DECIZIE Nr.
1052 din 14 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 si 4 si art. 10 din Legea
nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie
construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare
de stat
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 577 din 19 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 10 din Legea
nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie
construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau
bugetare de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Aleca
Jilava" - S.A. din comuna Jilava, judeţul Ilfov, în Dosarul nr.
1.923/1.748/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde, personal şi asistat, partea
Aurelian Florea, celelalte părţi fiind reprezentate de apărător ales. Lipseşte
autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că,
la dosar, atât autorul, cât şi celelalte părţi au depus concluzii scrise, prin
care se solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv
respingerea acesteia.
Cauza este în stare de judecată.
Avocatul prezent solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate pentru motivele expuse, pe larg, în concluziile scrise
depuse la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât nu au
intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 8 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.923/1.748/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţionala cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 10 din Legea nr. 85/1992 privind
vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile
statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat. Excepţia
a fost ridicată de Societatea Comercială „Arteca Jilava" - S.A. din comuna
Jilava, judeţul Ilfov, într-o cauză civilă ce are ca obiect o obligaţie de a
face, respectiv pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de
vânzare-cumpărare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege
criticate, reglementând obligaţia de înstrăinare a imobilelor reclamate în
cauză, instituie un tratament discriminator şi inechitabil în raport cu alte
persoane care sunt proprietare ale unor bunuri ce nu intră sub incidenţa Legii nr.
85/1992. Totodată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului, susţine că trebuie să existe un just echilibru între
respectarea drepturilor individuale şi asigurarea interesului general al
societăţii. In acest sens, arată că respectarea dreptului de proprietate impune
plata către proprietarul deposedat a unei indemnizaţii reprezentând valoarea
reală a bunului. Or, în cazul imobilelor ce fac obiectul Legii nr. 85/1992,
vânzarea acestora se face cu mult sub preţul pieţei. In acest mod, consideră că
se aduce atingere dreptului de proprietate privată, textele de lege criticate
fiind contrare dispoziţiilor constituţionale şi din actele internaţionale care
îl consacră. Arată că obligaţia de asigurare a unui nivel de trai decent, precum
şi asigurarea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii aparţin
statului, iar nu subiectelor de drept privat. Totodată, susţine că, datorită
schimbării unor împrejurări economico-sociale, în special aderarea la Uniunea
Europeană, Curtea Constituţională trebuie să revină asupra jurisprudenţei sale
cu privire la textele de lege criticate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate'este neîntemeiată.
In acest sens, ' face referire la bogata jurisprudenţa a Curţii Constituţionale
în această materie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului' şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (4) şi art. 10 din Legea nr. 85/1992 sunt
constituţionale. In acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale
nr. 633/2008 şi nr. 716/2008. Totodată, apreciază că dispoziţiile
constituţionale ale art. 47 şi 56 nu au incidenţă în prezenta cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 10 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din
fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie
1998, potrivit cărora:
- Art. 7 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 85/1992: „Locuinţele
construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la
data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de
intervenţie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea
acestora, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile
Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi [...]
Evaluarea şi vânzarea locuinţelor prevăzute la alin.
1 şi 2 şi la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de
vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor
face în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi,
completate cu prevederile referitoare la coeficienţii de uzură din Decretul nr.
93/1977, la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţară
la data cumpărării, fată de cel existent la data intrării în vigoare a Legii
nr. 85/1992. [...]";
- Art. 10 din Legea nr. 85/1992: „In cazul în care
într-o clădire sunt mai multe locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, odată cu
dreptul de proprietate asupra acestora se dobândeşte şi dreptul de proprietate
pe cote-părţi de construcţii şi instalaţii, precum şi asupra dotărilor care,
prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1 se
dobândeşte indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care sunt situate
locuinţa şi spaţiul cu altă destinaţie.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1 se
dobândeşte şi asupra terenului aferent clădirii, aşa cum a fost determinat prin
autorizaţia de construire sau prin fişele tehnice de măsurători ale terenului
aferent clădirii.
Pentru persoanele care dobândesc locuinţele în
condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, atribuirea
terenului se face în condiţiile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Persoanele care nu pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor în România vor primi, sub formă de concesiune,
cotele de terenuri aferente, pe toată durata existenţei clădirii.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1, 3 şi 4
se determină pe cote, proporţional cu suprafaţa construită a locuinţelor şi a
spaţiilor cu altă destinaţie."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art.
20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art.
44 alin. (1), (2) teza întâi,'(3), (4), (8) şi (9) privind dreptul de
proprietate privată, ale art. 47 referitoare ia nivelul de trai, ale art. 49
referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor, ale art. 50 privind protecţia
persoanelor cu' handicap', ale art. 56 alin. (3) privind contribuţiile
financiare şi ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a
asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Totodată,
consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la
interzicerea discriminării, ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la
Convenţie, privind garantarea proprietăţii, şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12
la Convenţie, privind interzicerea generală a discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că asupra constituţionalităţii prevederilor criticate s-a mai pronunţat,
de exemplu, prin deciziile nr. 368 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008, şi nr. 1.024 din 13
noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din
7 ianuarie 2008, constatând netemeinicia criticilor formulate.
Curtea a statuat, în esenţă, că prin Legea nr. 85/1992
a fost consacrată o normă de justiţie socială, întrucât dă posibilitatea
chiriaşilor să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct
sau indirect în vechiul sistem statal-juridic. In cazul privatizării unităţilor
din ale căror fonduri au fost construite locuinţele ce au făcut obiectul
vânzării-cumpărării, obligaţia de vânzare către chiriaşi, prevăzută de
dispoziţiile Legii nr. 85/1992, este o obligaţie in rem (locuinţa
construită din fondurile unităţii economice sau bugetare), iar nu o obligaţie in
personam, care ar fi avut în considerare societatea comercială ce a luat
naştere pe calea privatizării.
Curtea a constatat că textele de lege criticate nu
prevăd o expropriere şi nici o naţionalizare, de asemenea, nu instituie o
confiscare, ci o transmitere în proprietatea deţinătorilor de locuinţe, foşti
chiriaşi ai acestora, a locuinţelor şi terenurilor aferente acestor locuinţe
dobândite prin cumpărare de la unităţile economice sau bugetare de stat.
In ceea ce priveşte critica potrivit căreia textele de
lege supuse controlului obligă să se vândă locuinţele la un preţ inferior
valorii de circulaţie pe piaţa liberă, Curtea a reţinut că acest aspect nu
constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de opţiune legislativă.
Legiuitorul a înţeles să stabilească preţul de vânzare într-un cuantum care să
permită chiriaşilor să îşi poată exercita efectiv dreptul la cumpărarea
locuinţelor, în sens contrar dreptul acestora devenind iluzoriu.
Considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 10 din Legea nr. 85/1992 privind
vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile
statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Arteca Jilava" - S.A. din comuna Jilava,
judeţul Ilfov, în Dosarul nr. 1.923/1.748/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu