DECIZIE Nr. 113 din 24 februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin.
1 si 4 din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din
acelasi cod
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 215 din 14 martie 2005

Constantin Doldur - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedura penala cu referire
la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, exceptie ridicata de Valentin Coman in
Dosarul nr. 4.488/2004 al Judecatoriei Ploiesti.
La apelul nominal raspunde, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Nicusor
Turcan, in baza delegatiei depuse la dosar, constatandu-se lipsa partilor Dan
Bota, Uzina Mecanica Plopeni, Societatea Comerciala "Ademira Trade" -
S.R.L. din Brasov si Societatea Comerciala "Eriotrans" - S.R.L. din Tecuci,
fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului autorului
exceptiei, care reitereaza argumentele expuse in fata instantei de judecata
care a sesizat Curtea Constitutionala, solicitand, in final, admiterea
exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin
dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
4.488/2004, Judecatoria Ploiesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de
procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod. Exceptia
a fost ridicata de Valentin Coman, inculpat in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile criticate, care conditioneaza anularea actului de procedura facut
in incalcarea dispozitiilor legale ce reglementeaza desfasurarea procesului
penal de existenta unei vatamari ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea
acelui act, sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1)
privind egalitatea cetatenilor in fata legii, art. 21 alin. (3) referitoare la
dreptul partilor la un proces echitabil si art. 24 alin. (2) privind dreptul
partilor de a fi asistate de avocat, ales sau numit din oficiu. In acest sens
arata ca normele care reglementeaza desfasurarea procesului penal sunt de
interes public si, ca atare, orice incalcare a acestora ar trebui sanctionata
cu nulitatea absoluta, conditionarea anularii actului fiind considerata o
derogare de la obligativitatea respectarii legii, obligativitate imperativ
prevazuta de Legea fundamentala.
Judecatoria Ploiesti si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile de lege
criticate ar fi susceptibile de a incalca prevederile art. 21 alin. (3) si art.
24 din Constitutie, precum si dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat dispozitiile criticate nu sunt in contradictie cu textele
constitutionale pretins incalcate, argumentele aduse de autorul exceptiei in
motivarea acesteia privind doar probleme de aplicare a legii. Totodata, arata
ca, potrivit art. 361 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, inculpatul
poate ataca cu apel incheierile instantei considerate nelegale.
Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce
priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate in raport cu
prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, arata ca aceasta nu poate fi
retinuta, deoarece nu se ingradeste dreptul partilor de a apela la instantele
judecatoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care
conditioneaza intr-o societate democratica procesul echitabil. Totodata,
apreciaza ca prevederile legale criticate constituie garantii ale respectarii
dreptului la aparare al invinuitului in tot cursul procesului penal.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si
29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
197 alin. 1 si 4 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
"Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea
procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare
care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act. [...]
Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. 2
atrage nulitatea actului in conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata in
cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de
judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului.
Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului,
daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare
a cauzei."
De asemenea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate face referire si la
prevederile art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala, care
reglementeaza ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii,
respectiv prezentarea materialului de catre procuror.
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul
exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1),
art. 21 alin. (3) si ale art. 24 alin. (2), care au urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
- Art. 24 alin. (2): "In tot cursul procesului, partile au dreptul sa
fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca nulitatea
reprezinta o sanctiune procedurala extrema, care intervine numai atunci cand
alte remedii nu sunt posibile. Cum insa nu orice incalcare a unei norme
procedurale provoaca o vatamare care sa nu poata fi reparata decat prin
anularea actului, legiuitorul, in art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala,
a instituit regula potrivit careia nulitatea actului facut cu incalcarea
dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal intervine
numai atunci cand s-a adus o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod.
Aceasta reglementare reflecta preocuparea legiuitorului de a salva actele
procedurale care, desi initial nu au respectat formele procedurale, isi pot
atinge scopul, prin completarea sau refacerea lor. Nimic nu impiedica persoana
interesata ca, in ipoteza in care exista o vatamare ce nu poate fi inlaturata,
sa invoce si sa dovedeasca vatamarea pretinsa.
Asa fiind, se retine ca normele criticate nu aduc atingere prevederilor
constitutionale referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si la
dreptul partilor la un proces echitabil, deoarece, pe de o parte, acestea sunt
aplicabile in egala masura tuturor celor carora li s-a produs o vatamare in
drepturile lor procesuale prin incalcarea dispozitiilor legale care
reglementeaza desfasurarea procesului penal, asigurandu-se astfel dreptul
partilor la un proces echitabil, iar pe de alta parte, conditionarea anularii
actului de procedura care nu indeplineste conditiile prevazute de lege de
existenta unei vatamari ce nu poate fi inlaturata in alt mod, nu are
semnificatia unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sanctiunilor legale sau
a unei "derogari" de la obligativitatea respectarii legii, asa cum
neintemeiat sustine autorul exceptiei.
In argumentarea exceptiei de neconstitutionalitate se face referire si la
dispozitiile art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala. Astfel,
potrivit art. 255, daca nu a fost pusa in miscare actiunea penala si organul de
cercetare penala constata ca exista invinuit si ca sunt suficiente probe
impotriva lui, procedeaza la o noua ascultare, aducandu-i la cunostinta
invinuirea si intrebandu-l daca are noi mijloace de aparare. In cazul in care
invinuitul nu solicita probe noi sau daca probele propuse nu sunt intemeiate,
cercetarea se considera terminata, dosarul urmand a fi inaintat, conform art.
256 din Codul de procedura penala, procurorului, cu un referat in care se
consemneaza rezultatul cercetarii si propunerile ce se impun, precizandu-se,
daca este cazul, sa se procedeze la trimiterea in judecata. In conformitate cu
prevederile art. 257 din Codul de procedura penala, procurorul, primind
dosarul, il cheama pe invinuit spre a-i prezenta materialul de urmarire penala,
potrivit art. 250 si urmatoarele din acelasi cod, ceea ce inseamna ca
trimiterea in judecata se efectueaza legal. Drept urmare, procurorul are
obligatia chemarii invinuitului, de unde rezulta ca cel mai important moment al
urmaririi penale - trimiterea in judecata - se realizeaza cu instiintarea
invinuitului de catre procuror asupra invinuirii ce i se aduce. In aceste
conditii, in acord cu dispozitiile art. 24 alin. (2) din Constitutie,
invinuitul are posibilitatea sa fie asistat de un aparator si sa dispuna de
timpul necesar pentru a-si pregati apararea, avand cunostinta de solutia data
de procuror in urma examinarii materialului primit de la organul de cercetare
penala.
In plus, este de observat ca, in realitate, ceea ce a determinat invocarea
exceptiei de neconstitutionalitate este modul de aplicare si interpretare a
legii. Or, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale stabileste ca aceasta nu se poate pronunta
sub aceste aspecte, ci numai asupra intelesului contrar al legii in raport cu
dispozitiile Constitutiei.
De altfel, dispozitiile normative criticate au mai fost supuse controlului
de constitutionalitate, concretizat in Decizia nr. 133 din 18 martie 2004,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 297 din 5 aprilie
2004. Chiar daca, in solutionarea acestei exceptii, Curtea a examinat constitutionalitatea
art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, in raport cu alte prevederi din
Legea fundamentala decat cele invocate de autorul exceptiei de fata, instanta
de contencios constitutional a analizat textul criticat si din perspectiva
incalcarii principiului egalitatii in drepturi, stabilind ca acesta nu este
nesocotit.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1
si 4 din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din
acelasi cod, exceptie ridicata de Valentin Coman in Dosarul nr. 4.488/2004 al
Judecatoriei Ploiesti.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 februarie 2005.
PRESEDINTE,
CONSTANTIN DOLDUR
Magistrat asistent,
Florentina Geangu