ORDONANTA   Nr. 31 din 16 august 2001

pentru acceptarea Codului international pentru transportul in siguranta al cerealelor in vrac (Codul international pentru cereale), adoptat prin Rezolutia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale la Londra la 23 mai 1991

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 508 din 28 august 2001

    In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 pct. I.20 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

    Art. 1
    Se accepta Codul international pentru transportul in siguranta al cerealelor in vrac (Codul international pentru cereale), adoptat prin Rezolutia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale la Londra la 23 mai 1991, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta.
    Art. 2
    Se imputerniceste Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in numele Guvernului Romaniei, sa aduca la indeplinire prevederile Codului international pentru transportul in siguranta al cerealelor in vrac (Codul international pentru cereale).
    Art. 3
    Prezenta ordonanta intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         p. Ministrul lucrarilor publice,
                         transporturilor si locuintei,
                         Ion Selaru,
                         secretar de stat

                         Ministrul afacerilor externe,
                         Mircea Geoana

    ANEXA 1

                            CODUL INTERNATIONAL
pentru transportul in siguranta al cerealelor in vrac (Codul international pentru cereale), adoptat prin Rezolutia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale la Londra la 23 mai 1991*)

    *) Traducere.

    PARTEA A
    Cerinte specifice

    1. Aplicare
    1.1. Acest cod se aplica navelor, indiferent de marime, inclusiv navelor cu tonaj brut mai mic de 500 tone, angajate in transportul cerealelor in vrac, carora li se aplica prevederile partii C a cap. VI din Conventia SOLAS 1974, astfel cum a fost amendata.
    1.2. In sensul acestui cod expresia nave construite inseamna nave a caror chila este pusa sau nave care sunt intr-un stadiu similar de constructie.
    2. Definitii
    2.1. Termenul cereale include graul, porumbul, ovazul, orzul, secara, orezul, legumele uscate, seminte in stare naturala sau tratata, al caror comportament este asemanator cu cel al cerealelor in stare naturala.
    2.2. Termenul compartiment plin rujat se refera la orice spatiu de marfa in care cerealele in vrac se afla la cel mai inalt nivel posibil dupa efectuarea incarcarii si rujarii conform A 10.2.
    2.3. Termenul compartiment plin nerujat, conform A 10.3.1 in cazul tuturor navelor si A 10.3.2 pentru compartimentele special adaptate, se refera la un spatiu de marfa care este umplut la nivelul maxim posibil in dreptul gurii de magazie, dar care nu a fost rujat in afara perimetrului gurii de magazie.
    2.4. Termenul compartiment partial umplut se refera la orice spatiu de marfa in care cerealele in vrac nu sunt incarcate asa cum se prevede la A 2.2 sau la A 2.3.
    2.5. Termenul unghi de inundare (teta 1) desemneaza unghiul de inclinare de la care deschiderile din corpul navei, suprastructuri sau rufuri, care nu pot fi inchise etans, se inunda. La aplicarea acestei definitii se pot considera ca nefiind deschise micile deschideri prin care nu poate avea loc inundarea progresiva.
    2.6. Termenul factor de umplere, pentru calculul momentului de inclinare al cerealelor datorat deplasarii cerealelor, reprezinta volumul pe unitatea de greutate a marfii, care a fost indicat in dispozitia de incarcare, adica nu trebuie sa se tina seama de spatiul pierdut atunci cand compartimentul de marfa este umplut nominal.
    2.7. Termenul compartiment special adaptat se refera la un spatiu de marfa care este construit cu cel putin 2 pereti longitudinali etansi, verticali sau inclinati, care corespund cu ramele longitudinale ale gurii de magazie sau sunt pozitionati pentru a limita efectul oricarei deplasari transversale a cerealelor. Daca sunt inclinati, peretii nu vor avea o inclinare fata de orizontala mai mica de 30 grade.
    3. Documentul de autorizare
    3.1. Oricarei nave incarcate in conformitate cu regulile prezentului cod trebuie sa i se elibereze o autorizatie fie de catre Administratie sau de o organizatie recunoscuta de aceasta, fie de un guvern contractant in numele Administratiei. Aceasta autorizatie trebuie acceptata ca o dovada a faptului ca nava satisface cerintele prezentelor reguli.
    3.2. Autorizatia va insoti sau va fi inclusa in manualul de incarcare cu cereale si este destinata sa permita comandantului navei sa satisfaca cerintele prevazute la A 7. Manualul trebuie sa fie in conformitate cu cerintele mentionate la A 6.3.
    3.3. Autorizatia, informatia privind stabilitatea navei incarcate cu cereale, precum si planurile conexe pot fi intocmite in limba sau in limbile oficiale ale statului emitent. Daca limba folosita nu este nici franceza, nici engleza, textul va cuprinde o traducere in una dintre aceste limbi.
    3.4. Cate un exemplar al autorizatiei, informatiei privind stabilitatea navei incarcate cu cereale si al planurilor conexe trebuie sa ramana la bord, astfel incat comandantul sa le poata prezenta, la cerere, in vederea controlului de catre autoritatile competente ale guvernului contractant al statului in care se afla portul de incarcare.
    3.5. Orice nava care nu are aceasta autorizatie nu poate incarca cereale pana cand comandantul nu va convinge Administratia sau guvernul contractant al statului in care se afla portul de incarcare, in numele Administratiei, ca nava sa satisface cerintele acestui cod, in conditiile ei de incarcare, pentru voiajul prevazut. A se vedea, de asemenea, A 8.3 si A 9.
    4. Echivalente
    Daca se aplica o echivalenta acceptata de Administratie in conformitate cu regula I/5 din Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, astfel cum a fost amendata, se vor specifica particularitatile in documentul de autorizare sau in manualul de incarcare cu cereale.
    5. Scutiri pentru anumite voiaje
    Daca se apreciaza ca natura locurilor de adapostire si, respectiv, conditiile voiajului sunt astfel incat aplicarea uneia dintre cerintele acestui cod nu este rationala sau necesara, Administratia sau un guvern contractant in numele Administratiei poate scuti de indeplinirea acelor cerinte speciale anumite nave sau categorii de nave.
    6. Informatia privind stabilitatea navei si incarcarea cu cereale
    6.1. Informatia, sub forma de manual scris, va fi furnizata comandantului pentru a-i permite sa se asigure ca nava este in conformitate cu acest cod, in situatia in care transporta cereale in vrac intr-un voiaj international. Aceasta informatie va include cele enumerate la A 6.2 si A 6.3.
    6.2. Informatia, care va fi considerata acceptabila de Administratie sau de un guvern contractant in numele Administratiei, va include:
    1. caracteristicile navei;
    2. deplasamentul navei goale si distanta verticala de la intersectia liniei de baza de calcul cu sectiunea maestra la centrul de greutate (KG);
    3. tabelul corectiilor suprafetelor libere lichide;
    4. capacitati si centre de greutate;
    5. diagrama sau tabelul unghiului de inundare, daca este mai mic de 40 grade, pentru toate deplasamentele admisibile;
    6. diagramele sau tabelele caracteristicilor hidrostatice pentru gama de pescaje de exploatare; si
    7. pantocarenele care permit verificarea prevederilor mentionate la A 7 si care includ curbele corespunzatoare unghiurilor de 12 grade si de 40 grade.
    6.3. Informatia, care va fi aprobata de Administratie sau de un guvern contractant in numele Administratiei, va include:
    1. diagramele sau tabelele volumelor, ale cotelor centrelor volumelor si momentelor volumetrice ipotetice de inclinare pentru fiecare compartiment, plin sau partial umplut, ori o combinatie dintre acestea doua, inclusiv efectele dispozitivelor provizorii;
    2. tabelele sau diagramele momentelor de inclinare maxime permisibile pentru deplasamente diverse si diferite cote ale centrului de greutate, care sa ii permita comandantului sa demonstreze ca sunt satisfacute cerintele mentionate la A 7.1; aceste cerinte se vor aplica numai navelor a caror chila a fost pusa la sau dupa intrarea in vigoare a acestui cod;
    3. detalii ale esantionajului oricaror dispozitive temporare si, acolo unde este aplicabil, masurile necesare pentru satisfacerea prevederilor cuprinse la A 7, A 8 si A 9;
    4. instructiuni de incarcare sub forma de note insumand cerintele acestui cod;
    5. un exemplu concret pentru indrumarea comandantului; si
    6. conditii tipice de incarcare in timpul exploatarii la plecare si la sosire si, daca este necesar, conditiile intermediare cele mai defavorabile din timpul exploatarii*).
------------
    *) Se recomanda sa se prezinte conditiile de incarcare pentru cel putin 3 factori de stivuire, de exemplu: 1,25, 1,50 si 1,75 mc/t.

    7. Criterii de stabilitate
    7.1. Pe toata durata voiajului stabilitatea in stare intacta a navelor care transporta cereale in vrac trebuie sa corespunda criteriilor de mai jos, dupa ce s-au luat in considerare momentele de inclinare datorita deplasarii transversale a cerealelor, conform metodei prezentate in partea B a acestui cod si figurii A 7:
    1. unghiul de inclinare transversala datorat deplasarii cerealelor nu trebuie sa depaseasca 12 grade sau, in cazul navelor construite la sau dupa 1 ianuarie 1994, unghiul la care marginea puntii intra in apa, si care dintre acestea este mai mic;

    Figura A 7 - Diagrama stabilitatii statice - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001, la pagina 3.

    (1) In figura de mai sus:

               momentul volumetric ipotetic de inclinare datorita
                      deplasarii transversale a cerealelor
    lambda 0 = --------------------------------------------------
                        factor de stivuire x deplasament

    lambda 40 = 0,8 x lambda 0
    - factor de stivuire = volumul pe unitatea de greutate a cerealelor incarcate;
    - deplasament = greutatea navei, combustibilului, apei dulci, rezervoarelor etc. si a incarcaturii.

    (2) Diagrama bratelor de redresare se va trasa pe baza pantocarenelor, care trebuie sa fie in numar suficient pentru a defini diagrama ceruta de aceste prescriptii si trebuie sa includa unghiurile de 12 grade si 40 grade.

    2. in diagrama stabilitatii statice aria neta sau remanenta, cuprinsa intre curba bratelor de inclinare si curba bratelor de redresare pana la unghiul de inclinare corespunzator diferentei maxime dintre ordonatele celor doua curbe ori pana la un unghi de 40 grade sau pana la unghiul de inundare (teta 1), care dintre acestea este mai mic, trebuie ca in toate conditiile de incarcare sa nu fie mai mica de 0,075 metri radiani; si
    3. inaltimea metacentrica initiala, dupa corectia pentru influenta suprafetelor libere de lichide din tancuri, nu trebuie sa fie mai mica de 0,30 m.
    7.2. Inainte de a incarca nava cu cereale in vrac comandantul trebuie, daca guvernul contractant al statului in care se afla portul de incarcare i-o cere, sa demonstreze ca nava satisface in toate etapele voiajului toate criteriile de stabilitate definite in aceasta sectiune.
    7.3. Dupa incarcare comandantul trebuie sa se asigure ca nava este nebandata inainte de a pleca pe mare.
    8. Criterii de stabilitate pentru navele existente
    8.1. In sensul acestei sectiuni termenul nava existenta desemneaza o nava a carei chila a fost pusa inainte de 25 mai 1980.
    8.2. O nava existenta incarcata in conformitate cu documentele aprobate anterior in virtutea regulii 12 a cap. VI din Conventia SOLAS 1960, a Rezolutiei IMO A.184 (VI) sau A.264 (VIII) va fi considerata ca avand caracteristici de stabilitate in stare intacta cel putin echivalente cu cerintele prevazute la A 7 din prezentul cod. Documentele de autorizare care permit astfel de incarcari vor fi acceptate in sensul prevederilor mentionate la A 7.2.
    8.3. Navele existente care nu au la bord un document de autorizare eliberat conform A 3 din acest cod pot aplica prevederile mentionate la A 9 fara limitarea deadweightului care poate fi utilizat pentru transportul cerealelor in vrac.
    9. Criterii de stabilitate facultative pentru navele fara documente de autorizare care transporta o incarcatura partiala de cereale
    9.1. Unei nave care nu are la bord o autorizatie emisa in conformitate cu A 3 din acest cod i se poate permite sa fie incarcata cu cereale in vrac in urmatoarele conditii:
    1. greutatea totala a cerealelor in vrac nu va depasi o treime din deadweightul navei;
    2. toate compartimentele pline rujate vor fi prevazute cu pereti in planul diametral, care se vor extinde pe toata lungimea acestor compartimente, in jos de la partea inferioara a puntii sau a capacelor gurii de magazie pe o distanta masurata sub nivelul puntii de cel putin o optime din latimea maxima a compartimentului sau 2,4 m, care dintre acestea este mai mare, cu precizarea ca acele cuve construite conform A 14 pot fi acceptate in locul unei compartimentari axiale in interiorul si sub gura de magazie, cu exceptia cazului in care se transporta seminte de in si alte seminte avand proprietati similare;
    3. toate gurile compartimentelor pline rujate vor fi inchise si prevazute cu capace;
    4. toate suprafetele libere de cereale din spatiile de marfa partial umplute vor fi rujate si asigurate conform A 16, A 17 sau A 18;
    5. pe tot parcursul voiajului inaltimea metacentrica dupa corectia pentru suprafete libere lichide din tancuri va fi de 0,3 m sau cea data de urmatoarea formula, care dintre acestea este mai mare:
                                  ____
                                 /
          LBVd (0,25B - 0,645  \/  VdB)
    GMR = ------------------------------,
               SF X delta X 0,0875

    in care:
    L = lungimea totala combinata a tuturor compartimentelor pline (metri);
    B = latimea de calcul a navei (metri);
    SF = factorul de stivuire (metri cubi/tona)
    Vd = inaltimea medie de calcul a spatiului gol in conformitate cu B 1 (metri - nota: nu in milimetri)
    delta = deplasament (tone);
    si
    6. comandantul sa demonstreze in mod satisfacator pentru Administratie sau pentru guvernul contractant al statului portului de incarcare, in numele Administratiei, ca nava va indeplini cerintele acestei sectiuni in conditiile de incarcare prevazute.
    10. Incarcarea cerealelor in vrac
    10.1. Se vor lua toate masurile de rujare necesare pentru a se nivela toate suprafetele libere de cereale si a se minimaliza efectul deplasarii cerealelor.
    10.2. In orice compartiment plin rujat cerealele in vrac trebuie sa fie astfel rujate incat sa umple la maximum posibil toate spatiile aflate sub punti si gurile de magazii.
    10.3. In orice compartiment plin nerujat cerealele in vrac se vor aranja maximum posibil in dreptul deschiderii gurii de magazie, dar pot fi la unghiul lor de taluz natural in afara perimetrului deschiderii gurii. Un compartiment plin poate fi considerat in aceasta categorie daca satisface una dintre urmatoarele conditii:
    1. Administratia care emite autorizatia poate, conform B 6, sa permita derogari de la dispozitiile referitoare la rujare in acele cazuri in care configuratia spatiului gol de sub punte, rezultat ca urmare a scurgerii libere a cerealelor intr-un compartiment, care poate fi prevazut cu conducte de alimentare, punti perforate sau alte mijloace similare, este luata in considerare la calculul inaltimii spatiului gol; sau
    2. compartimentul este "special adaptat", conform definitiei mentionate la A 2.7, iar in acest caz poate fi permisa derogarea de la dispozitiile referitoare la rujarea extremitatilor acestui compartiment.
    10.4. Daca nu exista cereale in vrac sau alte marfuri deasupra unui spatiu inferior de incarcare continand cereale, capacele gurii de magazie ale acestui spatiu vor fi asigurate intr-o maniera aprobata, tinandu-se seama de masa si de dispozitivele permanente prevazute pentru asigurarea acestor capace.
    10.5. Atunci cand cerealele in vrac sunt incarcate deasupra capacelor interpuntii inchise ale gurii de magazie, care nu sunt etanse la cereale, aceste capace trebuie sa fie facute etanse la cereale prin izolarea imbinarilor care acopera intreaga magazie cu prelate sau cu materiale de izolatie ori cu alte mijloace corespunzatoare.
    10.6. Dupa incarcare vor fi nivelate toate suprafetele libere ale cerealelor din compartimentele partial umplute.
    10.7. Daca nu a fost luata nici una dintre masurile prevazute in prezentul cod pentru a se tine seama de inclinarile defavorabile datorate deplasarii cerealelor, suprafata cerealelor in vrac din orice compartiment partial umplut va fi asigurata conform celor mentionate la A 16 prin suprastivuire, pentru a se preveni deplasarea cerealelor. Ca o masura alternativa in compartimentele partial umplute suprafata cerealelor in vrac se poate asigura cu ajutorul paramelor sau al chingilor de amarare, conform celor mentionate la A 17 sau A 18.
    10.8. Spatiile de marfa inferioare si spatiile din interpunti situate deasupra pot fi incarcate ca un singur compartiment, cu conditia ca in calculul momentelor transversale de inclinare sa se tina seama de deplasarea cerealelor spre spatiile inferioare.
    10.9. In compartimentele pline rujate, in compartimentele pline nerujate si in compartimentele partial umplute se pot instala pereti longitudinali pentru a se reduce efectele inclinarilor defavorabile ale deplasarii cerealelor, cu conditia ca:
    1. peretele sa fie etans la cereale;
    2. constructia sa satisfaca prescriptiile mentionate la A 11, A 12 si A 13; si
    3. la interpunti peretele sa se extinda de la punte la punte si in alte spatii de marfa peretele sa se extinda in jos, plecand de sub punte sau de sub capacele gurii de magazie, in modul descris la B 2.8.2, nota (2), B 2.9.2, nota (3) sau la B 5.2, dupa cum este cazul.
    11. Rezistenta echipamentelor pentru transportul cerealelor
    11.1. Material lemnos
    Materialul lemnos folosit pentru echipamentele destinate transportului de cereale trebuie sa fie de buna calitate si de un sortiment ce s-a dovedit satisfacator in acest scop. Dimensiunile reale ale produsului finit trebuie sa fie conform dimensiunilor specificate mai jos. Placajul prevazut pentru exterioare, lipit etans cu clei si fixat astfel incat sensul fibrelor placajului superior sa fie perpendicular pe montanti sau pe traversele care il sustin, se poate utiliza cu conditia ca rezistenta sa fie echivalenta rezistentei lemnului plin avand esantionajul corespunzator.
    11.2. Presiunile de lucru
    Cand se calculeaza dimensiunile peretilor separatori, solicitati unilateral, pe baza tabelelor A 13 - 1 - A 13 - 6, se adopta urmatoarele presiuni de lucru:
    - pentru pereti din otel: 19,6 kN/cm^2
    - pentru pereti din lemn: 1,57 kN/cm^2.
    (1 newton este echivalent cu 0,102 kg.)
    11.3. Alte materiale
    Se pot aproba si alte materiale decat otelul sau lemnul pentru acesti pereti, cu conditia ca proprietatile lor mecanice sa fie luate in considerare in mod corespunzator.
    11.4. Montanti
    1. Daca nu sunt prevazute mijloace pentru a impiedica iesirea capetelor montantilor din locasurile lor, locasurile vor avea cel putin 75 mm adancime. Daca un montant nu este asigurat la capatul sau superior, bara de distantare sau tirantul cel mai de sus trebuie sa fie adus cat mai aproape de acest capat.
    2. Dispozitivele de fixare a panourilor demontabile care necesita scoaterea unei parti din sectiunea montantului nu trebuie sa sporeasca prea mult eforturile locale.
    3. Momentul maxim de incovoiere dintr-un montant ce sustine un perete de separare solicitat pe o singura parte trebuie sa fie calculat in mod normal presupunand capetele tuturor montantilor ca fiind liber rezemate. Totusi, daca o Administratie este convinsa ca in practica se realizeaza un anumit grad de incastrare, se poate tine seama de o reducere a momentului maxim de incovoiere ce rezulta din gradul de incastrare a extremitatilor montantului.
    11.5. Sectiuni compuse
    Daca montantii, traversele sau alte elemente de intarire sunt constituite din doua sectiuni distincte, dispuse de o parte si de alta a peretelui si asamblate cu ajutorul suruburilor distantate corespunzator, modulele de rezistenta efective vor fi considerate suma modulelor celor doua sectiuni.
    11.6. Pereti separatori partiali
    Daca peretii separatori nu se extind pe toata adancimea spatiului de marfa, atat peretii, cat si montantii trebuie sa fie sustinuti sau fixati astfel incat sa fie la fel de eficienti ca si cei care se extind pe toata inaltimea spatiului de marfa.
    12. Peretii solicitati bilateral
    12.1. Pereti de separatie
    1. Peretii de separatie trebuie sa aiba grosimea de cel putin 50 mm si sa fie etansi la cereale, iar atunci cand este nevoie, sa fie sustinuti prin montanti.
    2. Deschiderea maxima nesustinuta a acestor pereti va fi dupa cum urmeaza:
     ___________________________________________
    | Grosimea | Deschiderea maxima nesustinuta |
    |__________|________________________________|
    |  50 mm   |              2,5 m             |
    |  60 mm   |              3,0 m             |
    |  70 mm   |              3,5 m             |
    |  80 mm   |              4,0 m             |
    |__________|________________________________|

    Daca se prevad grosimi mai mari decat acestea, deschiderea maxima nesustinuta va varia direct in functie de cresterea grosimii.
    3. Extremitatile tuturor peretilor de separatie trebuie sa fie incastrate solid pe o lungime portanta de cel putin 75 mm.
    12.2. Alte materiale
    Daca se folosesc alte materiale decat lemnul, peretii vor avea aceeasi rezistenta ca a celor mentionati la A 12.1.
    12.3. Montanti
    1. Montantii din otel folositi pentru sustinerea peretilor solicitati de ambele parti trebuie sa aiba modulul de rezistenta conform formulei:

    W = a x W1,

    in care:
    W = modulul de rezistenta (cm^3);
    a = deschiderea pe orizontala intre montanti (m).

    Modulul de rezistenta pe metru de deschidere (W1) va fi cel putin egal cu valoarea rezultata din formula:

    W1 = 14,8 (h1 - 1,2) cm^3/m,

    in care:
    h1 = deschiderea verticala nesustinuta (m), care trebuie considerata drept distanta maxima intre doi tiranti adiacenti sau intre tirant si una dintre extremitatile montantului. Daca aceasta distanta este mai mica decat 2,4 m, modulele respective trebuie sa fie calculate ca si cand distanta reala ar fi de 2,4 m.

    2. Modulele montantilor din lemn trebuie calculate inmultindu-se cu 12,5 modulele corespunzatoare ale montantilor din otel. Daca se folosesc alte materiale, modulele lor trebuie sa fie cel putin egale cu cele cerute pentru otel, marite cu raportul dintre tensiunea admisibila a otelului si tensiunea admisibila a materialului folosit. In astfel de cazuri trebuie sa se acorde atentia cuvenita rigiditatii relative a fiecarui montant, pentru a se asigura ca deformatia sa nu fie excesiva.
    3. Distanta orizontala dintre montanti trebuie sa fie astfel incat deschiderile nesustinute ale peretilor de separatie sa nu depaseasca deschiderea maxima prevazuta la A 12.1.2.
    12.4. Piese de distantare
    1. Daca se folosesc piese de distantare din lemn, acestea trebuie sa fie dintr-o singura bucata si bine prinse la fiecare capat. Ele trebuie sa se sprijine pe structura permanenta a navei, dar nu trebuie sa se sprijine direct pe bordaj.
    2. Sub rezerva dispozitiilor mentionate la A 12.4.3 si la A 12.4.4, piesele de distantare din lemn trebuie sa aiba dimensiunile minime de mai jos:
 _______________________________________________________________________
| Lungimea piesei de distantare |    Sectiunea    |      Diametrul      |
|            (m)                | dreptunghiulara | sectiunii circulare |
|                               |      (mm)       |         (mm)        |
|_______________________________|_________________|_____________________|
| Cel mult 3 m                  |    150 x 100    |         140         |
| Peste 3 m, dar cel mult 5 m   |    150 x 150    |         165         |
| Peste 5 m, dar cel mult 6 m   |    150 x 150    |         180         |
| Peste 6 m, dar cel mult 7 m   |    200 x 150    |         190         |
| Peste 7 m, dar cel mult 8 m   |    200 x 150    |         200         |
| Peste 8 m                     |    200 x 150    |         215         |
|_______________________________|_________________|_____________________|

    Piesele de distantare avand lungimea de 7 m si peste trebuie sa aiba la mijlocul lor sau in apropierea acestuia un sistem intermediar de sustinere.
    3. Cand distanta orizontala dintre montanti este mult diferita de 4 m, momentele de inertie ale pieselor de distantare pot fi modificate intr-un raport direct proportional.
    4. Daca unghiul de inclinare fata de orizontala al piesei de distantare este mai mare de 10 grade, se va pune o piesa de distantare, urmatoarea ca marime celei specificate la A 12.4.2, cu conditia ca in nici un caz unghiul de inclinare al piesei de distantare fata de orizontala sa nu fie mai mare de 451 grade.
    12.5. Tiranti
    Daca pentru fixarea peretilor solicitati bilateral se folosesc tiranti, acestia trebuie sa fie dispusi orizontal sau cat mai aproape posibil de orizontala, sa fie executati din parame de otel solid, fixati la ambele capete.
    Calcularea dimensiunilor cablului se face presupunandu-se ca peretele si montantul sustinut de tirant sunt incarcate 4,9 kN/mp. Sarcina de lucru presupusa a tirantului, astfel calculata, nu trebuie sa depaseasca o treime din sarcina de rupere a cablului.
    13. Pereti solicitati pe o singura parte
    13.1. Pereti longitudinali
    Sarcina (P) in kN/m de lungime a peretelui se considera dupa cum urmeaza:

    1. Tabelul A 13 - 1
 ______________________________________________________________________________
|                                     B (m)                                    |
|______________________________________________________________________________|
| h (m)|    2   |    3   |    4   |    5   |    6   |    7   |    8   |    10  |
|______|________|________|________|________|________|________|________|________|
| 1,50 |  8,336 |  8,826 |  9,905 | 12,013 | 14,710 | 17,358 | 20,202 | 25,939 |
| 2,00 | 13,631 | 14,759 | 16,769 | 19,466 | 22,506 | 25,546 | 28,733 | 35,206 |
| 2,50 | 19,466 | 21,182 | 23,830 | 26,870 | 30,303 | 33,686 | 37,265 | 44,473 |
| 3,00 | 25,644 | 27,900 | 30,891 | 34,323 | 38,099 | 41,874 | 45,797 | 53,740 |
| 3,50 | 31,823 | 34,568 | 37,952 | 41,727 | 45,895 | 50,014 | 54,329 | 63,008 |
| 4,00 | 38,148 | 41,286 | 45,013 | 49,180 | 53,691 | 58,202 | 62,861 | 72,275 |
| 4,50 | 44,473 | 47,955 | 52,073 | 56,584 | 61,488 | 66,342 | 71,392 | 81,542 |
| 5,00 | 50,847 | 54,623 | 59,134 | 64,037 | 69,284 | 74,531 | 79,924 | 90,810 |
| 6,00 | 63,498 | 68,009 | 73,256 | 78,894 | 84,877 | 90,859 | 96,988 |109,344 |
|______|________|________|________|________|________|________|________|________|

    h = inaltimea cerealelor, in metri, de la baza peretelui. Atunci cand spatiul de marfa este plin, inaltimea (h) se va considera pana la puntea situata deasupra, in dreptul peretelui. In cazul in care peretele se afla sub gura de magazie sau acolo unde distanta de la perete la gura de magazie este de 1 m sau mai putin, inaltimea (h) va fi considerata pana la nivelul cerealelor din gura de magazie;
    B = latimea incarcaturii de cereale in vrac, in metri.
    2. Pentru valori intermediare ale lui B si pentru valori intermediare ale lui h, atunci cand h este mai mic sau egal cu 6,0 m, se poate utiliza interpolarea liniara din tabelul A 13 - 1.
    3. Pentru valori ale lui h, care depasesc 6,0 m sarcina (P) in kN/m de lungime a peretelui se poate determina conform tabelului A 13 - 2, utilizandu-se raportul B/h si formula:

    P = f x h^2

    4. Tabelul A 13 - 2
     ___________________________
    | B/h |   f   | B/h |   f   |
    |_____|_______|_____|_______|
    | 0,2 | 1,687 | 2,0 | 3,380 |
    | 0,3 | 1,742 | 2,2 | 3,586 |
    | 0,4 | 1,809 | 2,4 | 3,792 |
    | 0,5 | 1,889 | 2,6 | 3,998 |
    | 0,6 | 1,976 | 2,8 | 4,204 |
    | 0,7 | 2,064 | 3,0 | 4,410 |
    | 0,8 | 2,159 | 3,5 | 4,925 |
    | 1,0 | 2,358 | 4,0 | 5,440 |
    | 1,2 | 2,556 | 5,0 | 6,469 |
    | 1,4 | 2,762 | 6,0 | 7,499 |
    | 1,6 | 2,968 | 8,0 | 9,559 |
    | 1,8 | 3,174 |     |       |
    |_____|_______|_____|_______|

    13.2. Pereti transversali
    Sarcina (P) in kN/m de lungime a peretelui se considera dupa cum urmeaza:

    1. Tabelul A 13 - 3
 _____________________________________________________________________
|                                  L (m)                              |
|_____________________________________________________________________|
| h (m)|    2   |    3   |    4   |    5   |    6   |    7   |    8   |
|______|________|________|________|________|________|________|________|
| 1,50 |  6,570 |  6,767 |  7,159 |  7,649 |  8,189 |  8,728 |  9,169 |
| 2,00 | 10,199 | 10,787 | 11,474 | 12,209 | 12,994 | 13,729 | 14,416 |
| 2,50 | 14,318 | 15,347 | 16,426 | 17,456 | 18,437 | 19,417 | 20,349 |
| 3,00 | 18,878 | 20,251 | 21,624 | 22,948 | 24,222 | 25,399 | 26,429 |
| 3,50 | 23,781 | 25,546 | 27,164 | 28,733 | 30,155 | 31,430 | 32,558 |
| 4,00 | 28,930 | 30,989 | 32,901 | 34,667 | 36,187 | 37,559 | 38,736 |
| 4,50 | 34,274 | 36,530 | 38,638 | 40,501 | 42,120 | 43,542 | 44,767 |
| 5,00 | 39,717 | 42,218 | 44,473 | 46,434 | 48,151 | 49,622 | 50,897 |
| 6,00 | 50,749 | 53,593 | 56,094 | 58,301 | 60,164 | 61,782 | 63,204 |
|______|________|________|________|________|________|________|________|

                            - continuare -
 __________________________________________
|                   L (m)                  |
|__________________________________________|
| h (m)|   10   |   12   |   14   |   16   |
|______|________|________|________|________|
| 1,50 |  9,807 | 10,199 | 10,297 | 10,297 |
| 2,00 | 15,445 | 16,083 | 16,279 | 16,279 |
| 2,50 | 21,673 | 22,408 | 22,604 | 22,604 |
| 3,00 | 27,900 | 28,684 | 28,930 | 28,930 |
| 3,50 | 34,127 | 35,010 | 35,255 | 35,255 |
| 4,00 | 40,403 | 41,286 | 41,531 | 41,580 |
| 4,50 | 46,582 | 47,562 | 47,856 | 47,905 |
| 5,00 | 52,809 | 53,839 | 54,182 | 54,231 |
| 6,00 | 65,263 | 66,440 | 66,832 | 66,930 |
|______|________|________|________|________|

    h = inaltimea incarcaturii de cereale, in metri, de la baza peretelui. Atunci cand spatiul de incarcare este plin, inaltimea (h) se va considera pana la puntea situata deasupra, in dreptul peretelui. In cazul in care peretele se afla sub gura de magazie sau atunci cand distanta de la perete la gura de magazie este de 1 m sau mai mica, inaltimea (h) se va considera pana la nivelul cerealelor din gura de magazie;
    L = lungimea incarcaturii de cereale in vrac, in metri.
    2. Valorile intermediare ale lui L sau valorile intermediare ale lui h, atunci cand h este egal sau mai mic de 6,0 m, pot fi determinate prin interpolare liniara, utilizandu-se tabelul A 13 - 3.
    3. Pentru valori ale lui h care depasesc 6,0 m sarcina (P) in kN/m lungime a peretelui se poate determina conform tabelului A 13 - 4, utilizandu-se raportul L/h si formula:

             2
    P = f x h

    4. Tabelul A 13 - 4
     ___________________________
    | L/h |   f   | L/h |   f   |
    |_____|_______|_____|_______|
    | 0,2 | 1,334 | 2,0 | 1,846 |
    | 0,3 | 1,395 | 2,2 | 1,853 |
    | 0,4 | 1,444 | 2,4 | 1,857 |
    | 0,5 | 1,489 | 2,6 | 1,859 |
    | 0,6 | 1,532 | 2,8 | 1,859 |
    | 0,7 | 1,571 | 3,0 | 1,859 |
    | 0,8 | 1,606 | 3,5 | 1,859 |
    | 1,0 | 1,671 | 4,0 | 1,859 |
    | 1,2 | 1,725 | 5,0 | 1,859 |
    | 1,4 | 1,769 | 6,0 | 1,859 |
    | 1,6 | 1,803 | 8,0 | 1,859 |
    | 1,8 | 1,829 |     |       |
    |_____|_______|_____|_______|

    13.3. Se poate considera, daca acest lucru este necesar, ca sarcinile totale pe unitatea de lungime a peretelui, cuprinse in tabelele A 13 - 1 - A 13 - 4 inclusiv, sunt distribuite in inaltime dupa un trapez. In acest caz reactiunea din capatul superior difera de cea din capatul inferior al elementului de structura sau al unui montant; reactiunea din extremitatea superioara a unui element sau a unui montant vertical, exprimata sub forma de procentaje din sarcina totala, poate fi considerata conform tabelelor A 13 - 5 si A 13 - 6.

    1. Tabelul A 13 - 5: Pereti longitudinali solicitati pe o singura parte
    Reactiunea din extremitatea superioara a unui montant, in procente din sarcina indicata la A 13.1:
 ______________________________________________________________________________
|                                     B (m)                                    |
|______________________________________________________________________________|
| h (m)|    2   |    3   |    4   |    5   |    6   |    7   |    8   |    10  |
|______|________|________|________|________|________|________|________|________|
|  1,5 |  43,3  |  45,1  |  45,9  |  46,2  |  46,2  |  46,2  |  46,2  |  46,2  |
|  2,0 |  44,5  |  46,7  |  47,6  |  47,8  |  47,8  |  47,8  |  47,8  |  47,8  |
|  2,5 |  45,4  |  47,6  |  48,6  |  48,8  |  48,8  |  48,8  |  48,8  |  48,8  |
|  3,0 |  46,0  |  48,3  |  49,2  |  49,4  |  49,4  |  49,4  |  49,4  |  49,4  |
|  3,5 |  46,5  |  48,8  |  49,7  |  49,8  |  49,8  |  49,8  |  49,8  |  49,8  |
|  4,0 |  47,0  |  49,1  |  49,9  |  50,1  |  50,1  |  50,1  |  50,1  |  50,1  |
|  4,5 |  47,4  |  49,4  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
|  5,0 |  47,7  |  49,4  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
|  6,0 |  47,9  |  49,5  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
|  7,0 |  47,9  |  49,5  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
|  8,0 |  47,9  |  49,5  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
|  9,0 |  47,9  |  49,5  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
| 10,0 |  47,9  |  49,5  |  50,1  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |  50,2  |
|______|________|________|________|________|________|________|________|________|

    B = latimea incarcaturii de cereale in vrac (metri)
    Pentru alte valori ale lui h sau B sarcinile trebuie calculate prin interpolare sau extrapolare liniara, dupa caz.

    2. Tabelul A 13 - 6: Pereti transversali solicitati pe o singura parte
    Reactiunea din extremitatea superioara, in procente din sarcina indicata la A 13.2:
 ________________________________________________________________________
|                                   L (m)                               |
|_______________________________________________________________________|
| h(m)|   2 |   3 |   4 |   5 |   6 |   7 |   8 |  10 |  12 |  14 |  16 |
|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 1,5 | 37,3| 38,7| 39,7| 40,6| 41,4| 42,1| 42,6| 43,6| 44,3| 44,8| 45,0|
| 2,0 | 39,6| 40,6| 41,4| 42,1| 42,7| 43,1| 43,6| 44,3| 44,7| 45,0| 45,2|
| 2,5 | 41,0| 41,8| 42,5| 43,0| 43,5| 43,8| 44,2| 44,7| 45,0| 45,2| 45,2|
| 3,0 | 42,1| 42,8| 43,3| 43,8| 44,2| 44,5| 44,7| 45,0| 45,2| 45,3| 45,3|
| 3,5 | 42,9| 43,5| 43,9| 44,3| 44,6| 44,8| 45,0| 45,2| 45,3| 45,3| 45,3|
| 4,0 | 43,5| 44,0| 44,4| 44,7| 44,9| 45,0| 45,2| 45,4| 45,4| 45,4| 45,4|
| 5,0 | 43,9| 44,3| 44,6| 44,8| 45,0| 45,2| 45,3| 45,5| 45,5| 45,5| 45,5|
| 6,0 | 44,2| 44,5| 44,8| 45,0| 45,2| 45,3| 45,4| 45,6| 45,6| 45,6| 45,6|
| 7,0 | 44,3| 44,6| 44,9| 45,1| 45,3| 45,4| 45,5| 45,6| 45,6| 45,6| 45,6|
| 8,0 | 44,3| 44,6| 44,9| 45,1| 45,3| 45,4| 45,5| 45,6| 45,6| 45,6| 45,6|
| 9,0 | 44,3| 44,6| 44,9| 45,1| 45,3| 45,4| 45,5| 45,6| 45,6| 45,6| 45,6|
|10,0 | 44,3| 44,6| 44,9| 45,1| 45,3| 45,4| 45,5| 45,6| 45,6| 45,6| 45,6|
|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    L = lungimea incarcaturii de cereale in vrac (metri)

    Pentru alte valori ale lui h sau L sarcinile trebuie calculate prin interpolare sau extrapolare liniara, dupa caz.

    3. Rezistenta elementelor de structura sau a montantilor verticali la capete poate fi calculata pe baza sarcinilor maxime pe care poate sa le suporte fiecare capat. Aceste sarcini sunt dupa cum urmeaza:
    Pereti longitudinali:
    - sarcina maxima la capatul de sus - 50% din sarcina totala corespunzatoare,
                                         indicata in tabelul A 13 - 1;
    - sarcina maxima la capatul de jos - 55% din sarcina totala corespunzatoare,
                                         indicata in tabelul A 13 - 1.
    Pereti transversali:
    - sarcina maxima la capatul de sus - 45% din sarcina totala corespunzatoare,
                                         indicata in tabelul A 13 - 2;
    - sarcina maxima la capatul de jos - 60% din sarcina totala corespunzatoare,
                                         indicata in tabelul A 13 - 2.
    4. Grosimile panourilor orizontale din lemn pot fi, de asemenea, calculate tinandu-se seama de distributia verticala a sarcinilor indicate in tabelele A 13 - 5 si A 13 - 6 si in acest caz se foloseste formula:
                 __________
                /   p x k
    t = 10a \  / ----------,
             \/  h x 2,0918

    in care:
    t = grosimea panoului (mm);
    a = deschiderea orizontala a panoului, adica distanta dintre montanti (m);
    h = inaltimea cerealelor pana la baza peretelui (m);
    p = sarcina totala pe unitatea de lungime, indicata in tabele (kN);
    k = coeficient depinzand de distributia verticala a sarcinii.
    Daca se presupune ca distributia pe verticala a sarcinii este uniforma, adica dreptunghiulara, k trebuie considerat egal cu 1,0. Daca distributia este dupa un trapez:

