DECIZIE Nr.
1011 din 7 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 804 din 2 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel
Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
excepţie ridicată de Erich-Walter Streifert în Dosarul nr. 3.241/190/2007 al
Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
11.759/325/2007 şi nr. 690/295/2007 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă, nr.
5.589/325/2008 şi nr. 8.745/325/2008 ale Judecătoriei Timişoara şi nr.
8.238/337/2006 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, dosare având ca obiect aceeaşi
excepţie de neconstituţionalitate. Cauzele au fost înregistrate la Curtea
Constituţională cu nr. 1.486D/2008, nr. 1.550D/2008, nr. 1.556D/2008, nr.
1.693D/2008 şi nr. 1.725D/2008, excepţiile fiind ridicate de Silier Josef
Tiberiu Victor, Friedl Wilhelm, Wirsz Nikolaus Walter, Endres Magdalena, Krimm
Mathias, precum şi de Karolyi Erzsebet Sarolta.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate
ridicate în dosarele menţionate au conţinut identic, pune în discuţie, din
oficiu, conexarea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, având în vedere
identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.486D/2008,
nr. 1.550D/2008, nr. 1.556D/2008, nr. 1.693D/2008 şi nr. 1.725D/2008 la Dosarul nr. 1.330D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciază că
dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale
invocate ca fiind încălcate. Menţionează, în acest sens, jurisprudenţa Curţii
Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 8 mai 2008, din 9 mai 2008, din 27 mai 2008, din 17 iunie 2008, din 10 iunie 2008 şi din 8
iulie 2008, pronunţate în dosarele nr. 3.241/190/2007, nr. 11.759/325/2007, nr.
690/295/2007, nr. 5.589/325/2008, nr. 8.745/325/2008 şi nr. 8.238/337/2006, Tribunalul
Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, Tribunalul Timiş - Secţia civilă, Judecătoria
Timişoara şi Tribunalul Sălaj - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991.
Excepţiile au fost ridicate de Erich-Walter Streifert,
Silier Josef Tiberiu Victor, Friedl Wilhelm, Wirsz Nikolaus Walter, Endres
Magdalena, Krimm Mathias, precum şi Karolyi Erzsebet Sarolta în dosare având ca
obiect „fond funciar".
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 48 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991 contravine prevederilor constituţionale ale art.
16 alin. (1), art. 20, art. 21, art. 44 alin. (2) şi (4), art. 46, art. 51,
art. 52 şi art. 53, precum şi unor dispoziţii din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In esenţă, potrivit
criticilor formulate, aceste prevederi de lege „sunt interpretabile",
restrâng sfera persoanelor îndreptăţite la reconstituire şi limitează accesul
la moştenirea legală.
Tribunalul
Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă consideră că art.
48 din Legea nr. 18/1991 suprimă însuşi „dreptul erezilor cetăţeni străini şi
apatrizi", iar Tribunalul Timiş - Secţia civilă, Judecătoria Timişoara şi
Tribunalul Sălaj - Secţia civilă apreciază că aceste prevederi de lege
nu contravin dispoziţiilor din Constituţie la care fac referire autorii
excepţiei.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 18/1991, republicată, sunt
constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu textele din Constituţie
invocate ca fiind încălcate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are
următorul cuprins: „Cetăţenii
români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care
şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu
domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate
pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră,
prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la
limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru
terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu
destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la
art. 9 alin. (3)-(9)."
Autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat
contravine prevederilor constituţionale ale: art. 16 alin. (1) - „Cetăţenii
sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări", art. 20 - „Tratatele internaţionale privind drepturile omului", art. 21 -„Accesul liber la
justiţie", art. 44 alin.
(2) şi (4) - „Dreptul de proprietate privată", art. 46 - „Dreptul la moştenire", art. 51 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au dreptul să se
adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele
semnatarilor", art. 52 referitor la „Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică", precum şi ale art. 53 privind „Restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi".
De asemenea, se invocă şi încălcarea art. 1 din
Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia ridicată, Curtea constată că dispoziţiile
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiectul
controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din
Constituţie şi cu motivări asemănătoare celor din prezentele dosare, şi, prin
numeroase decizii, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că acest text de
lege este constituţional, pentru argumentele acolo reţinute. In acest sens,
menţionăm, de exemplu, deciziile nr. 1.218 din 18 decembrie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, şi nr. 626 din 27 mai 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008. Prin aceste decizii s-a reţinut, în
esenţă, că: dispoziţiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului
de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a
moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a
legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra
terenurilor care constituie fondul funciar al României; având în vedere
obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară
- şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau
moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de
cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea
condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul
persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului; este pe deplin
constituţională condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de
reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de
cetăţean român; dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie,
deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor
de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează
cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept,
restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale; una
dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor
de către cetăţenii străini sau apatrizi este moştenirea legală, ceea ce
presupune că aceştia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile
dreptului comun (art. 650 din Codul civil şi următoarele), Legea nr. 18/1991,
republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetăţenii
români; art. 51 privind „Dreptul de petiţionare", precum şi art. 53
referitoare la „Restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi" nu sunt incidente în cauză; dispoziţiile constituţionale ale art.
52 se referă la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică într-un
drept al său ori într-un interes legitim să obţină recunoaşterea dreptului sau
a interesului legitim, iar textul de lege criticat nu îngrădeşte în niciun fel
acest drept. Faptul că unele comisii de aplicare a legii fondului funciar au
refuzat să primească cereri de reconstituire a dreptului de proprietate ţine de
aplicarea legii şi această atitudine a autorităţilor publice, ceea ce nu atrage
neconstituţionalitatea textului de lege, precum şi că, împotriva refuzului
comisiilor locale de aplicare a legii fondului funciar de a primi cererile de
reconstituire a dreptului de proprietate, persoanele nemulţumite pot face
plângere la instanţa de judecată în baza prevederilor legii fondului funciar.
Cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate îşi păstrează
valabilitatea şi în prezentele dosare, întrucât nu au intervenit elemente noi,
care să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 48
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Erich-Walter
Streifert, Silier Josef Tiberiu Victor, Friedl Wilhelm, Wirsz Nikolaus Walter,
Endres Magdalena, Krimm Mathias, precum şi de Kârolyi Erzsebet Sarolta în
dosarele nr. 3.241/190/2007 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă,
nr. 11.759/325/2007 şi nr. 690/295/2007 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă,
nr. 5.589/325/2008 şi nr. 8.745/325/2008 ale Judecătoriei Timişoara, precum şi
nr. 8.238/337/2006 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu