DECIZIE Nr.
1040 din 9 iulie 2009
privind constitutionalitatea
dispozitiilor art. 154, art. 155 si art. 156 din Regulamentul Camerei
Deputatilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 614 din 9 septembrie 2009
Cu Adresa nr. 51/3.608 din 24 iunie 2009, secretarul
general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea
formulată de 52 de deputaţi, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) din
Constituţie şi al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în legătură cu neconstituţio'nalitatea
art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006.
La sesizare a fost anexată lista cuprinzând semnăturile
celor 52 de deputaţi. Potrivit acestei liste, autorii sesizării sunt următorii:
Gheorghe Albu, Carmen Axenie, Valeriu Alecu, Gabriel Andronache, Mihail Boldea,
Daniel-Ionuţ Bărbulescu, Adrian Bădulescu, Ioan-Nelu Botiş, Daniel Buda,
William Gabriel Brînză, Constantin Chirilă, Iustin-Marinel Cionca-Arghir,
Costică Canacheu, Petru Călian, Doiniţa-Mariana Chircu, Constantin Dascălu,
Marius Cristinel Dugulescu, Georgică Dumitru, Adrian Florescu, Stelian Fuia,
Tinel Gheorghe, Gabriel-Dan Gospodaru, Marius-Sorin Gondor, Mircia Giurgiu,
Gheorghe Ialomiţianu, Stelică Iacob Strugaru, Doru Braşoan Lese, Mircea
Lubanovici, Constantin Severus Militaru, Mircea Marin, Petru Movilă, Răzvan
Mustea-Şerban, Adrian Henorel Niţu, Clement Negruţ, Mihai Doru Oprişcan, Sorin
Andi Pandele, Nicuşor Păduraru, Ştefan Daniel Pirpiliu, Alin Augustin Florin
Popoviciu, Cezar-Florin Preda, Florin Postolachi, Mihaela Stoica, Mihai Stroe,
Ştefan Seremi, Andrei-Valentin Sava, Mihai Surpăţeanu, Toader Stroian, Mihaela
Ioana Şandru, Mircea-Nicu Toader, Gelu Vişan, Iulian Vladu şi Valerian Vreme.
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională
sub nr. J3.074 din 24 iunie 2009 si formează obiectul Dosarului nr. 5.051/2009.
In motivarea sesizării autorii
acesteia arată, în esenţă, că, aplicând prevederile art. 154, art. 155 şi art.
156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia de regulament şi plenul Camerei
Deputaţilor au dat o interpretare neconstituţională acestor prevederi, potrivit
căreia Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate solicita
începerea urmării penale a unui deputat care a avut şi calitatea de ministru
doar o singură dată. Această interpretare a pornit de la premisa că hotărârea
plenului Camerei Deputaţilor referitoare la începerea urmăririi penale are
caracter irevocabil şi definitiv, bucurându-se de autoritate de lucru judecat
şi putere de lege, precum şi că o nouă cerere de avizare a începerii urmăririi
penale este inadmisibilă. Or, autorii sesizării arată că o asemenea
interpretare este contrară principiului separaţiei puterilor în stat,
reprezentând o imixtiune a legislativului în activitatea autorităţii judecătoreşti,
întrucât Camera Deputaţilor ar acţiona ca o instanţă de judecată extraordinară.
De asemenea, autorii sesizării consideră că este încălcat şi principiul
egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Astfel, arată că acest principiu
constituţional presupune că toate persoanele au o vocaţie egală de a fi
judecate după aceleaşi dispoziţii legale, fie că sunt dispoziţii de fond sau de
procedură. In consecinţă, solicită Curţii Constituţionale „să se constate
faptul că în materia punerii sub urmărire penală a membrilor Guvernului,
reglementată de art. 154-156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o a doua
cerere de punere sub urmărire privind aceeaşi persoană, acelaşi dosar, cu
aceleaşi infracţiuni, este admisibilă, iar hotărârea de respingere a cererii de
punere sub urmărire a unui membru al Guvernului nu are un caracter definitiv
irevocabil şi de autoritate de lucru judecat."
In conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi
(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, sesizarea a fost trimisa preşedintelui Camerei Deputaţilor,
pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile criticate din Regulamentul
Camerei Deputaţilor, raportate la prevederile Constituţiei României, şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, reţine următoarele:
Curtea este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146
lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr.
47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor criticate din
Regulamentul Camerei Deputaţilor cu care a fost sesizată.
Obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile art. 154,
art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006, cu
modificările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 154: „Camera Deputaţilor are dreptul să
ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.";
- Art. 155: „(1) Dezbaterea cererii prevăzute la
art. 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă,
ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie
specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea
de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină
şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.
(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu
prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3) Cererea se adoptă cu votul majorităţii
deputaţilor prezenţi.";
- Art. 156: „In cazul în care Camera Deputaţilor
decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului
justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De
asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala
suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost
cerută."
In opinia autorilor sesizării, textele din regulament
menţionate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în: art. 1 alin. (4)
care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16
alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără privilegii şi discriminări, art. 124 alin. (2) prin care se arată
că „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi"şi art.
126 alin. (1) şi (5) potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite
de lege"şi este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.
Examinând sesizarea de neconstituţionalitate formulată,
Curtea Constituţională constată că motivarea acesteia nu are în vedere
neconstituţionalitatea prevederilor art. 154, art. 155 şi art. 156 din
Regulamentul Camerei Deputaţilor în sine, ci modul în care aceste prevederi au
fost interpretate de către Comisia de regulament, precum şi de către plenul
Camerei Deputaţilor.
Aşa fiind, Curtea apreciază că sesizarea de
neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele ce ţin de modul de
interpretare şi aplicare a Regulamentului Camerei Deputaţilor nu pot fi supuse
controlului instanţei de contencios constituţional.
In acest sens, sunt relevante cele reţinute de Curte în
considerentele Deciziei nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, prin care s-a arătat că,
„potrivit art. 146 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională se pronunţă
asupra constituţionalităţii regulamentelor Camerelor Parlamentului, controlul
exercitat de Curte fiind un control de conformitate cu dispoziţiile Legii
fundamentale. Dacă, ignorând prevederile art. 146 lit. c) din Constituţie şi pe
cele ale art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională şi-ar extinde
competenţa şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai ca ar
pronunţa soluţii fără temei constituţional, dar ar încălca astfel şi principiul
autonomiei regulamentare a Camerei Deputaţilor, reglementat de art. 64 alin.
(1) teza întâi din Legea fundamentală. In virtutea acestui principiu
fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuţie a Camerei Deputaţilor,
aşa încât contestaţiile deputaţilor privind actele concrete de aplicare a
prevederilor regulamentului sunt de competenţa exclusivă a Camerei Deputaţilor,
aplicabile, în acest caz, fiind căile şi procedurile parlamentare stabilite
prin propriul regulament, după cum şi desfăşurarea procedurii legislative
parlamentare depinde hotărâtor de prevederile aceluiaşi regulament, care,
evident, trebuie să concorde cu normele şi principiile fundamentale."
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul
dispoziţiilor art. 146 lit. c) şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie
precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), ale art. 27 şi ale art.
28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Constată că sesizarea de neconstituţionalitate
referitoare la dispoziţiile art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentu
Camerei Deputaţilor este inadmisibilă.
Definitiva şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor
şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 9 iulie 2009 şi la
aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu Aspazia
Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader, Puskas Valentin
Zoltan şi Augustin Zegrean, judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea