DECIZIE   Nr. 102 din  6 iunie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 389 din 21 august 2000

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Mariana Trofimescu     - procuror
    Florentina Geangu      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Valeriu Stanescu, Vasilica Stanescu si Sabina Stanescu in Dosarul nr. 19.729/1999 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    La apelul nominal se prezinta Valeriu Stanescu si Vasilica Stanescu, personal si asistati de avocat Doina Hairum, Sabina Stanescu, reprezentata de acelasi aparator, lipsind Valentin Gabriel Sorescu si Catrinel Eugen Sorescu. Procedura este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, se acorda cuvantul aparatorului autorilor exceptiei Valeriu Stanescu, Vasilica Stanescu si Sabina Stanescu, care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, sustinand ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, in ansamblul lor, sunt contrare prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutie, deoarece modifica prevederi dintr-o lege organica, respectiv din Codul de procedura civila. De asemenea, sustine ca art. 25 al ordonantei mentionate, prin care se elimina calea de atac a apelului, incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la aparare si ale art. 49 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, solicitand admiterea exceptiei si sub acest aspect.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata. Se apreciaza ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin Constitutiei, ci, dimpotriva, aceste dispozitii au scopul de a proteja chiriasii din imobilele restituite fostilor proprietari atat in baza Legii nr. 112/1995, cat si prin hotarari judecatoresti. Totodata, se sustine ca prin ordonanta de urgenta se poate reglementa in domenii rezervate legilor organice, invocandu-se, in acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 1 februarie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 19.729/1999, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, in ansamblul lor, precum si a dispozitiilor art. 25 din aceeasi ordonanta, exceptie ridicata de Valeriu Stanescu, Vasilica Stanescu si Sabina Stanescu intr-o cauza avand ca obiect evacuarea din locuinta prin ordonanta presedintiala.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 este neconstitutionala, intrucat se reglementeaza in domeniul legilor organice, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 114 alin. (4) din Legea fundamentala. Totodata, se apreciaza ca art. 25 din ordonanta contravine prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1), ale art. 24 si ale art. 49 din Constitutie.
    Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, contrar prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei ridicate. In temeiul dispozitiilor legale mentionate, precum si in conformitate cu art. 15 din Regulamentul sau de organizare si functionare, Curtea Constitutionala a solicitat completarea actului de sesizare cu opinia instantei de judecata, dar aceasta nu a dat curs acestei solicitari.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece art. 114 alin. (4) din Constitutie prevede competenta Guvernului ca, in cazuri exceptionale, sa adopte ordonante de urgenta. Tocmai caracterul lor de urgenta, determinat de existenta unor situatii exceptionale, justifica emiterea acestora si in domeniul legilor organice. Guvernul considera, totodata, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 a fost adoptata cu respectarea conditiilor de emitere a ordonantelor de urgenta prevazute la art. 114 alin. (4) din Constitutie. Se apreciaza, de asemenea, ca sustinerile autorilor exceptiei referitoare la neconstitutionalitatea art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 sunt neintemeiate, pe de o parte, pentru ca nu sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. (1) din Constitutie, litigiile dintre proprietari si chiriasi solutionandu-se de catre instantele judecatoresti, iar, pe de alta parte, deoarece excluderea caii de atac a apelului in astfel de litigii, fiind legata de necesitatea solutionarii urgente a cauzelor privind dreptul de folosinta a imobilelor si asigurarea stabilitatii raporturilor juridice, nu afecteaza nici unul din drepturile fundamentale ale partilor implicate in proces.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala, constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, pe de o parte, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, in intregul sau, care, in opinia autorilor exceptiei, incalca art. 114 alin. (4) din Constitutie, deoarece modifica prevederi dintr-o lege organica, respectiv din Codul de procedura civila, iar, pe de alta parte, dispozitiile art. 25 din aceeasi ordonanta, dispozitii de lege ce se apreciaza a fi contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1), ale art. 24 si ale art. 49 alin. (1).
    I. Examinand sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 114 alin. (4), Curtea Constitutionala constata ca interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai ordonantele Guvernului adoptate in baza unei legi speciale de abilitare, aceasta interdictie decurgand direct din textul constitutional. O asemenea limitare nu este prevazuta insa la alin. (4) al art. 114 din Constitutie, referitor la ordonantele de urgenta, deoarece cazul exceptional ce impune adoptarea unor masuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementari de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, daca nu ar putea fi adoptata, interesul public avut in vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constitutionale a institutiei. In acest sens este Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998.
    Curtea Constitutionala constata, de asemenea, ca, prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, s-a statuat ca "din cuprinsul prevederilor art. 72 alin. (3) din Constitutie si al celorlalte dispozitii constitutionale nu rezulta ca reglementarile relative la procedura civila, in ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice; fara indoiala, in continutul unor asemenea reglementari pot exista si norme de domeniul legii organice care atrag deci adoptarea lor cu majoritatea prevazuta de Constitutie pentru astfel de legi. Aceasta insa nu inseamna transformarea tuturor dispozitiilor Codului de procedura civila in prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge, practic, la completarea Constitutiei, care reglementeaza expres si limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, intre care nu figureaza dispozitii legale privind procedura civila".
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, aceasta isi mentine valabilitatea si in aceasta cauza, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa sub acest aspect.
    II. Referitor la critica de neconstitutionalitate ce se aduce dispozitiilor art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, sub aspectul incalcarii prevederilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la aparare si ale art. 49 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, Curtea constata ca nici aceasta critica nu poate fi primita.
    Dispozitiile art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au urmatorul cuprins: "Litigiile dintre proprietari si chiriasi, legate de schimbul obligatoriu de locuinta, sunt de competenta judecatoriei in raza careia se afla imobilul. Hotararea pronuntata de judecatorie poate fi atacata cu recurs. Hotararea instantei de recurs este definitiva si irevocabila."
    In jurisprudenta sa anterioara, Curtea Constitutionala a examinat daca liberul acces la justitie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, inclusiv in ceea ce priveste exercitarea cailor de atac. De asemenea, Curtea a analizat in ce conditii existenta unor particularitati procedurale referitoare la exercitarea cailor de atac este in concordanta cu principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, prevazut la art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    Prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constitutionala a statuat ca liberul acces la justitie presupune si accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia. Instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului. Aceasta solutie decurge din dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3), potrivit carora "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege", precum si din cele ale art. 128, conform carora "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii".
    In considerentele aceleiasi decizii se retine ca semnificatia art. 21 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia accesul la justitie nu poate fi ingradit prin lege, este aceea ca nu se poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a stabilit nici o categorie sau grup social. Insa legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite - asa cum sunt cele din prezenta speta - reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. In acest sens, Curtea Constitutionala s-a pronuntat si prin Decizia nr. 92 din 11 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 297 din 20 noiembrie 1996.
    In legatura cu argumentul referitor la incalcarea principiului egalitatii cetatenilor in fata legilor si a autoritatilor publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea Constitutionala a decis, in mod constant, ca nu este contrara acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste caile de atac, atata timp cat ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor. Principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul nu poate fi decat diferit. In acest sens s-a statuat prin deciziile nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, nr. 74 din 13 iulie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994, si nr. 85 din 27 iulie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 11 august 1994.
    Solutiile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neexistand ratiuni pentru modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.
    Cu privire la sustinerea incalcarii principiului constitutional al dreptului la aparare, consacrat prin art. 24 din Constitutie, Curtea constata ca dispozitiile art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin acestui principiu, deoarece reglementarea unei singure cai de atac nu impiedica exercitarea dreptului la aparare.
    Referitor la critica de neconstitutionalitate privind incalcarea art. 49 din Constitutie, Curtea constata ca aceasta este nerelevanta pentru solutionarea exceptiei de fata, neavand incidenta cu obiectul cauzei.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate, a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Valeriu Stanescu, Vasilica Stanescu si Sabina Stanescu in Dosarul nr. 19.729/1999 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iunie 2000.

                      PRESEDINTE,
               prof. univ. dr. Ioan Muraru

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu