Decizia Nr.107 din 05.03.2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Vasile Ţuştiu în Dosarul nr. 620/40/2012 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.428D/2012.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Vasile Ţuştiu, lipsind celelalte părţi.Procedura de citare este legal îndeplinită.Având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, arătând că şi-a desfăşurat activitatea în alte condiţii înainte de anul 2001. Susţine, în esenţă, că ar trebui să existe diferenţe de cuantum al pensiei între cei care şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau, respectiv, alte condiţii de muncă, pe când legiuitorul a instituit acelaşi spor de 50% pentru toţi beneficiarii.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 620/40/2012, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Excepţia a fost ridicată de contestatorul Vasile Ţuştiu în cadrul unui litigiu de asigurări sociale având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile art. 15 şi 16 din Constituţie.În acest sens arată că textul de lege criticat creează discriminare între pensionarii încadraţi în „condiţii speciale“ şi cei încadraţi la „alte condiţii“, întrucât, deşi este vorba despre condiţii de muncă şi risc diferite, totuşi procentul de majorare a punctajului lunar realizat este identic pentru cele două categorii de grupe de muncă.Totodată, susţine că recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii şi prin încălcarea principiului drepturilor câştigate, consacrat în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, chiar dacă procentul de majorare a punctajului lunar realizat este de 50% atât pentru grupa „condiţii speciale“, cât şi pentru grupa „alte condiţii“, perioadele suplimentare luate în considerare la vechimea în muncă/serviciu sunt diferite, potrivit art. 8 lit. b) şi c) din aceeaşi lege, astfel încât nu se poate reţine că persoanele aflate în situaţii diferite au fost tratate în mod similar din punct de vedere juridic.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi ale art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011.Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:– Art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010: „Beneficiarii pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: [...] c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.“; – Art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: „În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.“Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii şi ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate prin prezenta cauză, prin Decizia nr. 792 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 21 noiembrie 2012, şi prin Decizia nr. 933 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2013. Astfel, prin Decizia nr. 792/2012, Curtea a statuat că între categoriile de locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, speciale şi cele încadrate „în alte condiţii“ există o deosebire dată de gradul diferit de risc pentru sănătate şi nivelul de solicitare al celui care desfăşoară astfel de activităţi. Curtea a observat că dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege stabilesc beneficiul acordării unor perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu în mod diferenţiat pentru cele 3 categorii de activităţi, astfel: a)3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă; b)6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă; c)12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă [...]. Prin urmare, condiţiile de calcul al pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor sunt diferite după cum aceştia au lucrat în condiţii deosebite, speciale ori în „alte condiţii“, reflectând diferenţele obiective în care aceste persoane au desfăşurat activitatea. Prin Decizia nr. 933/2012, Curtea a reţinut - în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie - că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Aplicând aceste principii la speţă, Curtea a constatat că procentul de majorare a punctajelor lunare realizate în perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, este acelaşi, de 50%. Totodată, Curtea a reţinut că legiuitorul a ţinut cont de munca desfăşurată în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, adoptând soluţii diferite pentru situaţii diferite. Faptul că dispoziţiile de lege criticate stabilesc că beneficiarii pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, cu acelaşi procent de 50%, stabilit pentru toate situaţiile, nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, atâta vreme cât acest procent se aplică unor punctaje lunare realizate în perioada care se calculează diferenţiat, ţinându-se cont de munca desfăşurată în condiţii speciale sau, respectiv, în alte condiţii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Cu privire la dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea reţine că acestea nu sunt criticate distinct, ci în coroborare cu dispoziţiile art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 şi, în consecinţă, pentru motivele sus-menţionate, nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Vasile Ţuştiu în Dosarul nr. 620/40/2012 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 martie 2013. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean