DECIZIE Nr. 108*) din 2 noiembrie 1995
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 9 din 17 ianuarie 1996
*) Definitiva prin nerecurare
Antonie Iorgovan - presedinte
Costica Bulai - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Griga - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
325 din Codul penal, invocata de inculpatul Balla Istvan in Dosarul nr.
6.290/1994 al Judecatoriei Oradea.
Presedintele completului de judecata declara sedinta deschisa.
La apelul nominal facut de magistratul-asistent se constata lipsa partilor
legal citate.
Procedura de citare este indeplinita.
Presedintele completului de judecata considera cauza in stare de judecata
si da cuvantul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate invocata, pentru doua
considerente:
- sub aspect formal nu se poate discuta despre existenta unei exceptii de
neconstitutionalitate, intrucat nu s-a mentionat caror prevederi din
Constitutie contravine art. 325 din Codul penal;
- pe fond, exceptia invocata trebuie respinsa ca neintemeiata, deoarece
art. 30 alin. (7) din Constitutie stipuleaza ca "sunt interzise de lege...
manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri". Art. 325 din Codul
penal este constitutional, deoarece protejeaza morala publica, drepturile si
libertatile cetatenesti, convietuirea sociala, bazate pe bunele moravuri.
Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Judecatoria Oradea, pe rolul careia se afla Dosarul nr. 6.290/1994, prin
Incheierea din 6 martie 1995, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul penal, invocata de
inculpatul Balla Istvan.
In motivarea exceptiei se sustine insa, fara a se referi concret la
prevederile constitutionale incalcate, ca dispozitiile art. 325 din Codul penal
sunt neconstitutionale, fiind abrogate conform art. 150 alin. (1) din
Constitutie.
Judecatoria Oradea, exprimandu-si opinia potrivit art. 23 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, considera exceptia neintemeiata si apreciaza ca dispozitiile
art. 325 din Codul penal sunt conforme cu prevederile art. 30 alin. (7) din
Constitutie care, referindu-se la libertatea de exprimare si la limitele
acestei libertati, interzic, intre altele, manifestarile obscene, contrare
bunelor moravuri.
In vederea solutionarii exceptiei, au fost solicitate, in baza art. 24
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor doua Camere ale
Parlamentului si al Guvernului.
Senatul, in punctul sau de vedere, considerand ca invocarea exceptiei de
neconstitutionalitate are aspectul unui abuz de drept de petitionare, apreciaza
exceptia de neconstitutionalitate ca vadit neintemeiata, avand in vedere
dispozitiile art. 30 alin. (7) din Constitutie si dispozitiile art. 325 din
Codul penal - care fac aplicatiunea textului Constitutiei - "manifestarile
obscene, contrare bunelor moravuri", cuprinzand orice modalitate de
comitere a acestora.
In punctul de vedere primit de la Guvern se mentioneaza ca dispozitiile
art. 325 din Codul penal nu contravin prevederilor Constitutiei si, in
consecinta, nu se poate sustine abrogarea lor implicita, in conditiile art. 150
alin. (1) din legea fundamentala. Constitutia Romaniei, care, prin dispozitiile
art. 30, consacra libertatea de exprimare, prevede, totodata, ca aceasta nu
poate fi exercitata in mod abuziv, in dauna altor valori sociale ori incalcand
drepturile si libertatile celorlalte persoane. De aceea, Constitutia prevede
anumite limite in exercitarea libertatii de exprimare, destinate sa asigure
atat drepturile si libertatile tuturor membrilor societatii, cat si apararea
altor valori fundamentale ale societatii, cum ar fi securitatea nationala sau
morala publica. Este invocata, in acest sens, dispozitia art. 30 alin. (7) din
Constitutie, care prevede ca: "Sunt interzise de lege defaimarea tarii si
a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de
clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau
la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor
moravuri". Aceasta dispozitie constitutionala este pusa in corelatie cu
aceea din art. 49 alin. (1) din Constitutie, care prevede ca "exercitiul
unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai
daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a
sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor
cetatenilor...".
In continuare, se precizeaza ca dispozitiile art. 325 din Codul penal nu
fac decat sa dea eficienta prevederilor constitutionale, interzicand, sub
sanctiune penala, raspandirea materialelor cu caracter obscen care aduc
atingere moralei publice, sentimentului comun de pudoare si decenta, incitand la
imoralitate in domeniul vietii sexuale, cu consecinte grave asupra conduitei si
echilibrului moral al tineretului. Datorita acestor consecinte, fapta de
raspandire de materiale obscene prezinta pericol pentru societate, fiind
necesare incriminarea si sanctionarea ei penala. Se precizeaza apoi ca norma
incriminatoare vizeaza nu simpla confectionare sau detinere pentru sine a
materialelor cu caracter obscen, ci numai raspandirea lor, adica actiunea de a
vinde sau a raspandi in orice mod, de a confectiona sau detine, in vederea
raspandirii lor, materiale obscene. Art. 325 din Codul penal este astfel in
concordanta cu dispozitiile art. 30 alin. (7) si ale art. 49 alin. (1) din
Constitutie, deoarece numai prin difuzarea materialelor cu caracter obscen se
realizeaza o comunicare in public a acestora si deci o atingere adusa moralei
publice.
In fine, se precizeaza ca dispozitiile art. 325 din Codul penal sunt si
consecinta obligatiei asumate de tara noastra prin ratificarea, in anul 1926, a
Conventiei de la Geneva din anul 1923 pentru reprimarea raspandirii si
traficului de publicatii obscene. Norma incriminatoare a carei
constitutionalitate a fost contestata este in perfecta concordanta cu art. 10
pct. 2 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, care contine o dispozitie asemanatoare celor
prevazute in art. 30 alin. (7) si art. 49 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Pentru aceste motive, Guvernul apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a art. 325 din Codul penal este neintemeiata si propune
respingerea ei.
Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit in cauza, concluziile
procurorului, dispozitiile art. 325 din Codul penal in raport cu prevederile
Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 23 si
art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este competenta
sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Art. 325 din Codul penal prevede ca "fapta de a vinde sau raspandi,
precum si de a confectiona ori detine, in vederea raspandirii, obiecte, desene,
scrieri sau alte materiale cu caracter obscen, se pedepseste cu inchisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amenda".
In sistemul nostru penal se poate vorbi de caracterul traditional al
incriminarii si sanctionarii traficului de materiale obscene, ca mijloc de
aparare a acelui minim de moralitate a vietii sociale fara de care n-ar fi cu
putinta existenta si normala evolutie a societatii. Atat Codul penal din anul
1864, cat si cel din anul 1936 cuprind dispozitii asemanatoare celor ale art.
325 din Codul penal din anul 1968, adoptate si in noul regim constitutional.
Valoarea sociala, care constituie obiectul infractiunii si, totodata,
obiectul ocrotirii juridice pe care legiuitorul urmareste sa o realizeze prin
incriminarea si sanctionarea penala a raspandirii de materiale obscene, este
morala publica, inteleasa sub aspectul normelor de comportare sociala a
individului in manifestarile si in exprimarile sale sub orice forma, cu privire
la viata sexuala. Morala publica isi gaseste expresie in sentimentul public de
pudoare si decenta, a carui nesocotire nu poate fi tolerata de colectivitatea
respectiva. Manifestarile contrare moralei publice sunt social periculoase,
pentru ca neaga una dintre conditiile de existenta a societatii si pentru ca
impiedica educatia tinerelor generatii in respectul fata de valorile morale ale
societatii.
Morala publica si bunele moravuri sunt valori fundamentale, consacrate de
Constitutie. Drepturile si libertatile fundamentale pe care aceasta le prevede
nu pot fi exercitate intr-un mod contrar bunelor moravuri sau care ar aduce
atingere moralei publice. Astfel, de exemplu, dreptul persoanei fizice de a
dispune de ea insasi nu poate fi exercitat decat cu conditia de a nu incalca
drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri [art. 26
alin. (2) din Constitutie].
In legatura cu libertatea de exprimare, sunt interzise manifestarile
obscene, contrare bunelor moravuri [art. 30 alin. (7) din Constitutie]. In
fine, art. 49 alin. (1) din legea fundamentala permite chiar restrangerea prin
lege a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, daca aceasta este
necesara, intre altele, pentru "apararea sanatatii ori a moralei
publice".
Interzicerea explicita prin Constitutie a manifestarilor obscene, contrare
bunelor moravuri, obliga pe legiuitor sa elaboreze norme speciale prin care sa
se asigure realizarea in fapt a acestei interziceri si apararea valorilor
sociale puse in pericol prin nesocotirea ei. Acestei cerinte ii corespund
dispozitiile art. 325 din Codul penal, prin care sunt incriminate si
sanctionate penal faptele cunoscute sub denumirea de raspandire de materiale
obscene. Faptul ca au fost adoptate anterior Constitutiei nu le impiedica sa
corespunda, prin continutul lor normativ, functiei de aparare a valorii sociale
consacrate prin legea fundamentala. Daca nu ar fi existat, textul art. 325 din
Codul penal ar fi trebuit elaborat pentru asigurarea apararii valorii sociale
consacrate de Constitutie.
Asa a procedat Parlamentul Romaniei cu ocazia adoptarii Legii
audiovizualului nr. 48 din 21 mai 1992. Conformandu-se dispozitiei art. 30
alin. (7) din Constitutie, care interzice manifestarile obscene, contrare
bunelor moravuri, legiuitorul a prevazut in art. 2 alin. 4 din Legea nr.
48/1992 ca "sunt interzise programarea si difuzarea de manifestari
obscene, contrare bunelor moravuri", iar in art. 39 lit. d) din aceeasi
lege a stabilit ca incalcarea acestei dispozitii constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare sau cu amenda.
Aceasta noua incriminare o completeaza pe aceea din art. 325 din Codul
penal, fiind destinata sa asigure apararea moralei publice impotriva difuzarii
de materiale obscene prin mijloace audiovizuale.
Reglementarile din dreptul nostru intern cu privire la recunoasterea
moralei publice ca valoare sociala fundamentala, la necesitatea si la modul de
aparare a acesteia prin mijloace de drept penal sunt in concordanta cu
reglementarile cuprinse in tratatele si conventiile internationale privitoare
la drepturile omului. Toate aceste documente prevad ca drepturile si
libertatile omului nu pot fi ingradite, in exercitarea lor, decat de
necesitatea apararii altor valori fundamentale, intre care si morala publica.
Astfel, in art. 29 alin. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului se
prevede ca "in exercitarea drepturilor si a libertatilor sale, fiecare om
nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul
de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor
altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si
bunastarii generale intr-o societate democratica".
La randul sau, Conventia europeana a drepturilor omului, in art. 10
privitor la libertatea de exprimare, in diversele ei forme, prevede, in alin.
2, ca "exercitiul acestor libertati, care comporta datorii si
responsabilitati, poate fi supus anumitor formalitati, restrictii sau
sanctiuni, prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate
democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau
securitatea publica, pentru apararea sanatatii sau a moralei, pentru apararea
reputatiei sau a drepturilor altuia, pentru a impiedica divulgarea de
informatii secrete sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii
judiciare". Se recunoaste deci implicit dreptul statelor de a asigura
apararea moralei publice, inclusiv prin mijloace de drept penal.
Dreptul international cuprinde si reglementari ce au ca obiect reprimarea
manifestarilor contrare bunelor moravuri, in special reprimarea traficului
international de publicatii obscene, manifestare infractionala inclusa printre
asa-numitele delicta juris gentium.
Recunoasterea internationala a combaterii acestui fenomen a condus la
adoptarea, sub egida Societatii Natiunilor, a Conventiei de la Geneva din 1923
pentru impiedicarea raspandirii traficului de publicatii obscene. Aceasta
conventie a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 147, promulgata la 2
iunie 1926 si publicata in Monitorul Oficial nr. 188 din 24 august 1926.
Conventia din 1923 de la Geneva, ratificata de statul roman, este si acum
in vigoare, textul art. 325 din Codul penal reprezentand indeplinirea unei
obligatii internationale asumate in deplina concordanta cu prevederile
Constitutiei Romaniei.
Notiunile morala publica si bune moravuri, precum si notiunile obscen si
pornografic au un continut variabil de la o colectivitate la alta, de la o
epoca la alta. In toate cazurile insa exista o limita a tolerantei
manifestarilor, a carei incalcare este inadmisibila si la aceasta acceptiune a
termenilor se refera legea penala.
Problema conflictului dintre morala si arta, pornind de la ideea ca arta
trebuie sa dispuna neingradit de orice mijloace de expresie, chiar daca au
reputatia de obscene, este o falsa problema, deoarece, in realitate, nu
mijloacele utilizate de creator intereseaza, ci opera artistica, iar aceasta nu
poate fi niciodata ofensatoare pentru demnitatea umana prin vulgaritate
agresiva, lubricitate, scabrozitate. Creatiile de acest fel nu pot fi numite
opere artistice, ci, asa cum le denumeste legea noastra penala, materiale cu
caracter obscen.
In concluzie, dispozitiile art. 325 din Codul penal sunt in concordanta cu
prevederile Constitutiei Romaniei, cu normele internationale privitoare la
drepturile si libertatile fundamentale ale omului si sunt necesare pentru
prevenirea si combaterea unor manifestari periculoase pentru una dintre
valorile sociale fundamentale ale societatii noastre.
Pentru considerentele expuse, avand in vedere dispozitiile art. 325 din
Codul penal, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13
alin. (1) lit. A. c), al art. 24 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul
penal, invocata de Balla Istvan in Dosarul nr. 6.290/1994 al Judecatoriei
Oradea.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 2 noiembrie 1995.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent,
Doina Suliman