DECIZIE Nr.
1125 din 23 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 969 si art. 1073 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 703 din 21 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L, în
Dosarul nr. 28.208/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia
civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 28.208/301/2009, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 969 şi art. 1073 din
Codul civil, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin
prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi art. 61
din Constituţie, deoarece permite ca „persoane private să stabilească convenţii
care să aibă putere de lege". De asemenea, este contrară textelor
constituţionale invocate „modalitatea de reglementare a
efectelor contractelor care sunt acte de drept privat".
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se
arată că dispoziţiile art. 969 din Codul civil consacră unul dintre principiile
efectelor actelor juridice civile, şi anume principiul forţei obligatorii a
actelor juridice civile - pacta sunt servanda - conform căruia actul juridic civil legal încheiat se impune
părţilor întocmai ca legea. Dispoziţiile art. 1073 din Codul civil nu aduc
atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, ci
urmăreşte tocmai ducerea la îndeplinire a principiului forţei obligatorii a
actelor juridice civile.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, cu următorul
conţinut:
- Art. 969: „Convenţiile
legal făcute au putere de lege între părţile contractante.
Ele se pot revoca prin consimţământul mutual sau din
cauze autorizate de lege";
-Art. 1073: „Creditorul are
dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei şi în caz contrar are
dreptul la dezdăunare."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) - Accesul liber
la justiţie, art. 24 alin. (1) - Dreptul la apărare şi art. 61 - Rolul şi
structura Parlamentului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 969 din Codul civil, Curtea constată că, prin Decizia nr.
311 din 3 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 190 din 26 martie 2009, a statuat că aceste dispoziţii consacră principii
importante ale dreptului civil român - principiul forţei obligatorii a
convenţiilor civile pacta sunt servanda, principiul libertăţii contractuale, principiul relativităţii
efectelor convenţiilor şi principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Analizând motivele de
neconstituţionalitate invocate de autor, Curtea a constatat că acestea nu pot
fi primite, prevederile criticate nefiind contrare rolului de unică autoritate
legiuitoare a Parlamentului. Incheierea unei convenţii fiind guvernată de
principiul libertăţii contractuale, părţile pot să determine, prin voinţa lor,
clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmează să le producă,
conform unei cauze morale şi licite. Convenţia astfel încheiată se impune
părţilor întocmai ca legea, având caracter obligatoriu, iar nu facultativ.
Referitor la prevederile art. 1073 din Codul civil,
prin Decizia nr. 460 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din
19 mai 2010, Curtea a statuat că acestea fac parte din cap. VII al Codului
civil „Despre efectele obligaţiilor" şi stabilesc regula de
principiu potrivit căreia creditorul are dreptul de a urmări şi de a obţine de
la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere
daune interese în caz de neexecutare. Or, finalitatea acestui text din Codul
civil presupune tocmai realizarea drepturilor legale ale creditorului prin
determinarea debitorului de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul
unui contract încheiat între părţi. Aşa fiind, Curtea nu a reţinut existenţa
vreunei contradicţii între aceste prevederi de lege şi dispoziţiile
constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L. în Dosarul nr.
28.208/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu