Decizia Nr.1057 din 11.01.2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie invocată de Maria Belcin şi Victor Belcin în Dosarul nr. 10.185/233/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.336D/2012.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, critica de neconstituţionalitate vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa de judecată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.185/233/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie invocată de Maria Belcin şi Victor Belcin într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unei încheieri de carte funciară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat permite inclusiv folosirea de „acte false“ în vederea intabulării unui drept de proprietate, dat fiind faptul că registratorul de la oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară nu are competenţa de a verifica pe fond legalitatea înscrisului în temeiul căruia dispune înscrierea provizorie sau intabularea, verificând doar respectarea condiţiilor de formă prevăzute de lege.Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că registratorul de carte funciară nu are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiilor de fond ale actelor prezentate de petenţi, această competenţă revenind instanţelor de judecată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În acest sens, arată că autorul excepţiei vizează în fapt o problemă de omisiune legislativă, arătând că registratorul de carte funciară nu verifică şi respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege pentru încheierea valabilă a înscrisului în baza căruia se solicită intabularea.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile 48 lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006. În realitate, Curtea constată că obiect al excepţiei îl constituie prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, modificate prin art. I pct. 28 din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012.Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii limitative:a)este încheiat cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de lege;“.În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, democratic şi social, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor şi în art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: Textul de lege criticat este cuprins în cap. II - Procedura de înscriere în cartea funciară din titlul II - Publicitatea imobiliară, reglementând, în contextul procedurii de înscriere în cartea funciară, atribuţiile registratorului de la birourile teritoriale ale oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. Astfel, potrivit acestor prevederi legale, cererea de înscriere în cartea funciară se depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; cererile de înscriere se înregistrează în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor, iar copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară. Primind cererea de înscriere, registratorul este obligat să verifice dacă aceasta cuprinde toate elementele cerute de lege pentru legala ei înregistrare, şi anume, aşa cum prevede textul de lege criticat, dacă îndeplineşte condiţiile legale de formă, identifică corect numele sau denumirea părţilor şi menţionează codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora, individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară şi un număr cadastral sau topografic, după caz, şi altele, astfel cum sunt enumerate în cuprinsul art. 48 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 7/1996. Or, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, fiind aplicabile în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza normei legale, respectiv persoanelor care solicită înscrierea în cartea funciară. Prin urmare, Curtea constată că registratorul de la biroul teritorial nu realizează un control din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor de fond pentru a constata legalitatea actului sau a faptului juridic a cărui înscriere se cere, procedura de înscriere sau intabulare fiind una necontencioasă, astfel încât invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la apărare sau inviolabilitatea proprietăţii private nu este relevantă. Este atributul instanţelor de judecată, respectiv al judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul sau al instanţei de apel, în cazul formulării acestei căi de atac împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie, în cadrul soluţionării plângerii persoanelor interesate împotriva încheierii de înscriere în cartea funciară, de a analiza condiţiile de fond ale actului a cărui înscriere se cere, prin administrarea oricăror probe concludente şi respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare. De altfel, Curtea observă că, în speţă, autorii excepţiei au solicitat constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului tabular, formulând, la instanţa de judecată competentă, plângere împotriva încheierii emise de oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie invocată de Maria Belcin şi Victor Belcin în Dosarul nr. 10.185/233/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie