DECIZIE Nr.
1099 din 16 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 394 alin. 2 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 791 din 26 noiembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 alin. 2 din Codul
de procedură penală, excepţie ridicată de Hristache Ionescu în Dosarul nr.
10.266/4/2007 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală.
La apelul nominal răspunde
personal autorul excepţiei.
Cauza se află în stare de judecată.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, pentru
argumentele invocate în faţa Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia
penală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 29 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 10.266/4/2007, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a
fost ridicată de Hristache Ionescu cu ocazia soluţionării unei cereri de
revizuire.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine
că prevederile art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă dreptul
la un proces echitabil în măsura în care sunt interpretate în sensul că
revizuirea pentru cazul prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de
procedură penală este admisibilă numai dacă se ajunge la pronunţarea unei
soluţii opuse celei reţinute prin hotărarea atacată (spre exemplu, achitare în loc de condamnare). In acest
sens, apreciază că art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră un drept la
redeschiderea procesului, care este condiţionat doar de existenţa unor fapte
noi sau recent descoperite ori a unui viciu fundamental de procedură. Arată că
a interpreta expresia „conform legii şi procedurii penale" ca posibilitate
a legii interne de a aduce şi alte limitări acestei prevederi poate duce la
desfiinţarea dreptului la redeschiderea procesului.
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucat art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7
la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
nu poate fi interpretat în sensul existenţei unui drept la redeschiderea
procedurii penale interne în cazul descoperirii unor elemente de fapt noi, de
natură să afecteze hotărarea
pronunţată. Face trimitere la jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a
Drepturilor Omului, arătand că
aceasta nu statuează nici măcar implicit că statele ar avea obligaţia
redeschiderii procedurii interne în cazul arătat la art. 4 paragraful 2 din
Protocolul nr. 7. De asemenea, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie, şi anume deciziile nr. 250/2004 şi nr. 375/2006.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt
constituţionale. Arată că, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din
Constituţie, stabilirea căilor de atac, a condiţiilor de exercitare a acestora,
precum şi a procedurii de judecată este de competenţa exclusivă a legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinand încheierea de sesizare,
punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală, care au
următorul cuprins: „Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă
pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărarii de achitare, de încetare a procesului penal ori de
condamnare."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de
lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi ale
art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20
referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la
prevederile art. 4 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare
la posibilitatea redeschiderii
procesului penal, respectiv ale art. 6 paragraful 1 din această Convenţie
privind dreptul la un proces echitabil.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii
dispoziţiilor de lege criticate, prin raportare la o serie de texte din
Constituţie invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel,
prin Decizia nr. 375 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 din 29 mai 2006,
Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 394
alin. 2 din Codul de procedură penală, reţinand că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac,
reglementată de legiuitor în temeiul prerogativelor acordate acestuia de
prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, potrivit cărora
„Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute
numai prin lege". Aceste dispoziţii constituţionale conferă legiuitorului
competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată şi îl îndrituiesc pe
acesta ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să stabilească reguli
speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor
procesuale, aşa cum este şi cazul reglementării exprese şi limitative a
cazurilor în care poate fi promovată revizuirea, precum şi a condiţiilor în
care poate fi exercitată această cale de atac. Totodată, faptul că revizuirea
se poate exercita numai în anumite cazuri, strict şi limitativ prevăzute de
legiuitor, nu împiedică părţile interesate de a apela la instanţele
judecătoreşti, de a fi apărate, de a promova căile de atac ordinare prevăzute
de lege şi de a se prevala de garanţiile procesuale care condiţionează un
proces echitabil.
Intrucat nu au intervenit
elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, atat soluţia, cat şi considerentele deciziei menţionate mai sus îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză.
In plus, aspectele ce ţin de aplicarea legii de către
organele de urmărire penală nu intră sub incidenţa controlului de
constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei
învestite cu soluţionarea litigiului.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Hristache Ionescu în Dosarul nr. 10.266/4/2007 al Judecătoriei Sectorului 4
Bucureşti - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 16 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică