentru ca aceasta să corespundă naturii şi finalităţii sale.
Curtea observă că reglementarea criticată se justifică
prin necesitatea protejării părţilor faţă de posibilitatea ca un practician în
insolvenţă aflat în ipoteza descrisă de art. 29 alin. (5) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 să fie lipsit de obiectivitate în desfăşurarea
activităţii sale, precum şi a eliminării eventualului conflict de interese ce
ar putea interveni având în vedere specificul activităţii practicianului în
insolvenţă. Aşa fiind, nu se poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor art. 53
din Legea fundamentală, întrucât restrângerea exerciţiului dreptului la muncă
în ipoteza descrisă s-a făcut în scopul apărării drepturilor cetăţenilor şi
respectă un just raport de proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele
folosite, fiind circumstanţiată atât temporal („în ultimii 2 ani au deţinut
funcţii"), cât şi teritorial (au deţinut funcţii în cadrul direcţiilor
generale ale finanţelor publice, al Curţii de Conturi sau al Autorităţii de
Valorificare a Activelor Statului din raza teritorială a curţii de apel unde funcţionează).
Cât priveşte criticile referitoare la înţelesul
noţiunii „funcţii", prevăzută de textul de lege criticat, se constată că
acestea vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, care nu intră în
competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor
în insolvenţă, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta