DECIZIE Nr. 110 din 24 februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin.
(5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 240 din 22 martie 2005
Constantin Doldur - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
exceptie ridicata de Ioan si Ecaterina Lazar in Dosarul nr. 2.682/2004 al
Curtii de Apel Oradea.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii in
materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
2.682/2004, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Ioan si Ecaterina Lazar.
In motivarea exceptiei autorii acesteia sustin ca prevederile art. 46 din
Legea nr. 10/2001 "contravin principiilor de drept conform carora actiunea
in constatarea nulitatii absolute este imprescriptibila, astfel incat este de
neconceput ca o lege speciala care a avut ca principal tel redobandirea unor
imobile sa contina o prevedere legala care sa incalce legea fundamentala".
Autorii exceptiei sustin ca textul criticat incalca dispozitiile art. 21 si
art. 44 din Constitutie.
Instanta de judecata apreciaza exceptia ca neintemeiata.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, aratand ca prevederile
art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2005 au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 33/2003, Decizia nr. 296/2003 si
Decizia nr. 427/2003, Curtea, respingand exceptia de neconstitutionalitate
privind aceste prevederi, a decis ca institutia prescriptiei, in general, si
termenele in raport cu care isi produce efectele aceasta nu pot fi considerate
de natura sa ingradeasca accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind,
dimpotriva, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine,
indispensabil exercitarii in conditii optime a acestui drept constitutional,
prevenindu-se eventualele abuzuri si limitandu-se efectele perturbatoare asupra
stabilitatii si securitatii raporturilor juridice civile. In ceea ce priveste
critica referitoare la incalcarea art. 44 din Constitutie, Curtea a retinut ca
exercitiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat,
facandu-se abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din
Constitutie, potrivit carora "continutul si limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite de lege", ca si de cele ale art. 136 alin. (5)
care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private "in conditiile
legii organice". In concluzie, Guvernul opineaza ca argumentele care au
stat la baza acestor decizii isi mentin pe deplin valabilitatea si in cauza de
fata, neintervenind elemente noi de natura sa determine modificarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Avocatul Poporului apreciaza textul criticat ca fiind constitutional. In
acest sens, arata ca art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul
titularului la exercitarea actiunii in constatarea nulitatii absolute a actelor
juridice de instrainare a imobilelor preluate in mod abuziv si asigura
posibilitatea de valorificare a acestuia in cadrul unui termen impus de ratiuni
sociale, respectiv de evitare a unor stari de incertitudine prelungite in ceea
ce priveste raporturile juridice civile avand ca obiect dreptul de proprietate.
In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, ca de
exemplu in Decizia Plenului nr. 1/1994 si in Decizia nr. 237/2004, faptul ca
legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli
speciale de procedura, cum sunt cele referitoare la prescriptibilitatea
dreptului la actiune, intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, precum si
modalitati diferite de exercitare a drepturilor procesuale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Examinand incheierea de sesizare a instantei, cat si notele scrise, depuse
de autorul exceptiei, Curtea constata ca, desi atat instanta, cat si autorii
exceptiei se refera la neconstitutionalitatea intregului articol 46, singura
motivare a autorilor exceptiei se refera la prescriptia actiunii in constatarea
nulitatii absolute, reglementata de alin. (5) al acestui articol.
Asadar, Curtea se va pronunta asupra prevederilor art. 46 alin. (5) din
Legea nr. 10/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75
din 14 februarie 2001, prevederi care au urmatorul continut: "Prin
derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la
actiune se prescrie in termen de un an de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi."
Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 21 si 44 din
Constitutie, a caror redactare este urmatoarea:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului,
sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile
art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 nu incalca dispozitiile Constitutiei.
De altfel, aceste prevederi au fost supuse in mai multe randuri controlului de
constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile constitutionale invocate si
in cauza de fata. In acest sens, pot fi amintite Decizia nr. 296 din 8 iulie
2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 577 din 12
august 2003, Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, sau Decizia nr. 91
din 4 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
345 din 20 aprilie 2004.
Astfel, referindu-se la conformitatea textului de lege criticat cu dispozitiile
constitutionale ale art. 21, Curtea Constitutionala a retinut ca liberul acces
la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se
infaptuieste actul de justitie, a caror stabilire este de competenta exclusiva
a legiuitorului, asa cum reiese din dispozitiile art. 126 alin. (2) din
Constitutie, republicata, potrivit carora "Competenta instantelor
judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege".
Avand in vedere aceste aspecte, Curtea a statuat ca institutia prescriptiei, in
general, si termenele in raport cu care isi produce efectele aceasta nu pot fi
considerate de natura sa ingradeasca accesul liber la justitie, finalitatea lor
fiind aceea de asigurare a unui climat de ordine, indispensabil exercitarii in conditii
optime a acestui drept constitutional. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
este in concordanta cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului care, de
exemplu, in cauza Golder contra Regatului Unit si in cea privind Z contra
Regatului Unit, a stabilit ca accesul la un tribunal (accesul la justitie) nu
este absolut si ca poate fi supus la restrictii legitime, cum ar fi termenele
legale de prescriptie, de decadere etc.
Curtea a mai constatat, de asemenea, ca sustinerea potrivit careia art. 46
alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ar incalca dispozitiile art. 44 alin. (1) si
(2) din Constitutie porneste de la o premisa gresita, si anume aceea a
absolutizarii exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate, facandu-se
insa abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie,
republicata, potrivit carora "Continutul si limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite de lege", ca si de cele ale art. 136 alin. (5)
care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private in conditiile
stabilite de legea organica.
Argumente asemanatoare au fost retinute si pentru a combate sustinerea ca
prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ar contraveni dispozitiilor
constitutionale ale art. 44 alin. (3) si (8). Astfel, Curtea a retinut ca
textul de lege criticat nu opereaza o expropriere ori o confiscare, ci doar
sanctionarea persoanei nediligente care nu a inteles sa-si exercite dreptul sau
in termenul prevazut de lege.
Atat considerentele, cat si solutiile deciziilor pronuntate de Curte isi
pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi care sa
determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Ioan
si Ecaterina Lazar in Dosarul nr. 2.682/2004 al Curtii de Apel Oradea.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 februarie 2005.
PRESEDINTE,
CONSTANTIN DOLDUR
Magistrat asistent,
Maria Bratu