Decizia Nr.1049 din 14.07.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1)-(5), alin. (6) lit. a)-c) şi alin. (7)-(8) şi art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ovidiu Dumitraş în Dosarul nr. 2.164/190/2010 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.761D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 17 august 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.164/190/2010, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1)-(5), alin. (6) lit. a)-c) şi alin. (7)-(8) şi art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petentul Ovidiu Dumitraş într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Bistriţa-Năsăud - Serviciul Poliţiei Rutiere.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale, deoarece sancţiunea contravenţională complementară, reţinerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, este mai mare decât sancţiunea principală, amenda în cuantum de 540 lei, 9 puncte amendă. Consideră că „trebuie avute în vedere reglementările comunitare, care au prioritate în faţa dreptului intern al statului membru“.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Menţionează că autorul excepţiei nu indică prevederile constituţionale încălcate, „fapt din care se poate prezuma că demersul petentului este unul determinat doar de intenţia de a tergiversa soluţionarea cauzei, aceasta fiind singura modalitate urmărită prin invocarea excepţiei“.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (1)-(5), alin. (6) lit. a)-c) şi alin. (7)-(8) şi art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii referitoare la răspunderea contravenţională. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei nu indică prevederile constituţionale înfrânte, dar consideră că este încălcat art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei, nemulţumit de soluţia legislativă existentă, solicită modificarea textelor de lege criticate, în sensul aplicării şi în materie contravenţională a principiului proporţionalităţii şi ierarhizării pedepselor. În aceste condiţii se constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1)-(5), alin. (6) lit. a)-c) şi alin. (7)-(8) şi art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ovidiu Dumitraş în Dosarul nr. 2.164/190/2010 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman