DECIZIE   Nr. 1008 din 8 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 810 din 28 noiembrie 2007

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Doina Suliman                       - magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Editura Orizonturi" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.471/1/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având   în   vedere   actele   şi   lucrările   dosarului,   constată următoarele:

Prin Incheierea din 19 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 13.471/1/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Editura Orizonturi" - S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unei cereri de revizuire formulate împotriva Deciziei civile nr. 41 din 4 aprilie 2000 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilă.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate „sunt în contradicţie ireconciliabilă cu normele de drept procesual penal", deoarece, în caz de încuviinţare a cererii de revizuire, în ipoteza hotărârilor definitive potrivnice, instanţa civilă va anula cea din urmă hotărâre, în speţa de faţă va anula hotărârea penală, deşi art. 22 din Codul de procedură penală consacră principiul potrivit căruia hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile.

Ca atare, autoarea excepţiei critică soluţia legislativă instituită prin art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, considerând că aceasta contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), în conformitate cu care „părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile de lege criticate reprezentând norme de procedură care nu relevă nicio contradicţie cu textul constituţional de referinţă invocat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. In motivarea punctului de vedere, arată că dispoziţiile de lege criticate reprezintă norme de competenţă conforme cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. In acest sens, arată că instituirea prin dispoziţiile legale indicate a unor reguli speciale privind soluţionarea cererii de revizuire reprezintă o valorificare a normelor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre."

In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), care stabilesc că „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea ca, în cazul contrarietăţii de hotărâri, dacă se admite cererea de revizuire, instanţa să anuleze ultima hotărâre. Singura condiţie impusă de către legiuitor în textul criticat este ca cererea de revizuire să privească „hotărâri definitive potrivnice".

Textul de lege criticat constituie o normă de procedură a cărei stabilire cade în competenţa exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, care este în drept să instituie regulile de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât în cauză nu se poate reţine o încălcare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil.

Pe de altă parte, examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autoarea excepţiei critică, în principal, soluţia legislativă instituită prin art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, considerând că anularea de către instanţă a celei din urmă hotărâri, respectiv a hotărârii penale, conduce la o contradicţie între normele de drept procesual penal şi cele de drept procesual civil.

Curtea observă că neconstituţionalitatea art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă este dedusă exclusiv din raportarea textului criticat la normele de drept procesual penal. Or, în controlul de constituţionalitate, domeniul legislativ de referinţă îl constituie dispoziţiile Constituţiei. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată". Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra conformităţii dispoziţiilor de lege criticate cu textele constituţionale, iar nu asupra conformităţii acestora cu alte texte de lege.

De altfel, motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate demonstrează că, în realitate, autoarea acesteia solicită modificarea textului criticat.

Ca atare, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe numai asupra problemelor de drept, „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Editura Orizonturi" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.471/1/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent şef,

Doina Suliman