DECIZIE   Nr. 102 din 22 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 320 din 15 aprilie 2005

    Constantin Doldur     - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Cristina Toma         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cristal" - S.R.L. din Botosani in Dosarul nr. 4.218/2004 al Judecatoriei Botosani.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la dosarul cauzei de Garda Financiara - Sectia Botosani, prin care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, precum si judecarea cauzei in lipsa.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. In acest sens arata ca posibilitatea procurorului de a pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 131 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, apreciaza ca dispozitiile art. 45 alin. (3) din Codul de procedura civila nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, intrucat procurorul nu favorizeaza in mod subiectiv vreo parte, ci este impartial in exercitarea atributiilor sale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.218/2004, Judecatoria Botosani a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cristal" - S.R.L. din Botosani.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 132 alin. (1) din Constitutie. Autorul exceptiei apreciaza ca procurorul, punand concluzii in orice proces civil, isi asuma calitatea de parte in proces, desi el nu poate avea o asemenea calitate decat in cazurile in care legea prevede expres ca este titularul actiunii. Considera ca rolul Ministerului Public nu este acela de a acorda sprijin unuia sau altuia dintre cei care se judeca si nici nu este investit cu vreun mandat de reprezentare. Astfel, participarea procurorului la dezbateri incalca principiul egalitatii partilor in fata legii. Citandu-l pe profesorul Costica Bulai, autorul exceptiei arata ca "intr-o economie de piata, asa cum este economia Romaniei, potrivit art. 135 alin. (1) din Constitutie, nu este normal ca un subiect de drept, participant la circuitul civil, sa fie considerat ca o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, caruia trebuie sa i se substituie, in scopul apararii intereselor sale civile, organele judiciare penale. Daca o astfel de situatie juridica era de conceput in statul totalitar, ea este inadmisibila in statul de drept".
    De asemenea, se arata ca dreptul procurorului de a pune concluzii in orice proces civil aduce atingeri principiului egalitatii partilor in procesul civil, prevazut de art. 6 si 7 din Legea nr. 304/2004, precum si principiului impartialitatii procurorului stipulat de art. 132 din Constitutie.
    Judecatoria Botosani apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, dispozitiile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila fiind in concordanta cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie. In baza acestor dispozitii constitutionale, instanta considera ca reprezentantul Parchetului poate sa participe la orice judecata, fara sa stirbeasca egalitatea partilor.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, aratand ca, pentru anumite materii, anume prevazute de lege, participarea procurorului la judecata si punerea concluziilor sunt obligatorii. Se apreciaza ca aceasta solutie este fireasca si in deplin acord cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie. Consacrarea libertatii procurorului de a pune concluzii in orice proces civil, in orice faza a acestuia, in functie de aprecierea sa, constituie o aplicare a art. 131 alin. (1) din Legea fundamentala, text ce este completat de celelalte prevederi legale care stabilesc drepturile si obligatiile partilor in procesul civil.
    In punctul de vedere prezentat, Guvernul arata ca dreptul procurorului de a participa la judecata cauzelor civile nu trebuie confundat cu dreptul procurorului de a porni procesul civil, in cazurile in care este necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri prevazute expres de lege.
    In cauza, Guvernul invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, mentionand Decizia nr. 71 din 5 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 10 mai 2002.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila nu incalca prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie. Faptul ca procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in orice faza a acestuia, in cazul in care considera necesar pentru apararea ordinii de drept sau a drepturilor si libertatilor cetatenilor, reprezinta o detaliere, in materie civila, a atributiilor procurorului, stabilita de dispozitiile constitutionale amintite.
    Potrivit punctului de vedere prezentat, participarea la judecata, alaturi de partile aflate in conflict, a unui reprezentant al interesului general al societatii, respectiv procurorul, care, de pe o pozitie impartiala, contribuie la apararea ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, este justificata de dimensiunea de interes public general prezenta in litigiile ce se solutioneaza in cadrul procesului civil. In acest sens se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 71 din 5 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 10 mai 2002.
    Avocatul Poporului considera ca prezenta procurorului in procesul civil, in calitate de reprezentant al intereselor generale ale societatii, constituie unul dintre modurile in care se concretizeaza caracterul de stat social al Romaniei, in care drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme si sunt garantate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins: "Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 132 alin. (1) din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 132 alin. (1): "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca, in concordanta cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora, "in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor", posibilitatea recunoscuta procurorului, prin textul de lege criticat, de a pune concluzii in orice proces civil si in oricare faza a acestuia nu constituie o incalcare a nici unuia dintre principiile constitutionale invocate.
    In masura in care finalitatea urmarita de procuror este apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor, prezenta sa in proces nu este susceptibila de conotatia negativa ce i-a fost atribuita. Chiar daca, in conditiile in care procesul judiciar da expresie unui conflict de interese contrare, dintre care, in principiu, doar unul este legitim, prin prisma cadrului juridic si a asigurarii ordinii de drept, optiunea procurorului este univoc favorabila acestuia, o atare optiune nu este apriorica si nici intuitu personae, ci este impusa de convingerea ca cel in cauza are dreptate, altfel spus, ca interesul sau este cel caruia autoritatea publica ii datoreaza ocrotire. Sprijinindu-l in acest mod, procurorul ii potenteaza acestuia accesul liber la justitie, fara ca astfel sa afecteze principiul egalitatii in drepturi, intrucat nu poate exista egalitate intre titularul unui drept si cel care intelege sa il conteste fara temei, intre titularul unui interes legitim si cel care invoca acelasi interes in mod arbitrar si fara legitimitate.
    De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 132 alin. (1) din Constitutie, in Decizia nr. 68 din 3 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005. Cu acel prilej, Curtea a retinut ca, "in toate cazurile de participare a procurorului in procesul civil, calitatea de parte in acest sens material apartine titularului dreptului subiectiv ce formeaza obiectul litigiului, care este liber sa dispuna de acest drept si sa-si exercite fara nici o constrangere toate drepturile procesuale. Procurorul este, fara indoiala, un organ al statului, dar el nu este un <<reprezentant al statului>> in procesul civil [...]. Procurorul apara ordinea normativa, iar in felul acesta nu dezechilibreaza procesul in favoarea unuia sau altuia dintre titularii drepturilor supuse judecatii [...]. Ca si judecatorul, procurorul este un subiect oficial al procesului civil. El actioneaza intotdeauna din oficiu si atunci cand declanseaza procesul, si atunci cand intervine in proces, si in cererile pe care le adreseaza. Scopul actiunii sale nu este acela de a obtine pentru una dintre parti satisfacerea unei pretentii, ci de a veghea ca admiterea sau respingerea cererilor partilor sa se faca in conformitate cu legea. Procurorul nu este parte, in sensul afirmat in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, el este un organ al legii. In felul acesta, principiul oficialitatii in temeiul caruia actioneaza procurorul nu anihileaza si nici macar nu micsoreaza efectele principiului disponibilitatii care guverneaza actiunea si comportamentul partilor in procesul civil. Independent de actiunea Ministerului Public, partile au in continuare libertatea sa dispuna de drepturile lor subiective, materiale sau procesuale".
    Deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate in decizia mentionata isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate invocata urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cristal" - S.R.L. din Botosani in Dosarul nr. 4.218/2004 al Judecatoriei Botosani.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 februarie 2005.

                      PRESEDINTE,
                   CONSTANTIN DOLDUR

                              Magistrat asistent,
                              Cristina Toma