Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezentul regulament defineşte locul şi rolul alternativelor educaţionale în sistemul de învăţământ din România şi stabileşte cadrul juridic şi instituţional necesar promovării şi dezvoltării pluralismului educaţional românesc. Articolul 2(1) În învăţământul preuniversitar sunt recunoscute următoarele alternative educaţionale: Freinet, Montessori, pedagogia curativă, Planul Jena, Step by Step, Waldorf.(2) În condiţiile legii, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, se pot organiza şi pot funcţiona alternative educaţionale, altele decât cele menţionate la alin. (1).(3) Învăţământul preuniversitar alternativ autorizat/acreditat se integrează în sistemul naţional de învăţământ şi îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentelor proprii ale alternativelor educaţionale, avizate de Comisia Naţională pentru Alternative Educaţionale (C.N.A.E.) şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.).(4) Oferta educaţională a alternativelor educaţionale respectă cerinţele de tratare diferenţiată a copiilor şi tinerilor. Pluralismul educaţional promovează libertatea de opţiune a beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei.(5) M.E.C.T.S. susţine extinderea şi integrarea învăţământului preuniversitar alternativ în sistemul naţional de învăţământ, cu respectarea autonomiei organizatorice şi funcţionale a acestuia, în conformitate cu specificul fiecărei alternative educaţionale. Articolul 3Învăţământul preuniversitar alternativ se organizează cu grupe/clase/structuri/unităţi de învăţământ alternativ, de stat sau particulare. Articolul 4Alternativele educaţionale recunosc şi respectă principiile care guvernează învăţământul preuniversitar, aşa cum sunt ele formulate la art. 3 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Articolul 5În învăţământul preuniversitar alternativ sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios. Articolul 6Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ particular sunt unităţi libere, deschise, autonome, din punct de vedere atât organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţia României, republicată. Articolul 7Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ particular sunt organizate şi funcţionează pe principiul nonprofit. Articolul 8Învăţământul preuniversitar alternativ se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, se pot organiza grupe/clase/structuri de învăţământ preuniversitar alternativ în limbile minorităţilor sau în limbi de circulaţie internaţională. Capitolul IIÎnfiinţarea grupelor/claselor/structurilor/unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ Articolul 9Iniţiativa înfiinţării grupelor/claselor/ structurilor/unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ se concretizează prin depunerea de către unitatea şcolară şi/sau de către organizaţia interesată a documentaţiei necesare autorizării, potrivit legislaţiei în vigoare. Documentaţia este însoţită de avizul C.N.A.E., care certifică respectarea de către iniţiator a condiţiilor necesare pentru funcţionarea ca alternativă educaţională. Articolul 10Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare, precum şi grupele/clasele/structurile integrate în unităţi de stat sau particulare se supun acreditării, conform legii. Articolul 11Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dobândesc personalitate juridică în urma acreditării, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 12Înfiinţarea de grupe/clase/structuri de învăţământ alternativ în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează cu parcurgerea următoarelor etape: a)exprimarea în scris a opţiunii părinţilor/tutorilor legal instituiţi; b)asigurarea cadrelor didactice abilitate pentru alternativa educaţională solicitată, a căror formare este recunoscută de către asociaţiile/fundaţiile/federaţiile/centrele/planurile care gestionează pluralismul educaţional la nivel naţional; c)avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ; d)avizul C.N.A.E.; e)aprobarea grupei/clasei/structurii de către consiliul de administraţie al inspectoratelor şcolare, prin cuprinderea acestora în proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar. Articolul 13Unitatea şcolară şi/sau organizaţia interesată asigură, la înfiinţarea grupelor/claselor/structurilor/unităţilor de învăţământ alternativ, dotarea minimă specifică, prevăzută în regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei alternative educaţionale. Capitolul IIIReţeaua şcolară Articolul 14Reţeaua şcolară de învăţământ preuniversitar alternativ cuprinde totalitatea unităţilor de învăţământ alternativ de stat şi particulare, grupele, clasele, structurile integrate în unităţi şcolare de stat şi particulare, acreditate sau autorizate provizoriu. Articolul 15Învăţământul preuniversitar alternativ de stat şi particular este organizat pe niveluri, în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi individuale ale beneficiarilor primari, asigurându-se caracterul deschis al sistemului de învăţământ, dar şi diferenţierea specifică, în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei alternative educaţionale. Articolul 16Unitatea şcolară şi/sau organizaţia interesată solicită, la înfiinţarea claselor/structurilor/unităţilor de învăţământ alternativ liceal, funcţionarea acestora în filierele şi profilurile prevăzute la art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2011. Articolul 17Asociaţiile/fundaţiile/federaţiile/centrele/planurile care gestionează pluralismul educaţional la nivel naţional împreună cu unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare şi autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa consorţii şcolare, conform legislaţiei în vigoare. Capitolul IVAutonomia organizatorică şi funcţională Articolul 18Grupele/clasele/structurile/unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei alternative educaţionale, avizat de C.N.A.E. şi aprobat de M.E.C.T.S. Articolul 19(1) Planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanţii alternativelor educaţionale, sunt avizate de C.N.A.E./Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (I.Ş.E.)/instituţiile responsabile pentru elaborarea curriculumului naţional şi sunt aprobate de M.E.C.T.S.(2) Grupele/clasele/structurile/unităţile de învăţământ alternativ pot utiliza curriculumul naţional, cu avizul C.N.A.E şi aprobarea M.E.C.T.S. Articolul 20(1) Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (A.R.A.C.I.P.), la propunerea C.N.A.E., formează experţi în evaluarea externă a alternativelor educaţionale, care participă la autorizarea/acreditarea/ evaluarea învăţământului preuniversitar alternativ de stat şi particular.(2) Metodologia de autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ este elaborată de A.R.A.C.I.P., avizată de C.N.A.E. şi aprobată de M.E.C.T.S., prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Capitolul VAutonomia economico-financiară a unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ particulare. Caracterul nonprofit al activităţii Articolul 21(1) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul alternativ preprimar, primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat şi particular acreditat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de M.E.C.T.S.(2) Finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară a unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ se asigură conform Legii nr. 1/2011.(3) Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management, încheiat conform prevederilor art. 106 din Legea nr. 1/2011.(4) În învăţământul preuniversitar alternativ particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ, în condiţiile legii. Articolul 22Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ particulare, cu consultarea persoanei juridice fondatoare, stabileşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli pentru a asigura funcţionarea unităţii şcolare, în conformitate cu prevederile legale. Articolul 23Pentru finanţarea învăţământului preuniversitar alternativ particular, furnizorul de educaţie poate derula şi alte activităţi aducătoare de venituri, în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile statutului asociaţiilor/fundaţiilor/ federaţiilor/centrelor/planurilor care gestionează pluralismul educaţional. Articolul 24Consiliile judeţene/consiliile locale pot aloca, prin hotărâri proprii, fonduri în vederea finanţării organizaţiilor neguvernamentale care sunt declarate de utilitate publică şi care organizează activitate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ particulare. Articolul 25Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ particulare acreditate sunt sprijinite de către stat, în condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (5) din Legea nr. 1/2011. Articolul 26Documentele specifice managementului economico-financiar al unităţii de învăţământ preuniversitar alternativ particulare reflectă politicile proprii, iar implementarea lor se face potrivit prevederilor legale şi în conformitate cu hotărârile consiliului de administraţie, în vederea asigurării autonomiei unităţii de învăţământ şi a garantării asigurării calităţii în educaţie. Articolul 27Desfiinţarea, dizolvarea sau lichidarea unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ particulare se face în condiţiile legii sau din iniţiativa consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ alternativ. În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul iniţial revine fondatorului, iar patrimoniul realizat în exclusivitate prin activitatea unităţii de învăţământ (dobândit în timpul funcţionării provizorii, respectiv după acreditare) va fi transferat unei unităţi de învăţământ de acelaşi profil/specializare, particulară sau de stat, conform hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ alternativ. Capitolul VIManagementul unităţilor de învăţământ Articolul 28Conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare se exercită conform prevederilor Metodologiei de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (R.O.F.U.I.P.) şi cu respectarea elementelor specifice fiecărei alternative educaţionale. Articolul 29În unităţile de învăţământ de stat în care funcţionează clase/grupe de învăţământ preuniversitar alternativ, acestea sunt reprezentate, proporţional cu numărul de preşcolari/elevi, în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Articolul 30(1) În învăţământul preuniversitar alternativ particular, componenţa consiliului de administraţie include reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.(2) Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ particulare sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă. Capitolul VIIBeneficiari primari ai învăţământului preuniversitar Articolul 31Transferul preşcolarilor/elevilor în şi din învăţământul preuniversitar alternativ de stat şi particular se realizează cu respectarea prevederilor R.O.F.U.I.P. Articolul 32La constituirea formaţiunilor de studiu se ţine cont de specificul alternativelor educaţionale, conform prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a fiecărei alternative educaţionale, cu respectarea prevederilor legale. Articolul 33(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare au obligaţia să încheie cu părinţii, în momentul înscrierii copiilor/elevilor, un contract educaţional.(2) Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ este sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul 34În elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale, sunt consultate şi structurile asociative ale părinţilor, precum şi ale reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, ale operatorilor economici. Articolul 35Evaluarea elevilor din învăţământul preuniversitar alternativ se face în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a alternativei educaţionale, cu respectarea prevederilor legale. Capitolul VIIIRecrutarea/Selecţia/Formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar alternativ Articolul 36Cadrele didactice care solicită ocuparea unui post în învăţământul preuniversitar alternativ trebuie să facă dovada formării prin programe, cursuri, stagii de pregătire/perfecţionare organizate în ţară şi/sau în străinătate în domeniul pedagogiei alternativei educaţionale, iar încadrarea acestora se face în baza unui regulament avizat de C.N.A.E. şi aprobat de M.E.C.T.S. Articolul 37Personalul didactic din învăţământul preuniversitar alternativ are obligaţia de a participa la programe de formare continuă, în conformitate cu specificul alternativelor educaţionale şi cu reglementările în vigoare. Capitolul IXEvaluarea unităţilor de învăţământ preuniversitar alternativ Articolul 38Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare sunt îndrumate, controlate şi evaluate de către inspectoratele şcolare şi M.E.C.T.S., în baza Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în prezenţa unor observatori stabiliţi de C.N.A.E., cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a fiecărei alternative educaţionale. Articolul 39Dacă nu obţin acreditarea în termenul legal, grupele/clasele de învăţământ preuniversitar alternativ care funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare pierd dreptul de a funcţiona. Articolul 40(1) Evaluarea calităţii învăţământului preuniversitar alternativ constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o alternativă educaţională şi programele acesteia îndeplinesc standardele naţionale şi standardele de referinţă.(2) Standardele naţionale şi standardele de referinţă sunt adaptate la specificul alternativelor educaţionale, conform metodologiei prevăzute la art. 20 alin. (2). Articolul 41În cazul grupelor/claselor/structurilor de învăţământ preuniversitar alternativ care funcţionează într-o unitate de învăţământ tradiţional, din comisia de evaluare şi de asigurare a calităţii fac parte în mod obligatoriu şi 1-2 cadre didactice care reprezintă alternativa/alternativele educaţionale, în funcţie de ponderea lor în şcoală. Articolul 42Beneficiarii primari din grupele/clasele/ structurile/unităţile cu învăţământ preuniversitar alternativ care îşi încetează activitatea se transferă la alte unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare, în conformitate cu reglementările în vigoare. Capitolul XDocumente şcolare şi recunoaşterea studiilor în învăţământul preuniversitar alternativ Articolul 43(1) Studiile efectuate de către preşcolari/elevi în grupe/clase/structuri/unităţi de învăţământ preuniversitar alternativ care funcţionează legal sunt recunoscute.(2) Preşcolarii/Elevii din grupele/clasele/structurile/unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ au dreptul să se transfere în condiţiile prevăzute de R.O.F.U.I.P.(3) Elevii din învăţământul preuniversitar alternativ au obligaţia de a participa la examenele şi evaluările naţionale. Articolul 44Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare procură, deţin şi folosesc sigilii, conform reglementărilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Articolul 45(1) Regimul actelor de studii elaborate de unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ de stat şi particulare este identic cu cel al unităţilor din sistemul naţional de învăţământ, cu respectarea unor prevederi specifice, conţinute în regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei alternative educaţionale.(2) Actele de studii se procură, se completează şi se eliberează de unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ, iar evidenţa acestora se ţine în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar. Capitolul XIDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 46Asociaţiile/Fundaţiile/Federaţiile/Centrele/Planurile care gestionează pluralismul educaţional la nivel naţional pot încheia acorduri, convenţii de colaborare şi parteneriate cu M.E.C.T.S. Articolul 47Asociaţiile/Fundaţiile/Federaţiile/Centrele/Planurile care gestionează pluralismul educaţional la nivel naţional pot dezvolta relaţii, parteneriate, proiecte cu instituţii, asociaţii şi alte organisme legal constituite, interne şi internaţionale, direct sau prin intermediul C.N.A.E. Articolul 48Activitatea din învăţământul preuniversitar alternativ este coordonată de C.N.A.E., în structură tripartită (reprezentanţi ai M.E.C.T.S./inspectoratului şcolar, ai asociaţiilor/fundaţiilor/federaţiilor/centrelor/planurilor, ai I.S.E./mediului academic), care îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de secretarul de stat care coordonează activitatea din învăţământul preuniversitar. Articolul 49Pentru toate situaţiile care privesc activitatea din învăţământul alternativ preuniversitar de stat şi particular şi pentru care prezentul regulament nu conţine reglementări specifice se aplică prevederile R.O.F.U.I.P.