REGULAMENT   Nr. 0 din 2 iulie 2007

de organizare si functionare a Ordinului Arhitectilor din Romania

ACT EMIS DE: ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 447 din 2 iulie 2007

TITLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

Ordinul Arhitecţilor din România

(1)  Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, funcţionează în condiţiile Legii nr. 184/2001, republicată, ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale celorlalte prevederi legale în vigoare, ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, nonprofit, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă, având rolul de a reprezenta, promova şi proteja la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de arhitect.

(2)  Ordinul are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu.

ARTICOLUL 2

Atribuţiile Ordinului

(1) Ordinul are următoarele atribuţii:

a) protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură si urbanism;

b)   urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei, cu respectarea codului deontologic al acesteia;

c)  propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor;

d)  reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;

e)  acordă arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi dreptul de semnătură şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(2)  Atribuţia Ordinului privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituţie sau asociaţie profesională.

(3)  Ordinul, organizaţie de creatori, poate desfăşura şi alte activităţi, după cum urmează:

a)   organizează şi susţine proiecte culturale de interes naţional;

b)   iniţiază şi sprijină înscrierea în circuitul naţional şi internaţional al operelor de arhitectură valoroase;

c)   organizează şi susţine expoziţii de arhitectură, editează cataloage, albume şi reviste de specialitate şi acordă premii;

d)   contribuie la promovarea programelor de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural ca element major al politicilor naţionale şi locale în domeniul culturii, protecţiei mediului şi amenajării teritoriului;

e)   iniţiază şi sprijină programe naţionale de creştere a calităţii vieţii prin mijloacele oferite de domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului şi alinierea la normele europene specifice;

f)  cooperează cu alte organisme şi asociaţii profesionale din domenii complementare arhitecturii şi urbanismului.

ARTICOLUL 3

Veniturile Ordinului

Activitatea Ordinului se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii, legate, sponsorizări, sume provenite din timbrul arhitecturii sau alte surse, în condiţiile legii.

TITLUL II

Membrii Ordinului. Drepturi şi obligaţii

ARTICOLUL 4

Membrii Ordinului

(1)   Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, urbaniştii fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecţi, arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari, la cererea acestora.

(2)   Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român.

(3)   Poartă titlul de conductor arhitect absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, cu durata minimă a studiilor de 3 ani.

(4)   Arhitecţii cetăţeni străini pot face parte din Ordin dacă îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 11 şi 12 ale Legii nr. 184/2001, republicată, şi cele ale actelor normative emise în baza legii.

ARTICOLUL 5

Drepturile membrilor Ordinului

Membrii Ordinului au următoarele drepturi:

a)   să participe la toate activităţile şi manifestările care constituie obiectul de activitate al Ordinului;

b)  să aleagă şi să fie aleşi în forurile de conducere ale Ordinului şi ale filialelor teritoriale din care fac parte;

c)   să fie informaţi asupra activităţii desfăşurate de Ordin;

d)   să consulte materialele documentare aflate la Ordin şi să beneficieze de programe de perfecţionare a pregătirii profesionale organizate de Ordin;

e)   să aducă propuneri şi amendamente, conform procedurilor stabilite, la toate documentele supuse aprobării în conferinţele teritoriale şi naţionale;

f)  să beneficieze de sprijinul Ordinului în administrarea dovezilor necesare pentru apărarea dreptului de autor în condiţiile legii;

g) să utilizeze alături de nume calitatea de membru al Ordinului;

h) să aibă acces nelimitat la concursurile de arhitectură organizate prin sau cu colaborarea Ordinului;

i) să beneficieze de sprijin social, după caz;

j) să beneficieze de consiliere şi sprijin din partea organizaţiei;

k) să beneficieze de orice alte drepturi stabilite de lege, prezentul regulament şi de Conferinţa naţională a Ordinului.

ARTICOLUL 6

Obligaţiile membrilor Ordinului

Membrii Ordinului au următoarele obligaţii:

a)  să respecte legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, prevederile prezentului regulament, Codul deontologic al profesiei de arhitect, onorariile de referinţă şi hotărârile forurilor de conducere ale Ordinului şi filialelor, emise conform competenţelor, în baza angajamentului asumat la primirea în Ordin;

b)  să contribuie la realizarea acţiunilor iniţiate de Ordin;

c)   să participe la programele de perfecţionare profesională şi să-şi îmbogăţească permanent cunoştinţele profesionale;

d)  să achite regulat şi la termenele stabilite cotizaţia către Ordin;

e) să nu desfăşoare şi să nu angajeze activităţi politice în cadrul şi pe seama organizaţiei;

f) să aducă la cunoştinţa filialei din care fac parte orice modificare survenită faţă de datele înregistrate în evidenţele filialei şi să ofere în acest sens toate datele solicitate de filială;

g)   să declare Ordinului, la cererea acestuia, domeniile în care îşi exercită profesia de arhitect.

ARTICOLUL 7

Cotizaţiile anuale. Taxa de înscriere. Modalitatea de stabilire a acestora

Valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului şi cea a taxei de înscriere se stabilesc prin hotărâre a Conferinţei naţionale.

ARTICOLUL 8

Termenul şi modalităţile de plată a cotizaţiei anuale

(1)  Plata cotizaţiei anuale se face o singură dată pe an, până cel târziu la 30 aprilie. După 6 luni de neplată a cotizaţiei, fără justificare, dreptul de semnătură se suspendă, prin decizia preşedintelui filialei, până la achitarea integrală a acesteia.

(2)  In cazuri excepţionale, Colegiul director al Ordinului poate aproba eşalonarea sau scutirea de la plata cotizaţiei.

(3)   Arhitecţii şi conductorii arhitecţi cărora li s-a suspendat dreptul de semnătură pentru neplata cotizaţiei vor plăti o taxă de reluare a dreptului de semnătură. Valoarea acestei taxe se va stabili prin hotărâre a Conferinţei naţionale.

(4) Cotizaţiile şi taxele prevăzute în prezentul regulament se colectează prin filialele teritoriale. Modalitatea în care se face plata, direct sau prin virament bancar, va fi decisă de fiecare filială în parte.

TITLUL III

Organizarea şi funcţionarea Ordinului

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 9

Forurile de conducere ale Ordinului

(1)  Organizarea şi funcţionarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii şi prezentului regulament, de către forurile de conducere alese, care au funcţie reprezentativă, de conducere, decizie şi control.

(2)  Forurile de conducere ale Ordinului sunt:

a) Conferinţa naţională;

b) Consiliul naţional;

c) Colegiul director;

d) preşedintele Ordinului.

(3)  Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.

(4)  Fac excepţie de la alin. (3) mandatele din perioada 2001 -2002.

ARTICOLUL 10

Comisiile alese ale Ordinului

(1)   Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt: Comisia de cenzori, Comisia naţională de disciplină, precum şi comisiile de acordare a dreptului de semnătură, în condiţiile aprobate de Consiliul naţional.

(2)  Membrii comisiilor sunt aleşi de Conferinţa naţională şi au mandat de 4 ani. Membrii aleşi nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.

(3)   Excepţie de la alin. (2) fac mandatele din perioada 2001 -2002.

CAPITOLUL II

Conferinţa naţională

ARTICOLUL 11

Conferinţa naţională

(1)  Conferinţa naţională este constituită din membri delegaţi ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferinţa naţională a cel puţin unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială, conform prevederilor legii.

(2) Conferinţa naţională se organizează o dată la patru ani de către Consiliul naţional, care va stabili data, durata şi locul desfăşurării acesteia, precum şi documentele care vor fi supuse dezbaterii şi aprobării conferinţei.

(3)  Conferinţa naţională se organizează obligatoriu şi în condiţiile demisiei sau imposibilităţii de exercitare a funcţiilor de către Consiliul naţional, preşedinte sau a uneia dintre comisiile naţionale, caz în care se vor organiza noi alegeri.

(4)  Conferinţa naţională a Ordinului se organizează obligatoriu în condiţiile solicitării scrise a cel puţin 51% din numărul membrilor Ordinului.

(5)  Conferinţa naţională se organizează obligatoriu în condiţiile solicitării a două treimi dintre filiale, prin hotărâre a consiliilor de conducere ale acestora.

(6)  Conferinţa naţională se organizează obligatoriu în condiţiile solicitării a trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului naţional.

ARTICOLUL 12

Condiţii legale de desfăşurare a Conferinţei naţionale

(1) Conferinţa naţională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor.

(2) In cazul neîntrunirii numărului membrilor delegaţi, a doua reuniune are loc după cel puţin două săptămâni, data şi ora acesteia fiind stabilite de Consiliul naţional, cu ocazia primei convocări.

(3) La a doua convocare, Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor delegaţi.

ARTICOLUL 13

Atribuţiile Conferinţei naţionale

Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:

a)   adoptă şi modifică regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;

b)   adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

c)  alege şi revocă preşedintele Ordinului;

d)   alege şi revocă membrii Consiliului naţional al Ordinului;

e)   alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplină la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate;

f)  aprobă valoarea onorariilor de referinţă şi a cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, după caz;

g)   adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare.

ARTICOLUL 14

Delegaţii la Conferinţa naţională

(1)  Sunt delegaţi ai filialelor membrii acestora care au fost desemnaţi la conferinţele teritoriale.

(2)  Filialele vor desemna prin vot un număr de delegaţi, cu drept de a reprezenta filiala la Conferinţa naţională, proporţional cu numărul membrilor filialei, astfel:

a)  un delegat la 10 membri;

b)  un supleant la 5 membri delegaţi.

(3)  Sunt consideraţi delegaţi de drept preşedinţii şi membrii consiliilor teritoriale ale filialelor.

(4)  Sunt consideraţi delegaţi desemnaţi membrii, cu cotizaţia la zi, aleşi prin vot de conferinţa teritorială, până la completarea numărului total de delegaţi ai filialei.

(5)  Sunt consideraţi delegaţi supleanţi persoanele, cu cotizaţia la zi, alese prin vot de conferinţa teritorială, în funcţie de numărul total de delegaţi ai filialei. Delegaţii supleanţi vor înlocui delegaţii titulari în condiţiile în care se constată cu cel puţin 24 de ore înainte de data Conferinţei naţionale imposibilitatea participării unui delegat de drept sau desemnat de pe listele înaintate de filiale.

(6) Numele delegaţilor, inclusiv supleanţii, adresa lor de contact (adresa poştală, telefon, fax, e-mail), precum şi dovada achitării cotizaţiei la zi vor fi comunicate Ordinului în maximum o săptămână de la data desemnării acestora la conferinţele teritoriale.

ARTICOLUL 15

Alţi participanţi la Conferinţa naţională

Pot participa la Conferinţa naţională fără drept de vot:

a) membrii forurilor de conducere în exerciţiu care nu se regăsesc pe listele delegaţilor sau candidaţilor;

b)    membrii Ordinului care au amendamente în divergenţă şi care nu sunt delegaţi;

c)   membrii grupurilor de lucru care au participat la realizarea documentelor supuse dezbaterii şi care nu se regăsesc pe listele delegaţilor sau candidaţilor.

ARTICOLUL 16

Calendarul Conferinţei naţionale

(1)  Comitetul de organizare a Conferinţei naţionale are obligaţia de a anunţa toate filialele, cu cel puţin 120 de zile înainte, asupra datei, duratei şi listei documentelor supuse dezbaterii Conferinţei, aprobate de Consiliul naţional al Ordinului.

(2)  Consiliile de conducere ale filialelor au obligaţia de a comunica numele delegaţilor, inclusiv cele ale supleanţilor, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data stabilită pentru Conferinţa naţională.

(3)  Documentele în forma lor finală, precum şi amendamentele în divergenţă vor fi trimise delegaţilor cu minimum 20 de zile înaintea datei Conferinţei naţionale.

(4)  Calendarul se detaliază pentru fiecare conferinţă de către comitetul de organizare şi se aprobă de către Colegiul director al Ordinului.

ARTICOLUL 17

Documentele Conferinţei naţionale

(1) Documentele puse la dispoziţia participanţilor trebuie să conţină:

a)  ordinea de zi propusă;

b)   listele cu delegaţii şi filialele pe care le reprezintă;

c)   materialele supuse aprobării conferinţei, însoţite de amendamentele în divergenţă;

d)    forurile de conducere care se aleg şi lista candidaţilor însoţită de un document explicând modalităţile electorale şi indicând numărul locurilor.

ARTICOLUL 18

Amendamente la documentele Conferinţei naţionale

(1) Amendamentele aduse documentelor supuse votului Conferinţei naţionale trebuie să respecte următoarele condiţii:

-  să fie făcute în formă scrisă;

-  să fie motivate în drept şi în fapt;

-   să fie trimise către grupurile de lucru care au întocmit documentele cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru Conferinţa naţională.

(2) Aceste amendamente sunt supuse grupului de lucru care a întocmit documentele şi care, în cazul însuşirii lor, le va introduce în documentele pregătite, iar în caz contrar, se va formula o argumentaţie de respingere.

(3) In condiţiile în care amendamentul este în continuare susţinut, el va fi supus dezbaterilor Conferinţei naţionale.

(4) In timpul Conferinţei naţionale nu pot fi propuse alte amendamente decât cele prezentate în condiţiile descrise mai sus.

(5)  Pe lângă textele documentelor supuse aprobării, va fi prezentată şi o listă a tuturor amendamentelor în divergenţă.

(6)  In cadrul Conferinţei naţionale grupul de lucru va prezenta documentul supus dezbaterii, precum şi amendamentele aflate în divergenţă, dând apoi cuvântul, pe rând, autorilor acestora.

(7)   Votul se va exercita atât pentru lista de amendamente, cât şi pentru documentele supuse aprobării.

ARTICOLUL 19

Inregistrarea delegaţilor şi a participanţilor

(1)Tabelele cu delegaţii vor fi afişate în ziua Conferinţei naţionale la ora anunţată prin convocare.

(2) Contestaţiile legate de tabelele cu delegaţi vor fi rezolvate înainte de începerea lucrărilor.

ARTICOLUL 20

Prezidiul şi secretariatul Conferinţei naţionale

(1)   Lucrările Conferinţei naţionale vor fi deschise de preşedintele în exerciţiu şi conduse prin rotaţie de către preşedinte şi membrii prezidiului, în ordinea stabilită de ei prin consens.

(2)   Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director.

(3)  Secretariatul Conferinţei naţionale va fi asigurat de membrii comitetului de organizare.

ARTICOLUL 21

Comisia de verificare şi numărare a voturilor

(1)   Comisia de verificare şi numărare a voturilor va fi formată din 7 membri, aleşi de către Conferinţa naţională la începerea lucrărilor, dintre participanţii care nu şi-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii.

(2)   La începerea Conferinţei naţionale va fi comunicată componenţa Comisiei de verificare şi numărare a voturilor, eventualele contestaţii, făcute în scris, putându-se depune până la ora anunţată în timpul conferinţei.

(3)   Comisia de verificare şi numărare a voturilor va alege un preşedinte, dintre membrii săi, având rolul de a coordona etapele procesului de votare, de a supune votului comisiei problemele de procedură apărute pe parcursul procesului de votare şi de a comunica rezultatele.

ARTICOLUL 22

Alegerea forurilor de conducere, a comisiilor şi validarea documentelor

(1)  Hotărârile Conferinţei naţionale la prima sau a doua convocare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2)   Hotărârile adoptate de Conferinţa naţională sunt definitive şi obligatorii pentru toate forurile de conducere şi pentru toţi membrii Ordinului.

ARTICOLUL 23

Comunicarea rezultatelor

Comisia de verificare şi numărare a voturilor va întocmi un raport, semnat de toţi membrii, care va fi prezentat participanţilor la Conferinţa naţională. Acesta trebuie să conţină:

-  numărul total al delegaţilor;

-  numărul total al delegaţilor prezenţi;

-  numărul total al voturilor exprimate;

-  numărul total al voturilor valabile şi cel al voturilor nule;

-   numărul candidaţilor şi funcţiile care au fost eligibile, inclusiv comisiile;

-  numărul de voturi obţinut de fiecare candidat ales, în ordinea descrescătoare a acestora;

-  lista persoanelor alese;

-   numărul de voturi obţinut de fiecare material supus aprobării;

-  lista materialelor aprobate.

ARTICOLUL 24

Procesul-verbal al Conferinţei naţionale

(1)  Secretariatul Conferinţei naţionale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a)  modul în care a fost convocată Conferinţa naţională şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b)  anul, luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Conferinţei naţionale;

c)  numărul total al delegaţilor;

d) numărul total al delegaţilor prezenţi;

e) componenţa prezidiului Conferinţei naţionale;

f) ordinea de zi votată de Conferinţa naţională;

g) hotărârile adoptate;

h) componenţa forurilor de conducere şi a comisiilor alese;

i) orice alte activităţi desfăşurate în cadrul Conferinţei naţionale.

(2)  Procesul-verbal va purta semnătura membrilor secretariatului Conferinţei naţionale.

(3)  Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisă membrilor.

ARTICOLUL 25

Comunicarea documentelor Conferinţei naţionale

(1)  Copii ale procesului-verbal şi materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile lucrătoare, tuturor filialelor.

(2)  Rezultatul scrutinului se va afişa la sediul Ordinului şi la sediile filialelor timp de 30 de zile.

(3)  Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinţei naţionale, va organiza o conferinţă de presă pentru comunicarea rezultatelor conferinţei.

ARTICOLUL 26

Consiliul naţional al Ordinului

(1)   Consiliul naţional este format din membri aleşi de Conferinţa naţională, dintre care două treimi arhitecţi cu drept de semnătură, exclusiv preşedintele Ordinului.

(2)  In Consiliul naţional numărul membrilor fiecărei filiale este reprezentat proporţional, după cum urmează:

-  50-150 de membri               = 2 membri

-   151-250 de membri            = 3 membri

-  251 -500 de membri            = 5 membri

-  501-1.000 de membri          = 7 membri

-   1.001-1.500 de membri      = 9 membri

-   1.501-2.000 de membri      = 12 membri

-  peste 2.000 de membri         = 1/100 de membri.

(3) Componenţa Consiliului naţional va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale în raportul de la alin. (2) prin stabilirea şi afişarea numărului de locuri aferent fiecărei filiale, odată cu afişarea listei de candidaturi.

ARTICOLUL 27

Condiţii de eligibilitate

(1)   Pentru Consiliul naţional sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi înscrişi în Ordin, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (5). Fiecare filială teritorială stabileşte prin hotărâre proprie candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional.

(2)   Pentru preşedintele Ordinului sunt eligibili arhitecţii cu drept de semnătură, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (6).

(3)   Pentru comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu drept de semnătură, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).

(4)  Pentru comisia de disciplină sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu drept de semnătură, cu minimum 10 ani vechime în profesie, fără abateri disciplinare, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).

(5)  Funcţia de membru în Consiliul naţional al Ordinului este incompatibilă cu cea de membru într-o altă comisie, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor.

(6)  Funcţia de preşedinte al Ordinului este incompatibilă cu cea de:

a)   preşedinte al filialei sau membru într-un consiliu teritorial;

b)   membru în comisii, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor.

(7)  Funcţia de membru într-o comisie a Ordinului este incompatibilă cu cea de:

a)   preşedinte al Ordinului sau filialei, membru în Consiliul naţional sau teritorial;

b)  membru în alte comisii, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor.

(8) Condiţiile de eligibilitate sunt apreciate la data limită de depunere a candidaturilor.

ARTICOLUL 28

Candidaturile

(1) Organizatorii Conferinţei naţionale, prin intermediul filialelor teritoriale şi al buletinului informativ al Ordinului, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa membrilor Ordinului condiţiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidatură şi data limită până la care candidaturile pot fi depuse.

(2)  Candidaturile sunt individuale şi nu pot fi grupate pe liste.

(3)   Candidaturile se depun personal sau prin poştă la sediul Ordinului, conform modelului-tip comunicat însoţite de un succint curriculum vitae şi de o scrisoare de intenţie, ambele imprimate în alb şi negru, pe o singură parte a unei coli format A4.

(4)  Fiecare candidat trebuie să depună o dovadă privind plata la zi a cotizaţiei, eliberată de filiala din care face parte, precum şi o dovadă că nu a avut sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani.

(5)  Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe două sau mai multe liste, excepţie făcând candidaturile pentru preşedinte.

(6)   Imediat după data limită stabilită pentru depunerea candidaturilor, secretariatul Ordinului verifică fiecare dosar de candidatură, înregistrează candidaturile pe o listă unică, pe filiale, în ordine alfabetică, pe care o afişează la sediul Ordinului şi la sediile filialelor, cu cel puţin 7 zile înainte de data Conferinţei.

ARTICOLUL 29

Documentele necesare votului

(1)  Buletinele de vot vor fi puse la dispoziţia delegaţilor în ziua scrutinului. Buletinele de vot se ridică numai personal de fiecare delegat.

(2)   Pierderea buletinelor de vot nu dă dreptul la obţinerea unor duplicate.

ARTICOLUL 30

Votul

(1)   Buletinele de vot nu vor avea alte însemnări decât cele prevăzute de sistemul de votare, în caz contrar ele urmând a fi anulate.

(2)  Votarea se face prin bifare conform indicaţiei de pe buletine.

(3)   Buletinele de vot care nu conţin nici o opţiune sau conţin mai multe opţiuni decât numărul locurilor disponibile, pentru Consiliul naţional, comisii şi pentru preşedinte, vor fi considerate nule.

ARTICOLUL 31

Scrutinul pentru Consiliul naţional

(1)  Scrutinul are loc într-un singur tur.

(2)  Votarea se face direct şi secret prin introducerea buletinelor în urnă.

(3)  Sunt aleşi candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi. In caz de egalitate, Conferinţa naţională stabileşte modalitatea de departajare.

ARTICOLUL 32

Scrutinul pentru preşedintele Ordinului

(1)   Preşedintele se alege cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi.

(2)   In cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea (50% plus unul) în primul tur de scrutin, se va organiza al doilea tur de scrutin.

(3)   La al doilea tur de scrutin vor participa candidaţii clasaţi pe primele două locuri în primul tur.

(4)   După al doilea tur de scrutin este considerat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

ARTICOLUL 33

Scrutinul pentru comisiile Ordinului şi pentru documentele supuse aprobării

(1)   Membrii comisiilor Ordinului se aleg în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute de aceştia.

(2)   In cazul existenţei unor amendamente la documentele Conferinţei, acestea vor fi supuse la vot înaintea votului respectivelor documente.

(3)   Documentele Conferinţei vor fi adoptate cu votul majorităţii.

CAPITOLUL III

Consiliul naţional

ARTICOLUL 34

Consiliul naţional

(1)   Intre reuniunile Conferinţei naţionale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul naţional.

(2)  Prima şedinţă a Consiliului naţional se va ţine în primele 15 zile care urmează alegerii, în urma convocării de către preşedintele Ordinului.

(3)   Consiliul naţional va alege, dintre candidaţii propuşi de preşedintele Ordinului, prin vot secret al majorităţii membrilor prezenţi, Colegiul director, format din 5 vicepreşedinţi şi un trezorier. Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură. Şedinţa este considerată statutară dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul membrilor Consiliului naţional.

(4)   După alegerea Colegiului director, Consiliul naţional va proceda la distribuirea funcţiilor în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinut de fiecare membru al Colegiului director şi va nominaliza înlocuitori de drept ai preşedintelui în ordinea stabilită de Conferinţa naţională.

(5)  Membrii Consiliului naţional, alţii decât preşedinţii filialelor, sunt obligaţi sa facă parte dintr-un grup de lucru, dintre cele prevăzute la art. 40 din prezentul regulament, pentru care vor opta la prima şedinţă a Consiliului naţional.

ARTICOLUL 35

Atribuţiile Consiliului naţional

(1) Consiliul naţional are următoarele atribuţii:

a)   numeşte comitetul de organizare a Conferinţei naţionale;

b)   stabileşte documentele care vor fi supuse adoptării Conferinţei naţionale;

c)   avizează organigrama aparatului administrativ al Ordinului;

d)   avizează onorariile de referinţă care vor fi supuse aprobării Conferinţei naţionale;

e)   aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli în totalitatea sa;

f)   analizează modul de gestionare a patrimoniului şi bugetului Ordinului;

g) aprobă regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor naţionale de arhitectură şi/sau urbanism;

h) decide asupra preluării prerogativelor preşedintelui Ordinului, în caz de indisponibilitate temporară sau de lipsă a acestuia;

i) soluţionează contestaţiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului director;

j) emite avize consultative la proiectele de acte normative referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referă la domeniul arhitecturii şi urbanismului;

k) aplică sancţiunile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c)-d) din Legea nr. 184/2001, republicată;

l) avizează propuneri de reglementări legislative şi normative specifice în vederea promovării lor potrivit legii;

m) analizează şi dispune, dacă este cazul, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcătuirea tabloului teritorial, colectarea cotizaţiei, constituirea bazei de date sau altele asemenea, stabileşte tematica şi persoanele care vor efectua controlul;

n) aprobă regulamentele de funcţionare a comisiilor Ordinului;

o) aprobă regulamentele de funcţionare a comisiilor Ordinului, altele decât cele cuprinse în prezentul regulament;

p) aprobă normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură;

q) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile şi grupurile de lucru ale Ordinului.

(2) Consiliul naţional poate delega Colegiului director unele atribuţii ce îi sunt conferite prin prezentul regulament.

ARTICOLUL 36

Şedinţele Consiliului naţional

(1)  Consiliul naţional se reuneşte, de regulă, trimestrial, la convocarea preşedintelui.

(2)  Preşedintele poate convoca Consiliul naţional ori de câte ori consideră necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Preşedintele are obligaţia de a convoca Consiliul naţional în termen de 15 zile de la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Colegiului director sau ai Consiliului naţional.

(3)  Ordinea de zi a şedinţelor este fixată de preşedinte, după consultarea prealabilă a Colegiului director.

(4)  Şedinţa este considerată statutară în prezenţa unei treimi a membrilor Consiliului naţional. Membrii Colegiului director care nu sunt şi membri ai Consiliului naţional vor participa la şedinţele Consiliului naţional fără a avea drept de vot.

(5)  Votul este deschis, cu excepţia celui pentru alegerea membrilor Colegiului director sau în cazul altor situaţii stabilite de către Consiliul naţional, iar hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui Ordinului.

(6) In exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional al Ordinului adoptă hotărâri şi emite avize.

(7)  Consiliul Naţional numeşte persoanele care vor face parte din comisiile de acordare a dreptului de semnătură.

(8)   La prima şedinţă după alegerea sa, Consiliul naţional va aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a şedinţelor.

(9)  Şedinţele Consiliului naţional sunt consemnate într-un proces verbal semnat de preşedinte şi secretarul general. Procesul-verbal al fiecărei şedinţe, însoţit de materialele votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.

(10)   Şedinţele Consiliului naţional sunt conduse de preşedintele Ordinului.

(11)  Membrii Consiliului naţional se pot reuni şi în afara şedinţelor de consiliu, în vederea pregătirii dosarelor şi pentru a da curs deciziilor, fără ca la aceste reuniuni să se poată adopta hotărâri sau să se emită avize.

(12)   Pentru realizarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional poate atribui misiuni de studiu sau reflexie unuia sau altuia dintre membrii săi şi poate forma cu această ocazie, în subordinea persoanei respective, un grup de lucru, ale cărui componenţă şi sarcini trebuie stabilite printr-o hotărâre a Consiliului naţional. Această procedură trebuie urmată şi în cazul grupurilor de lucru din subordinea vicepreşedinţilor, a secretarului naţional sau a trezorierului.

CAPITOLUL IV

Colegiul director

ARTICOLUL 37

Colegiul director

(1)   Colegiul director coordonează activitatea curentă a Ordinului.

(2)  Colegiul director este format din 6 membri, dintre care 5 vicepreşedinţi şi un trezorier.

(3)  Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui în cazul în care se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini mandatul sau se constată neîndeplinirea misiunilor asumate de acesta. Revocarea Colegiului director se poate face în aceleaşi condiţii ca şi pentru alegerea acestuia.

ARTICOLUL 38

Atribuţiile Colegiului director

(1) Colegiul director are următoarele atribuţii:

a)   coordonează şi supervizează pregătirea Conferinţei naţionale;

b)   pregăteşte organigrama aparatului administrativ al Ordinului şi o supune avizării Consiliului naţional;

c)   pregăteşte şi supune aprobării Conferinţei naţionale onorariile de referinţă şi proiectele de reglementări, după avizul prealabil al Consiliului naţional;

d)   înaintează ministerelor de resort, spre avizare, onorariile de referinţă;

e)   întocmeşte proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi îl supune aprobării Consiliului naţional;

f)   asigură informarea membrilor şi a filialelor asupra problemelor specifice şi deciziilor luate;

g)   organizează primirea în profesie, potrivit legii şi prezentului regulament;

h) controlează evidenţa Tabloului Naţional al Arhitecţilor, întocmirea bazei de date a Ordinului şi a filialelor şi propune, după caz, Consiliului naţional constituirea unor comisii de control;

i) coordonează întocmirea evidenţei lucrărilor depuse de membri pentru a primi dată certă;

j) verifică legalitatea înfiinţării şi/sau reorganizării filialelor teritoriale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului-cadru al filialelor;

k) aprobă regulamentul intern privind funcţionarea aparatului administrativ al Ordinului;

l) coordonează modul de administrare şi gestionare a patrimoniului Ordinului şi a bugetului;

m) aprobă încheierea actelor de dispoziţie ale filialelor, în condiţiile art. 52 alin (2);

n) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de filiale;

o) dispune plata cotizaţiilor către organismele internaţionale la care Ordinul este parte sau afiliat.

(2)   Atribuţiile Colegiului director sunt repartizate pe atribuţiile specifice ale membrilor acestuia, astfel cum sunt ele descrise în articolele următoare.

(3)   Membrii Colegiului director au obligaţia de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuţiile conferite.

ARTICOLUL 39

Şedinţele Colegiului director

(1)   Colegiul director se reuneşte ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Ordinului. Preşedintele are obligaţia de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a 4 dintre membrii acestuia.

(2)  Ordinea de zi a şedinţelor este fixată de preşedinte.

(3)   Reuniunile sunt convocate cu cel puţin 3 zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora de desfăşurare, ordinea de zi stabilită şi materialele supuse dezbaterii şi aprobării. Fac excepţie de la prevederile anterioare cazurile de forţă majoră.

(4)   Şedinţa este considerată statutară în prezenţa majorităţii membrilor Colegiul director. La şedinţă pot asista persoane invitate.

(5)   Votul este deschis, iar hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui.

(6)  Şedinţele Colegiului director sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi secretarul general. Procesul-verbal al fiecărei şedinţe, însoţit de materiale votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului naţional, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.

ARTICOLUL 40

Vicepreşedinţii

(1)  Vicepreşedinţii Ordinului sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională.

(2)  Vicepreşedinţii asistă preşedintele în coordonarea, informarea şi reprezentarea Ordinului şi fiecare are atribuţii specifice legate de:

a)  profesie şi onorarii;

b)  legislaţie şi regulamente;

c)  informare şi relaţii publice;

d)  educaţie şi pregătire profesională;

e)  organizare, gestiune şi relaţia cu membrii.

(3)  Vicepreşedinţii coordonează, conform hotărârii Consiliului naţional, unul dintre următoarele grupuri de lucru:

a)   grupul de lucru privind formele de exercitare a profesiei şi onorarii;

b)   grupul de lucru privind legislaţia, regulamentele şi codul deontologic;

c)  grupul de lucru privind imaginea, relaţiile internaţionale şi relaţiile publice;

d)    grupul de lucru privind educaţia, pregătirea profesională şi stagiul;

e)   grupul de lucru privind organizarea, gestiunea şi relaţia cu membrii.

ARTICOLUL 41

Grupurile de lucru

(1)  Grupurile de lucru sunt structuri prin care Ordinul îşi promovează iniţiativele, atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei.

(2)  Grupurile de lucru se formează prin libera adeziune a oricărui membru al Ordinului. Membrii Consiliului naţional, cu excepţia preşedinţilor de filiale, au obligaţia de a activa în unul dintre grupurile de lucru.

(3)   Iniţiativele propuse în cadrul unui grup de lucru vor fi aduse la cunoştinţa Colegiului director de către coordonatorii acestora. Validarea acestor iniţiative se face de către Colegiul director, care le va supune votului Consiliului naţional.

(4)   Orice iniţiativă a grupurilor de lucru ale filialelor teritoriale va fi analizată de grupul de lucru de resort al Ordinului.

(5)   Preşedinţii filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al preşedinţilor constituit la nivelul Ordinului.

ARTICOLUL 42

Trezorierul

(1)   Trezorierul este însărcinat cu execuţia bugetului Ordinului.

(2)    Proiectul de buget, pregătit de serviciul de specialitate al Ordinului, sub controlul trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul naţional va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic următor în ultima şedinţă a anului în curs.

(3)   Elaborarea bugetului va ţine cont de principiile stabilite de Conferinţa naţională.

(4)   Documentele de plată vor fi semnate atât de preşedinte, cât şi de trezorier.

(5)   In fiecare an, cel mai târziu până la 15 aprilie, trezorierul va prezenta Consiliului naţional un raport privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul financiar anterior.

(6)  Trezorierul coordonează grupul de lucru pe probleme economice al Ordinului.

CAPITOLUL V

Preşedintele Ordinului

ARTICOLUL 43

Preşedintele Ordinului

(1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu persoane juridice, de drept public sau privat, din ţară sau străinătate, ori cu persoane fizice şi încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte.

(2)  Preşedintele Ordinului coordonează întreaga activitate a Ordinului.

(3)  Preşedintele Ordinului convoacă Colegiul director, conduce şedinţele şi asigură executarea deciziilor luate.

(4)  Preşedintele Ordinului convoacă Consiliul naţional, cu avizul favorabil al Colegiului director, conduce şedinţele şi asigură executarea deciziilor luate.

(5)  Preşedintele Ordinului ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului.

(6) In caz de indisponibilitate temporară sau de lipsă pentru o perioadă mai mare de 15 zile lucrătoare, prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreşedinţi.

(7)   Preşedintele, în exercitarea atribuţiilor sale, semnează hotărârile adoptate de Conferinţa naţională, Consiliul naţional şi Colegiul director.

(8)   In exercitarea atribuţiilor curente preşedintele Ordinului emite decizii.

ARTICOLUL 44

Organizarea aparatului administrativ

(1)  Organigrama aparatului administrativ al Ordinului se aprobă prin hotărâre a Conferinţei naţionale.

(2)   Secretarul general coordonează şi controlează activitatea curentă a aparatului administrativ, având atribuţiile şi obligaţiile prevăzute în regulamentul intern.

(3)  Secretarul general se bucură de stabilitate în funcţie şi nu poate fi schimbat ca urmare a schimbării forurilor de conducere ale Ordinului.

CAPITOLUL VI

Comisia de cenzori

ARTICOLUL 45

Dispoziţii generale

(1)   Comisia de cenzori este formată din 3 membri titulari şi 2 supleanţi, aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani.

(2)  Comisia se întruneşte:

a)   pentru prima dată în termen de 15 de zile de la alegere şi desemnează prin vot secret preşedintele;

b) în şedinţe ordinare, potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare;

c)  în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, în condiţiile în care este sesizată de existenţa unor nereguli financiare legate de gestiunea bugetului şi a patrimoniului, la convocarea preşedintelui comisiei.

(3)   Şedinţele sunt considerate statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 2 dintre membrii comisiei.

(4)   Pentru întocmirea raportului privind gestiunea fondurilor şi utilizarea mijloacelor fixe de către forurile alese de Conferinţa naţională sau a persoanelor desemnate de acestea, comisia de cenzori va apela la un expert contabil sau la un contabil autorizat.

(5)  Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori va fi aprobat de Consiliul naţional.

ARTICOLUL 46

Competenţele comisiei de cenzori

Comisia de cenzori asigură controlul financiar intern al Ordinului şi are următoarele atribuţii:

a)  verifică modul în care este administrat patrimoniul Ordinului, precum şi bilanţul contabil, sub aspectul legalităţii, al corectitudinii datelor şi al regularităţii evidenţelor în documentele contabile;

b)  verifică dacă operaţiunile financiare ale Ordinului se regăsesc în hotărârile Colegiului director sau ale Consiliului naţional şi dacă acestea sunt conforme cu bugetul aprobat;

c)   întocmeşte raportul de descărcare de gestiune al organelor alese ale Ordinului şi îl prezintă Conferinţei naţionale.

ARTICOLUL 47

Rapoartele Comisiei de cenzori

Rapoartele anuale ale comisiei de cenzori vor fi semnate obligatoriu de toţi membrii titulari ai comisiei şi vor fi înaintate preşedintelui Ordinului, în termen de 3 zile de la întocmire.

CAPITOLUL VII

Baza de date şi oficiul de dată certă

ARTICOLUL 48

Evidenţe şi baze de date

(1)   Ordinul va înregistra şi reactualiza periodic, într-o evidenţă distinctă de datele din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs referitoare la membrii Ordinului şi, într-o a doua evidenţă conexă, toate datele care privesc aspectele financiare legate de taxa de înscriere şi plata cotizaţiilor.

(2) Baza de date are 3 secţiuni:

a)  generală - care cuprinde toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs şi care poate fi prezentată numai Consiliului de conducere, Colegiului director şi preşedintelui Ordinului, precum şi persoanelor împuternicite de aceştia;

b)  pentru membri - care cuprinde toate datele pe care membrii le consideră publice pentru confraţi.

Restricţionarea informaţiilor se face de membrul Ordinului la înscriere sau pe parcurs, printr-o solicitare scrisă adresată secretarului teritorial al filialei din care face parte;

c)  publică - care cuprinde datele cuprinse în tablourile arhitecţilor şi adresele profesionale.

(3)  Elementele care ţin de datele personale pot fi puse la dispoziţia membrilor Ordinului şi terţilor numai cu acordul persoanelor vizate; acordul nu este necesar în cazul în care datele sunt solicitate în interesul unei anchete disciplinare sau al unei urmăriri penale în curs.

(4)   Persoanele care operează bazele de date vor semna un angajament de confidenţialitate ai cărui termeni vor fi stabiliţi de Colegiul director.

ARTICOLUL 49

Oficiul de dată certă

In vederea protejării dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-un registru, primind astfel dată certă.

TITLUL IV

Filialele Ordinului

ARTICOLUL 50

Dispoziţii generale

(1)   Filialele teritoriale ale Ordinului se înfiinţează conform prevederilor din cap. III, secţiunea a 2-a din Legea nr. 184/2001, republicată, şi se organizează şi funcţionează conform regulamentului-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a filialelor.

(2)   Preşedintele Ordinului invită o dată pe semestru, la sediul Ordinului, preşedinţii filialelor, pentru reuniuni de informare, de coordonare şi concertare a problemelor care interesează Ordinul în ansamblul său.

(3)   Şedinţele grupului de lucru vor fi conduse de preşedintele Ordinului.

ARTICOLUL 51

Raporturile funcţionale dintre Ordin şi filiale

(1)   Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare filialele sunt structuri teritoriale, cu personalitate juridică, ale Ordinului. în exercitarea atribuţiilor lor forurile de conducere ale Ordinului emit hotărâri şi decizii obligatorii pentru forurile de conducere ale filialelor, precum şi pentru toţi membrii organizaţiei. Filialele, sub sancţiunea nulităţii, nu pot emite hotărâri şi decizii contradictorii actelor emise de forurile de conducere ale Ordinului.

(2)  Ordinul are obligaţia să aducă la cunoştinţa filialelor următoarele:

a)  hotărârile şi deciziile emise de forurile de conducere şi modul în care au fost duse la îndeplinire;

b)   modul în care a fost constituit bugetul şi execuţia acestuia.

(3)   Filialele sunt obligate să aducă la cunoştinţa Ordinului următoarele:

a)  modul în care au fost duse la îndeplinire hotărârile şi deciziile forurilor de conducere ale Ordinului;

b)  hotărârile şi deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor;

c)   modul în care a fost constituit bugetul filialelor şi execuţia acestuia;

d)  informaţii la zi despre colectarea cotizaţiilor.

ARTICOLUL 52

Relaţia cu confraţii şi raporturile juridice dintre Ordin şi filiale

(1) Preşedintele Ordinului, Consiliul naţional sau Colegiul director pot informa periodic arhitecţii înscrişi în Ordin prin intermediul şi grija consiliilor teritoriale, cu excepţia situaţiei când informaţiile sunt furnizate prin buletinul editat de Ordin, când informaţiile sunt furnizate prin pagina de internet   a   Ordinului   sau   când   este   vorba   despre  documentele trimise delegaţilor filialelor sau susţinătorilor unor amendamente la documentele Conferinţei naţionale.

(2)   Filialele teritoriale pot încheia în nume propriu acte juridice de administrare şi conservare.

(3)   Filialele teritoriale pot încheia acte de dispoziţie numai în numele şi pe seama Ordinului, în baza hotărârii Colegiului director al Ordinului.

TITLUL V

Tabloul National al Arhitectilor

ARTICOLUL 53

Dispoziţii generale

(1)  Tabloul Naţional al Arhitecţilor se întocmeşte pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură din întreaga ţară.

(2)  Tabloul Naţional al Arhitecţilor se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ARTICOLUL 54

Tablourile teritoriale ale arhitecţilor

(1)   Pe lângă toate filialele Ordinului se înfiinţează tablourile teritoriale ale arhitecţilor, cu evidenţa tuturor membrilor acestora.

(2) înscrierea arhitecţilor şi a conductorilor arhitecţi în tabloul arhitecţilor se face la filialele teritoriale ale Ordinului în raza cărora arhitecţii îşi au domiciliul.

(3)  Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitecţilor, filialele teritoriale au obligaţia să comunice Ordinului, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitecţilor.

(4)  Tabloul teritorial al arhitecţilor se verifică şi se reactualizează lunar, prin grija secretarului executiv al filialei, şi se comunică Ordinului.

(5)  La sfârşitul fiecărui an preşedintele filialei supune aprobării consiliului teritorial forma finală a datelor cuprinse în Tabloul teritorial al arhitecţilor, pentru a fi comunicate Ordinului.

(6) Inregistrarea arhitecţilor şi a conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţară.

ARTICOLUL 55

Tabloul Naţional al Arhitecţilor

(1)  Tabloul Naţional al Arhitecţilor va cuprinde:

a) arhitecţii cu drept de semnătură;

b) conductorii arhitecţi cu drept de semnătură.

(2) Tabloul Naţional al Arhitecţilor va evidenţia, în ordine alfabetică:

-   numele şi prenumele;

-   numărul de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor;

-  filiala;

-   modalitatea de exercitare a profesiei;

-   menţiuni privitoare la sancţiuni;

-  sediul profesional;

-   modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură.

ARTICOLUL 56

Radierea administrativă din Tabloul Naţional al Arhitecţilor

(1)  In aplicarea legii, consiliul de conducere teritorial va dispune radierea din tablou a arhitecţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile de înscriere cerute de lege sau în caz de deces. Această măsură nu este o sancţiune, ci reprezintă o operaţiune administrativă.

(2)  Consiliul teritorial poate dispune radierea din tablou şi la cererea arhitectului care înţelege să renunţe, în scris, la exerciţiul profesiei.

(3)  Radierea din tabloul unei filiale se va putea dispune ca urmare a transferului arhitectului într-o altă filială; în acest caz, arhitectul va fi înscris în tabloul filialei unde se transferă şi se vor opera modificările corespunzătoare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(4)   Decizia privind radierea va fi semnată de preşedintele filialei şi îşi produce efectele de la data comunicării.

ARTICOLUL 57

Legitimaţia de membru al Ordinului şi parafa profesională

(1)   Legitimaţia de membru constituie dovada înscrierii într-o filială a Ordinului şi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(2)   Modelul legitimaţiei de membru se stabileşte de Consiliul naţional al Ordinului.

(3)   Parafa profesională se eliberează de către filiala teritorială în termen de 30 de zile de la înscrierea în secţiunea corespunzătoare din Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Legitimaţia de membru se eliberează de Ordin.

(4)  In cazul pierderii parafei individuale, arhitectul va declara pierderea parafei individuale într-un ziar naţional, iar filiala va solicita radierea numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Ordinul va atribui un alt număr arhitectului, care va fi publicat în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Numerele radiate vor fi specificate ca atare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor

TITLUL VI

Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură

ARTICOLUL 58

Dispoziţii generale

In exercitarea atribuţiilor sale, Ordinul are sarcina permanentă de a asigura:

a)  exercitarea competentă şi calificată a profesiei;

b)   acordarea dreptului de semnătură arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi;

c)  organizarea primirii în profesie;

d)  îndrumarea şi pregătirea stagiarilor;

e)   organizarea programelor de formare continuă a membrilor;

f)   respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale.

ARTICOLUL 59

Inscrierea în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor

(1)  Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate solicita înscrierea în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, după caz, printr-o cerere adresată preşedintelui filialei teritoriale în a cărei rază domiciliază.

(2)  Cererea se depune, în dublu exemplar, la sediul filialei teritoriale şi va cuprinde:

a)  numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b)  locul şi data naşterii;

c)  elementele actului de identitate: seria şi numărul actului, codul numeric personal, data eliberării şi organul emitent;

d)  indicarea diplomei care atestă calitatea de licenţiat în arhitectură: numărul, data de eliberare şi emitentul;

e)  indicarea sediului profesional unde solicitantul îşi exercită sau doreşte să îşi exercite profesia;

f)  modalitatea în care solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;

g)   menţiunea înscrierii anterioare în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(3)  Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de următoarele acte care dovedesc împrejurările sus-menţionate, depuse de solicitant într-un singur exemplar:

-   copie legalizată a diplomei de studii sau adeverinţă emisă de instituţia de învăţământ prin care se dovedeşte că solicitantul a promovat examenul de diplomă;

-   certificatul de acordare a dreptului de semnătură - pentru cei care solicită înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor la secţiunea „Drept de semnătură";

-  copie a actului de identitate al solicitantului;

-  copie a actelor de stare civilă ale acestuia, în cazul schimbării numelui;

-  copie a certificatului de naştere;

-   certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

-   în condiţiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un certificat, eliberat de filiala teritorială în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinară şi cauzele retragerii sau încetării calităţii de membru al Ordinului;

-  curriculum vitae;

-   două fotografii, pentru legitimaţia de membru al Ordinului;

-  copie a dovezii achitării taxei de înscriere;

-   cetăţenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de o instituţie de învăţământ superior din străinătate, vor depune şi dovada echivalării diplomei în condiţiile legii.

(4)  Arhitectul care îşi schimbă domiciliul are obligaţia de a solicita transferul în filiala teritorială din raza unde domiciliază, printr-o cerere adresată în scris preşedintelui filialei respective, în termen de maximum 30 de zile de la schimbarea domiciliului.

ARTICOLUL 60

Domeniul de exercitare a dreptului de semnătură

Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi planurile urbanistice de detaliu (PUD) vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură, potrivit competenţelor legale.

ARTICOLUL 61

Arhitect şi conductor arhitect cu drept de semnătură

(1)  Arhitectul şi conductorul arhitect dobândesc drept de semnătură, acordat de Ordin, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnătură atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(2)   Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până în anul 2004 inclusiv, pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.

(3)   Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţi cu privire la calitatea şi funcţionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianţa înconjurătoare a posibilităţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu.

(4)  Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Copiile tuturor pieselor scrise şi desenate, componente ale proiectelor, vor trebui semnate şi parafate în original. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecţilor care au contribuit la elaborarea lor.

(5)   Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional.

(6)   Conductorii arhitecţi înscrişi în Ordin, în condiţiile legii, la secţiunea „Conductori arhitecţi cu drept de semnătură", care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect, vor primi, la cerere, drept de semnătură fără efectuarea unei perioade de stagiu.

ARTICOLUL 62

Incompatibilităţi

Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit legii, este incompatibilă cu situaţiile în care:

a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, expert sau consilier ales sau numit în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b) arhitectul este funcţionar public.

ARTICOLUL 63

Drepturile membrilor cu drept de semnătură

Arhitectul şi conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele drepturi:

a) să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor;

b) să elaboreze şi să semneze proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire, precum si planurile urbanistice de detaliu (PUD);

c)  să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredintată;

d)  să beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel de referinţă este stabilit potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 184/2001, republicată;

e) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.

ARTICOLUL 64

Obligaţiile membrilor cu drept de semnătură

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii:

a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

b) să se conformeze şi să respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi prezentul regulament;

c)  să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege;

d)   să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;

e)    să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;

f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise;

g) să anunţe în scris filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie după actele doveditoare;

h) să predea filialei din care face parte parafa individuală, în cazul suspendării dreptului de semnătură.

ARTICOLUL 65

Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură

(1)  Dreptul de semnătură se suspendă:

a) temporar, la cererea persoanei înscrise;

b)  după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordin, până la achitarea lor integrală, prin decizie a preşedintelui filialei;

c)  pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;

d)  cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii.

(2)  Dreptul de semnătură încetează:

a)  prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de semnătură;

b)  dacă arhitectul sau conductorul arhitect a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

(3)  Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură conduc la modificări în tablourile teritoriale şi în Tabloul National al Arhitectilor.

(4) Incetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calităţii de membru al Ordinului şi radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

ARTICOLUL 66

Stagiul

(1)  Stagiul reprezintă o perioadă premergătoare obţinerii dreptului de semnătură şi are drept scop pregătirea profesională a arhitectului la începutul exercitării profesiei. înscrierea stagiarilor în Ordin este obligatorie.

(2)  Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor legii, îşi va desfăşura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani.

(3) In aplicarea prevederilor art. 58 lit. d), Ordinul va înfiinţa Registrul arhitecţilor stagiari, care va cuprinde arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari. în timpul stagiului, arhitectul va fi înscris în Registrul arhitecţilor stagiari instituit la nivelul Ordinului şi filialelor, iar pe toate înscrisurile profesionale denumirea purtată de acesta va fi arhitect stagiar.

(4)  Consiliul de conducere al filialei teritoriale are obligaţia de a organiza şi supraveghea îndrumarea arhitecţilor stagiari prin intermediul unei persoane desemnate.

ARTICOLUL 67

Durata stagiului

(1)  Durata stagiului este de 2 ani efectivi, calculaţi de la data încheierii contractului de muncă.

(2)   Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de masterat sau doctorat în domeniu, durata stagiului se reduce la un an, cu respectarea condiţiilor de la alin. (1).

ARTICOLUL 68

Inscrierea în Registrul arhitecţilor stagiari

(1)   Cererea de înscriere în Ordin se depune la filiala teritorială în a cărei rază solicitantul îşi are domiciliul, conform art. 59.

(2)  La cerere se vor anexa, alături de actele necesare înscrierii menţionate la art. 59, contractul de muncă al stagiarului încheiat potrivit prevederilor legale în materie, precum şi angajamentul arhitectului cu drept de semnătură sub îndrumarea căruia acesta exercită stagiul.

ARTICOLUL 69

Suspendarea stagiului

(1)    Stagiul se consideră suspendat şi perioada respectivă nu este inclusă în calculul celor 2 ani efectivi în condiţiile în care încetează raporturile de muncă.

(2)   Suspendarea stagiului se evidenţiază în Registrul arhitecţilor stagiari.

(3)  Stagiul poate fi reluat când motivele suspendării încetează, caz în care perioada efectuată anterior este inclusă în perioada stagiului.

ARTICOLUL 70

Asigurarea îndrumării profesionale

(1)  Arhitectul care garantează îndrumarea profesională a stagiarului trebuie să aibă competenţa profesională cerută de lege şi de prevederile prezentului regulament.

(2)  Arhitectul îndrumător se angajează faţă de consiliul filialei teritoriale cu privire la asigurarea unei bune şi complete pregătiri profesionale şi a unui venit echitabil pentru stagiar, corespunzător muncii depuse, şi este obligat să îl informeze pe preşedintele filialei, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.

(3)  Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului arhitectul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu îşi mai poate îndeplinii obligaţiile specifice, acesta va trebui să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite, adresat preşedintelui filialei, solicitând preluarea obligaţiilor de către un alt arhitect.

(4) In cazul în care se constată că arhitectul, cu rea-credinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin angajamentul asumat potrivit prezentului regulament şi/sau prin contractul încheiat în acest sens cu stagiarul, consiliul filialei teritoriale va declanşa împotriva sa procedura disciplinară, potrivit legii şi prezentului regulament.

ARTICOLUL 71

Drepturile arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi stagiari

(1)   Stagiarii pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire.

(2)  Stagiarii pot colabora în calitate de proiectant la întocmirea documentaţiilor pentru proiecte de arhitectură care sunt de competenţa arhitecţilor, dacă un arhitect cu drept de semnătură asigură conducerea proiectului.

(3)  Pentru o bună şi completă pregătire profesională, stagiarii vor participa efectiv la toate fazele de proiectare, inclusiv la cea de urmărire de şantier.

(4)  Stagiarii pot participa pe toată durata stagiului la conferinţele de stagiu organizate de Ordin.

ARTICOLUL 72

Obligaţiile arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi stagiari

(1)   Stagiarii sunt supuşi tuturor dispoziţiilor legale privitoare la profesia de arhitect.

(2)  Stagiarii au obligaţia suplimentară de a anunţa în scris suspendarea stagiului, cu motivarea gestului.

ARTICOLUL 73

Conferinţele de stagiu

(1)   Conferinţele de stagiu anuale se constituie ca o formă de îndrumare profesională a arhitecţilor stagiari, în vederea acordării dreptului de semnătură.

(2)  Conferinţele de stagiu cuprind expuneri asupra legislaţiei specifice domeniului, cu prezentarea aplicării practice a acesteia, potrivit tematicii comunicate de comisia de atestare.

(3)   Ordinul, prin Colegiul director, are obligaţia de a organiza anual o conferinţă de stagiu.

ARTICOLUL 74

Finalizarea stagiului

La împlinirea celor 2 ani de desfăşurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii, stagiarul care solicită drept de semnătură trebuie să se prezinte la sesiunea de acordare a dreptului de semnătură, organizată trimestrial de Ordin.

ARTICOLUL 75

Acordarea dreptului de semnătură

(1)   In aplicarea prevederilor art. 38 alin. (1) lit. g), Colegiul director are următoarele atribuţii:

a) aprobă tematica conferinţelor de stagiu, la propunerea grupului de lucru privind educaţia şi pregătirea profesională;

b) numeşte lectori pentru conferinţele de stagiu;

c)  organizează sesiunile de acordare a dreptului de semnătură, în colaborare cu filialele Ordinului.

(2)  Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură sunt obligatorii la nivelul întregii ţări.

TITLUL VII

Modalitatea de exercitare a profesiei de arhitect

ARTICOLUL 76

Dispoziţii generale

(1)   Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale, societăţi comerciale de proiectare sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.

(2) Arhitectul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele şi modalităţile de exercitare a profesiei prevăzute de lege.

(3)  Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizată la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

(4)  Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi.

(5)  Societăţile comerciale de proiectare sau alte forme de asociere constituite conform legii, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.

(6) Arhitecţii, titulari ai birourilor individuale sau asociate sau asociaţi într-o societate civilă de arhitectură, îşi pot începe activitatea doar după declararea formei şi modalităţii de exercitare a profesiei la filiala teritorială din care fac parte şi înregistrarea acestora la administraţia financiară din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea.

(7)  Arhitectul este obligat să anunţe în scris filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei, imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie după actele doveditoare.

(8)  Obligaţia de a comunica de îndată filialei teritoriale, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât arhitectului, cât şi titularului biroului individual   sau   coordonatorului   birourilor   asociate   şi societăţilor civile profesionale de arhitectură.

ARTICOLUL 77

Birourile individuale de arhitectură

(1)  Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordin. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client.

(2)  In birourile individuale de arhitectură îşi exercită profesia un arhitect cu drept de semnătură, în calitate de titular. In cadrul biroului individual îşi pot desfăşura activitatea şi alţi arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, precum şi stagiari care pot avea calitatea de salariaţi.

ARTICOLUL 78

Procedura de înfiinţare a birourilor individuale de arhitectură

(1)  Birourile individuale de arhitectură se înfiinţează prin actul de voinţă/decizia arhitectului titular.

(2) Birourile individuale de arhitectură se înregistrează la filiala teritorială a Ordinului în a cărei rază teritorială se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:

-   cererea-tip de înregistrare a biroului individual de arhitectură, semnată şi parafată, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;

-  dovada spaţiului;

-   modelul siglei şi ştampilei biroului individual de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1;

-  actul de înfiinţare a biroului individual în 3 exemplare, din care două, purtând dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.

(3)  In termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură.

ARTICOLUL 79

Procedura de desfiinţare a birourilor individuale de arhitectură

(1)  Titularul biroului individual de arhitectură are obligaţia finalizării tuturor contractelor angajate.

(2)    Pentru renunţarea la exerciţiul profesiei se formulează o cerere în scris cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii.

(3)   In condiţiile în care titularul biroului individual de arhitectură este radiat definitiv din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, acesta trebuie să cedeze, fără pretenţii financiare, în termen de 30 de zile de la decizia definitivă de radiere din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, toate contractele angajate unui arhitect cu drept de semnătură.

ARTICOLUL 80

Birourile asociate de arhitectură

(1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se pot asocia prin contract în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile arhitecţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare.

(2)  Convenţia de asociere se încheie, în formă scrisă, între arhitecţii titulari ai birourilor individuale de arhitectură.

(3)  Convenţia de asociere se declară şi se depune la filiala teritorială unde sunt înregistrate birourile individuale, nu mai târziu de 7 zile calendaristice de la semnarea ei.

(4)  Un asociat nu poate accepta o lucrare sau un client dacă unul dintre asociaţii săi se opune în mod justificat.

ARTICOLUL 81

Procedura de înfiinţare a birourilor asociate de arhitectură

(1)   Asocierea birourilor individuale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:

-   cererea-tip de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură, semnată şi parafată de către toţi asociaţii, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;

-  dovada spaţiului;

-   modelul siglei şi ştampilei birourilor asociate de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1;

-   exemplarele contractului de asociere, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.

(2)  In termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură.

ARTICOLUL 82

Procedura de desfiinţare a asocierii birourilor de arhitectură

(1)   Condiţiile desfiinţării asocierii se vor stabili prin contractul de asociere, iar renunţarea la asociere se anunţă în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea iniţială de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii, în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.

(2)   Prin desfiinţarea asocierii, dacă titularii birourilor nu hotărăsc altfel, birourile individuale îşi desfăşoară activitatea în continuare în mod independent.

ARTICOLUL 83

Societăţile civile profesionale de arhitectură

(1)  Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de către 2 sau mai mulţi arhitecţi cu drept de semnătură, prin contract de societate înregistrat la filiala teritorială a Ordinului.

(2)  Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional.

(3) In cadrul societăţilor civile profesionale, patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cote-părţi stabilite prin contractul de societate.

(4)  Contractul de societate civilă profesională de arhitectură şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între arhitecţii asociaţi, cu respectarea contractului-cadru stabilit de Consiliul naţional al Ordinului.

ARTICOLUL 84

Procedura de înfiinţare a societăţilor civile profesionale de arhitectură

(1)   Societăţile civile profesionale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului, unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:

-    cererea-tip de înregistrare a societăţii civile profesionale, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidenţa filialei, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neţinând loc de dovadă de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură;

-  dovada spaţiului;

-  modelul siglei şi ştampilei societăţii civile profesionale la scara 3/1 şi 1/1;

-   exemplarele contractului de societate şi o copie a statutului, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a societăţii civile de arhitectură, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.

(2)  In termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură.

ARTICOLUL 85

Procedura de desfiinţare a societăţilor civile profesionale de arhitectură

Condiţiile desfiinţării se vor stabili prin contractul de societate şi statut, iar renunţarea la asociere se anunţă în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea iniţială de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii, în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.

ARTICOLUL 86

Principii

Toate formele de exercitare a profesiei de arhitect sunt supuse următoarelor principii:

a)  patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale;

b)  obligaţia de a comunica în scris filialei teritoriale modificările privind asocierea revine titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate şi societăţilor civile profesionale;

c) în cazul neînţelegerilor dintre arhitecţi privind formele de exercitare a profesiei se va cere concilierea de către preşedintele filialei teritoriale, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegare a unui consilier al filialei teritoriale, în termen de cel mult 14 zile; dacă această conciliere nu stinge litigiul dintre părţi, acestea se pot adresa justiţiei;

d)  toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar, dar este interzisă angajarea ca personal auxiliar a arhitecţilor diplomaţi.

ARTICOLUL 87

Procedura de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de arhitect

(1)   Cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei pot fi respinse numai în cazul în care documentele depuse nu cuprind toate menţiunile prevăzute în prezentul regulament sau conţin dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei.

(2) In evidenţa filialei se vor arhiva toate documentele depuse de titulari, precum şi dovada de înregistrare emisă, într-un dosar de evidenţă care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilă profesională.

TITLUL VIII

Răspunderea disciplinară

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 88

Răspunderea disciplinară

(1)    Membrii Ordinului răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 184/2001, republicată, ale prezentului regulament, ale codului deontologic al profesiei, ale hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

(2)  Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor profesiei constituite potrivit dispoziţiilor legii.

(3)  Răspunderea disciplinară a arhitectului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.

(4)  După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calităţii de membru al Ordinului, cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. în caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.

(5)  In cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică pedeapsa complementară a interdicţiei de exercitare a profesiei, o copie a dispozitivului hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului.

(6)   In condiţiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor de către comisiile de disciplină, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârşirea lor.

ARTICOLUL 89

Sancţiunile disciplinare

Sancţiunile disciplinare sunt:

a)  avertismentul;

b)  votul de blam;

c)  suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;

d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului.

ARTICOLUL 90

Instanţe disciplinare

Instanţele disciplinare sunt:

a)  comisia teritorială de disciplină;

b)  Comisia naţională de disciplină.

CAPITOLUL II

Funcţionarea comisiilorteritoriale de disciplină

ARTICOLUL 91

Comisiile teritoriale de disciplină

(1)   In fiecare filială teritorială se organizează şi funcţionează o comisie teritorială de disciplină, independentă de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplină vor fi compuse din:

a)  5 membri, dintre care 3 titulari şi 2 supleanţi pentru filialele teritoriale care au până la 250 de membri;

b)  7 membri, dintre care 5 titulari şi 2 supleanţi pentru filialele teritoriale care au între 251  şi  1.000 de membri;

c)  13 membri, dintre care 9 titulari şi 4 supleanţi pentru filialele care au peste 1.000 de membri.

(2)   Cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiilor teritoriale de disciplină vor fi arhitecţi cu drept de semnătură.

(3)   Membrii comisiilor teritoriale de disciplină sunt aleşi de conferinţa teritorială a filialei, pe o perioadă de 4 ani.

ARTICOLUL 92

Organizarea şi funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplină

(1)  Comisia teritorială de disciplină se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 184/2001, republicată, ale prezentului regulament şi ale codului deontologic.

(2)  Membrii comisiilor teritoriale de disciplină se aleg de conferinţa teritorială dintre arhitecţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

(3)  Comisia teritorială de disciplină se întruneşte:

-   pentru prima dată, în termen de 15 zile de la alegere, pentru desemnarea preşedintelui;

-  în şedinţe de lucru, la convocarea preşedintelui.

(4)   Un angajat al filialei, desemnat de consiliul de conducere teritorial, îndeplineşte funcţia de secretar al comisiei teritoriale de disciplină.

ARTICOLUL 93

Atribuţiile comisiei teritoriale de disciplină

(1)   Comisia teritorială de disciplină judecă, în primă instanţă, abaterile disciplinare săvârşite de arhitecţii şi conductorii arhitecţi înscrişi în filială.

(2)  Comisia teritorială de disciplină hotărăşte aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 184/2001, republicată.

(3)   Pentru sancţiunile prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c)-d) din Legea nr. 184/2001, republicată, comisia teritorială de disciplină propune sancţiunea şi înaintează dosarul către Comisia naţională de disciplină.

ARTICOLUL 94

Atribuţiile preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină

Preşedintele comisiei teritoriale de disciplină are următoarele atribuţii:

a)   coordonează activitatea comisiei teritoriale de disciplină;

b) alcătuieşte completele de judecată;

c)    programează şedinţele comisiei teritoriale de disciplină;

d)   organizează evidenţele comisiei teritoriale de disciplină;

e)   organizează activităţile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplină.

ARTICOLUL 95

Completul de judecată

(1)   Completul de judecată al comisiei teritoriale de disciplină este alcătuit din 3 membri.

(2)   Preşedintele comisiei teritoriale de disciplină va desemna pentru fiecare cauză un complet de judecată, precum şi preşedintele acestuia.

(3)    Prezenţa membrilor completului, precum şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii.

(4)  Din completele de judecată nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii până la gradul 3 inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum şi ai celui care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.

ARTICOLUL 96

Atribuţiile preşedintelui completului de judecată

Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:

a)   planifică şi comunică membrilor completului de judecată, cu cel puţin 3 zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmează a fi discutate la următoarea şedinţă, în funcţie de ordinea de zi aprobată la şedinţa anterioară;

b)   face prezenţa membrilor completului de judecată şi apelul părţilor la începutul fiecărei şedinţe;

c)   conduce dezbaterile, dă cuvântul părţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecată şi asigură disciplina şedinţei.

ARTICOLUL 97

Sancţiuni administrative pentru abaterile membrilor comisiei teritoriale de disciplină

In cazul în care membrii comisiei teritoriale de disciplină absentează nemotivat de la şedinţele acesteia ori nu îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin potrivit calităţii lor, consiliul de conducere al filialei, la propunerea preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină, le va aplica următoarele sancţiuni administrative:

a)  avertisment scris;

b)  vot de blam la 3 abateri;

c)   excludere din comisia teritorială de disciplină după aplicarea primelor două sancţiuni.

ARTICOLUL 98

Completarea comisiei teritoriale de disciplină

Locurile rămase vacante se completează cu membrii supleanţi sau cu arhitecţi candidaţi la comisia teritorială de disciplină în cadrul conferinţei teritoriale, în ordinea numărului de voturi obţinute.

ARTICOLUL 99

Hotărârile şi rezoluţiile comisiei teritoriale de disciplină

(1)   Hotărârile se adoptă în cauzele disciplinare cu majoritatea voturilor membrilor completului.

(2) Hotărârile se adoptă ca urmare a parcurgerii procedurii de judecare a abaterilor, prevăzută în prezentul regulament, completat cu prevederile Codului de procedură civilă.

(3)   Rezoluţiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ.

(4)   Rezoluţiile se adoptă cu votul majorităţii simple. în caz de balotaj al votului membrilor comisiei, votul preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină va prevala.

ARTICOLUL 100

Arhiva

(1)   Toate materialele necesare şedinţelor comisiei teritoriale de disciplină, indiferent că sunt administrative sau de judecată disciplinară, se vor redacta, multiplica şi comunica de către secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului filialei.

(2)   Comisia teritorială de disciplină ţine, prin grija secretarului său, următoarele registre:

a)  Registrul de procese-verbale şi rezoluţii ale şedinţelor administrative din plenul comisiei teritoriale de disciplină;

b)   Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistrează fiecare cauză.

ARTICOLUL 101

Contestaţiile împotriva hotărârilor comisiei teritoriale de disciplină

Impotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 184/2001, republicată, se poate formula contestaţie la Comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

ARTICOLUL 102

Aplicarea hotărârilor disciplinare

Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 184/2001, republicată, se face de către Colegiul director sau consiliul filialei teritoriale, după caz.

CAPITOLUL III

Funcţionarea Comisiei naţionale de disciplină

ARTICOLUL 103

Comisia naţională de disciplină

(1)  Comisia naţională de disciplină se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.  184/2001,  republicată, şi ale prezentului regulament.

(2)  Comisia naţională de disciplină funcţionează independent de forurile de conducere ale Ordinului.

(3)  Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 titulari şi 4 supleanţi cu minimum 10 ani vechime, din care cel puţin 3 sunt arhitecţi cu drept de semnătură, aleşi de Conferinţa naţională a Ordinului.

(4) Comisia naţională de disciplină se întruneşte:

-   pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegerea ei şi desemnează din rândul membrilor săi, prin vot secret, preşedintele;

-  în şedinţe de lucru, la convocarea preşedintelui.

(5) Un angajat al Ordinului, desemnat de Colegiul director, îndeplineşte funcţia de secretar al Comisiei naţionale de disciplină, calitate în care păstrează, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii Comisiei naţionale de disciplină, sub îndrumarea preşedintelui.

ARTICOLUL 104

Competenţa Comisiei naţionale de disciplină

Comisia naţională de disciplină judecă abaterile pentru care comisiile teritoriale de disciplină au propus, potrivit art. 38 alin. (4) din Legea nr. 184/2001, republicată, aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c) şi d) din aceeaşi lege, precum şi:

a) în fond, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de membrii forurilor de conducere ale filialelor şi ale Ordinului;

b) în recurs, în complet de 5 membri:

-   contestaţiile împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de disciplină prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 89 lit. a) şi b);

-   contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în fond de Comisia naţională de disciplină.

ARTICOLUL 105

Atribuţiile preşedintelui Comisiei naţionale de disciplină

Preşedintele Comisiei naţionale de disciplină are următoarele atribuţii:

a)   coordonează activitatea Comisiei naţionale de disciplină;

b) alcătuieşte complete de judecată;

c)  programează şedinţele Comisiei naţionale de disciplină;

d)  organizează evidenţele Comisiei naţionale de disciplină;

e)   organizează activităţile cu caracter administrativ ale Comisiei naţionale de disciplină.

ARTICOLUL 106

Completul de judecată

(1)   Completul de judecată al Comisiei naţionale de disciplină este alcătuit din 3 membri în fond şi 5 membri în apel, desemnaţi de preşedintele comisiei.

(2)    Prezenţa membrilor completului, precum şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii.

(3)   Absenţa poate fi motivată în situaţii excepţionale. într-o asemenea ipoteză, preşedintele va desemna de urgenţă un înlocuitor dintre ceilalţi  membri ai Comisiei naţionale de disciplină.

(4)   Preşedintele Comisiei naţionale de disciplină va desemna pentru fiecare şedinţă un preşedinte de şedinţă, astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia.

(5)  Din completele de judecată nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii până la gradul 3 inclusiv ai arhitectuiui trimis în judecată, precum şi ai celui care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.

(6)  Din completul de judecată în apel nu pot face parte membri ai Comisiei naţionale de disciplină care au judecat cauza în fond. Componenţa completului de judecată în apel va fi completată cu membri supleanţi ai comisiei aleşi de Conferinţa naţională.

ARTICOLUL 107

Atribuţiile preşedintelui completului de judecată

Preşedintele de şedinţă are următoarele atribuţii:

a)   planifică şi comunică membrilor completului de judecată, cu cel puţin 3 zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmează a fi discutate la următoarea şedinţă (situaţia de fapt şi de drept, fără a se pronunţa asupra cauzei), în funcţie de ordinea de zi aprobată la şedinţa anterioară;

b)   face prezenţa membrilor completului de judecată şi apelul părţilor la începutul fiecărei şedinţe;

c)   conduce dezbaterile, dă cuvântul părţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecată şi asigură disciplina şedinţei.

ARTICOLUL 108

Sancţiuni administrative pentru abaterile membrilor Comisiei naţionale de disciplină

In cazul în care membrii Comisiei naţionale de disciplină absentează nemotivat de la şedinţele comisiei ori nu îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin potrivit calităţii lor, Consiliul naţional al Ordinului, la propunerea preşedintelui Comisiei naţionale de disciplină, le va aplica următoarele sancţiuni:

a)  avertisment scris;

b)  vot de blam la 3 abateri;

c)   excludere din Comisia naţională de disciplină după aplicarea primelor două sancţiuni.

ARTICOLUL 109

Completarea Comisiei naţionale de disciplină

Locurile rămase vacante se completează cu membri supleanţi sau cu arhitecţi candidaţi la Comisia naţională de disciplină în cadrul Conferinţei naţionale, în ordinea numărului de voturi obţinute.

ARTICOLUL 110

Hotărârile şi rezoluţiile Comisiei naţionale de disciplină

(1)  Hotărârile se adoptă potrivit procedurilor de judecată a abaterilor, proceduri care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2)  Comisia naţională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ şi adoptă rezoluţii cu votul majorităţii simple.

ARTICOLUL 111

Arhiva

(1) Toate materialele necesare şedinţelor Comisiei naţionale de disciplină, indiferent că sunt administrative sau de judecată disciplinară, se vor redacta, multiplica şi comunica de către secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului Ordinului.

(2) Comisia naţională de disciplină ţine, prin grija secretarului, următoarele registre:

a)  Registrul de procese-verbale şi rezoluţii;

b)   Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistrează fiecare cauză.

ARTICOLUL 112

Contestaţiile împotriva hotărârilor Comisiei naţionale de disciplină

Impotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 184/2001, republicată, se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

ARTICOLUL 113

Aplicarea hotărârilor disciplinare

Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 184/2001, republicată, se face de Consiliul naţional al Ordinului, în baza hotărârii Comisiei naţionale de disciplină.

CAPITOLUL IV

Reguli de procedură

ARTICOLUL 114

Sesizarea şi conţinutul acesteia

(1)   Plângerea împotriva unui arhitect se adresează comisiei teritoriale de disciplină a filialei din care face parte arhitectul. In cazul arhitecţilor care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, plângerea se va face la Comisia naţională de disciplină.

(2)  Consiliul de conducere teritorial şi Consiliul naţional pot sesiza comisia de disciplină competentă cu privire la abaterile săvârşite de membrii Ordinului.

(3)   Sesizarea, în două exemplare, trebuie să cuprindă:

a)   numele, prenumele şi adresa persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea;

b)   numele, prenumele şi, după caz, numărul de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi adresa persoanei împotriva căreia se introduce plângerea;

c)  descrierea situaţiei de fapt şi de drept;

d)   probele pe care se întemeiază cererea, anexate în copie;

e)  semnătura.

(4)  In cazul în care sesizarea se face de către un for de conducere, se anexează o copie a procesului-verbal al şedinţei în care s-a luat hotărârea de a sesiza comisia de disciplină.

ARTICOLUL 115

Primirea sesizării de către preşedintele comisiei de disciplină

(1)   Preşedintele comisiei de disciplină va examina dacă sesizarea primită îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 114. In caz afirmativ, va fixa termen şi va cita părţile.

(2)  Dacă sesizarea nu îndeplineşte condiţiile, aceasta va fi returnată celui care a depus-o, cu solicitarea de a fi refăcută potrivit prezentului regulament.

ARTICOLUL 116

Citarea părţilor şi fixarea termenului pentru şedinţa de judecată

(1)   Arhitectul împotriva căruia s-a făcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul profesional al acestuia, cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru şedinţa de judecată. Sesizarea şi înscrisurile aflate la dosar, în copie, se anexează la citaţie.

(2)   Autorul sesizării este citat în acelaşi mod şi la aceeaşi dată.

(3)   Refuzul de a da curs citaţiei nu împiedică desfăşurarea judecării.

(4)  Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotărârii.

(5)  Părţile pot să ia cunoştinţă de dosar în orice stare a pricinii.

ARTICOLUL 117

Şedinţele completului de judecată

(1)  Şedinţa completului de judecată nu este publică.

(2)  La primul termen, cu procedura completă, părţile pot formula cereri pentru lipsă de apărare.

(3)  Lipsa părţilor legal citate nu împiedică judecata. Instanţa disciplinară se va pronunţa pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.

(4)  Preşedintele completului de judecată conduce dezbaterile. Acesta va lua declaraţii părţilor şi martorilor.

(5)  La finalul dezbaterilor, preşedintele va da cuvântul autorului sesizării şi apoi arhitectului împotriva căruia s-a formulat sesizarea.

(6)  Procesul-verbal al fiecărei şedinţe de judecată disciplinară va fi întocmit de secretarul comisiei de disciplină şi va fi semnat de către toţi membrii completului.

ARTICOLUL 118

Dreptul la apărare

(1)  Dreptul la apărare este garantat.

(2)   Arhitectul trebuie să se înfăţişeze personal în faţa comisiei de disciplină; el nu poate fi reprezentat, dar poate fi asistat de un arhitect şi/sau de un avocat.

(3)   Membrii comisiei de disciplină nu pot fi apărători.

(4)   Dacă cel în cauză nu se prezintă, completul de judecată apreciază suveran dacă se poate trece la dezbateri.

ARTICOLUL 119

Completul de judecată

Completul de judecată poate judeca numai în prezenţa tuturor membrilor.

ARTICOLUL 120

Deliberarea

(1)   Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiej de disciplină care au participat la judecata cauzei.

(2)  In cazul în care comisia de disciplină consultă un jurist asupra problemelor de drept în discuţie, acesta va răspunde oral sau în scris şi nu va participa la dezbaterile comisiei de disciplină.

(3)     Rezultatul deliberărilor asupra soluţiei se consemnează în scris şi se semnează de toţi membrii comisiei de disciplină care au participat la judecată.

(4)   Comisia de disciplină poate pronunţa una dintre următoarele soluţii:

a) admiterea sesizării;

b)  respingerea sesizării;

c)   admiterea contestaţiei formulate împotriva hotărârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia naţională de disciplină;

d)  respingerea contestaţiei formulate împotriva hotărârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia naţională de disciplină.

ARTICOLUL 121

Redactarea hotărârilor

(1)   După pronunţarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de 15 zile lucrătoare.

(2)  Hotărârea trebuie să cuprindă:

-   numele preşedintelui de şedinţă, al membrilor completului şi al secretarului;

-  numele, prenumele sau denumirea părţilor;

-  susţinerile părţilor;

-  reţinerea situaţiei de fapt;

-  motivarea soluţiei în fapt şi în drept;

-   dispozitivul hotărârii (soluţia pronunţată în cauză);

-  calea de atac;

-  data pronunţării;

-  semnăturile membrilor completului de judecată şi cea a secretarului.

(3)    Hotărârile se redactează de un membru al completului de judecată, desemnat de preşedintele de şedinţă, ajutat de secretar.

(4)  Când nu există unanimitate, membrul completului de judecată aflat în inferioritate este obligat să îşi motiveze în scris opinia separată, care se va ataşa la hotărâre.

ARTICOLUL 122

Comunicarea hotărârilor

Fiecare hotărâre disciplinară este notificată în termen de 15 zile de la redactare părţilor, preşedintelui filialei teritoriale şi preşedintelui Ordinului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

ARTICOLUL 123

Efectele hotărârilor disciplinare

(1)   Hotărârea disciplinară rămasă definitivă are, faţă de părţi şi de forurile organizaţiei, autoritate de lucru judecat.

(2)   Dispoziţiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în prezentul regulament se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

ARTICOLUL 124

Executarea sancţiunilor disciplinare

(1)  Hotărârile definitive sunt imediat executorii.

(2)  Colegiul director sau consiliul de conducere teritorial, după caz, şi Consiliul naţional vor stabili data la care sancţiunile încetează.

ARTICOLUL 125

Arhivarea documentelor

Toate documentele comisiilor teritoriale de disciplină sau ale Comisiei naţionale de disciplină se arhivează potrivit unui regulament intern aprobat de acestea.

TITLUL IX

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ARTICOLUL 126

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare la data adoptării acestuia în Conferinţa naţională.

(2)   Dispoziţiile referitoare la numărul membrilor aleşi în forurile de conducere se vor aplica după expirarea mandatului 2002-2006.

(3)    Mandatul comisiilor Ordinului alese în 2002 încetează în 2006.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România,

Serban Sturdza