    k = 1,0 + 0,06 (50 - R),

    in care:
    R = reactiunea din extremitatea superioara, obtinuta din tabelul A 13 - 5 sau A 13 - 6.
    5. Piese de distantare sau tiranti
    Dimensiunile pieselor de distantare sau ale tirantilor trebuie calculate astfel incat sarcinile obtinute din tabelele A 13 - 1 - A 13 - 4 inclusiv sa nu fie mai mari de o treime din sarcinile de rupere.
    14. Arimarea in cuva
    14.1. Pentru reducerea momentului de inclinare se poate utiliza o cuva in locul unui perete longitudinal, in dreptul deschiderii gurii de magazie, numai intr-un compartiment plin, rujat, conform A 2.2, cu exceptia cazului in care se transporta seminte de in sau alte seminte cu proprietati similare, cand o cuva nu poate sa substituie un perete longitudinal. Daca se prevede un perete longitudinal, acesta trebuie sa satisfaca cerintele mentionate la A 10.9.
    14.2. Adancimea cuvei, masurata de la baza acesteia la linia puntii, trebuie sa fie urmatoarea:
    1. la bordul navelor avand latimea maxima de cel mult 9,1 m, cel putin 1,2 m;
    2. la bordul navelor avand latimea maxima egala sau mai mare de 18,3 m, cel putin 1,8 m;
    3. la bordul navelor avand latimea maxima intre 9,1 m si 18,3 m profunzimea minima a cuvei se determina prin interpolare.
    14.3. Partea de sus a cuvei trebuie sa fie formata din structura aflata sub punte la nivelul gurii de magazie, adica din ramele longitudinale sau grinzile laterale ale gurii de magazie si din traversele de capat. Cuva si gura de magazie aflate deasupra trebuie sa fie complet incarcate cu cereale in saci sau cu orice alta marfa corespunzatoare, pusa peste o panza de separare sau ceva echivalent si arimata (tasata) strans la structurile adiacente, astfel incat sa fie in contact cu aceasta structura pe o inaltime egala sau mai mare de jumatate din inaltimea specificata la A 14.2. Daca nu exista structura corpului care sa asigure o astfel de suprafata de sprijin, cuva va fi fixata pe pozitie prin cabluri de otel, lanturi sau parame duble din otel, conform celor specificate la A 17.1.4, si va fi amplasata la o distanta nu mai mare de 2,4 m.
    15. Legarea marfii in vrac
    Ca o alternativa la umplerea cuvei intr-un compartiment plin rujat cu cereale incarcate in saci sau cu alta marfa corespunzatoare se poate utiliza o legare a cerealelor in vrac, cu conditia ca:
    1. dimensiunile si mijloacele de asigurare a legaturii pe pozitie sa fie aceleasi cu cele specificate pentru o cuva la A 14.2 si A 14.3;
    2. cuva se captuseste cu un material considerat acceptabil de catre Administratie, cu o rezistenta la tractiune de cel putin 2.687 N pe o banda de 5 cm si care are mijloace corespunzatoare de asigurare in partea de jos;
    3. materialul prevazut in paragraful de mai sus poate fi inlocuit printr-un material considerat acceptabil de catre Administratie si avand o rezistenta la tractiune de cel putin 1.344 N pe o banda de 5 cm, in cazul in care cuva este realizata astfel:
    3.1. chingile transversale, considerate acceptabile de catre Administratie, trebuie sa fie dispuse la intervale de cel mult 2,4 m in interiorul cuvei formate de cereale in vrac. Aceste chingi trebuie sa fie suficient de lungi pentru a putea fi intinse si asigurate in partea de sus a cuvei;
    3.2. chingile trebuie sa fie acoperite cu scanduri de fardaj, avand o grosime egala sau mai mare de 25 mm, sau cu un alt material corespunzator avand o rezistenta echivalenta, dar de 150 - 300 mm latime cel putin, pus in sens longitudinal pentru ca materialul ce captuseste cuva sa nu fie taiat sau uzat prin frecare;
    4. cuva trebuie umpluta cu cereale in vrac si asigurata in partea de sus; totusi, daca se foloseste un material aprobat conform A 15.3, se vor pune deasupra fardaje suplimentare din lemn, dupa ce s-a avut grija ca materialul care captuseste cuva sa o acopere perfect inainte de a o asigura cu ajutorul chingilor;
    5. daca se folosesc mai multe structuri de metal pentru a captusi cuva, ele vor fi imbinate in partea de jos fie prin coasere, fie prin suprapunere;
    6. partea de sus a cuvei trebuie sa coincida cu fundul traverselor cand acestea sunt fixe si se pot aseza diverse marfuri corespunzatoare sau cereale in vrac intre traverse si partea de sus a cuvei.

    16. Mijloace de suprastivuire
    16.1. Daca pentru asigurarea compartimentelor partial umplute se utilizeaza saci cu cereale sau orice alta marfa corespunzatoare, suprafata libera a cerealelor in vrac se acopera cu prelata sau cu alt material echivalent ori cu un panou corespunzator. Acest panou trebuie sa fie alcatuit din suporturi distantate la cel mult 1,2 m intre ele si scanduri groase de 25 mm, montate deasupra suporturilor la intervale de cel mult 100 mm intre ele. Panourile pot fi realizate si din alt material, cu conditia ca Administratia sa le considere echivalente.
    16.2. Platformele sau prelatele trebuie sa fie acoperite de saci cu cereale solid arimati pe o inaltime egala cu 1/16 din latimea maxima a suprafetei libere a cerealelor sau cu 1,2 m, care dintre acestea este mai mare.
    16.3. Sacii folositi pentru transportul cerealelor trebuie sa fie rezistenti, bine umpluti si foarte bine inchisi.
    16.4. In locul sacilor cu cereale se poate utiliza o alta marfa corespunzatoare, compact arimata si exercitand cel putin aceeasi presiune pe care o exercita sacii cu cereale depozitati in conformitate cu A 16.2.

    17. Impiedicarea deplasarii cerealelor cu ajutorul paramelor sau al chingilor de amarare
    Pentru a elimina momentele de inclinare din compartimentele partial umplute, incarcatura se amareaza impotriva deplasarii, folosindu-se parame sau chingi in felul urmator:
    1. Cerealele sunt incarcate si nivelate pana ce suprafata lor devine usor bombata, apoi se acopera cu rogojini sau cu prelate din iuta sau cu alte mijloace de acoperire echivalente.
    2. Prelatele si/sau rogojinile pentru acoperire trebuie sa se suprapuna pe cel putin 1,8 m.
    3. Se suprapun apoi doua panouri solide din scanduri brute, avand dimensiunile de 25 mm x 150 mm pana la 300 mm, astfel incat scandurile panourilor de sus sa fie dispuse pe lungime si fixate in cuie de scandurile panoului de dedesubt, care vor fi dispuse pe latimea navei. Se poate utiliza un panou solid de 50 mm, cu scandurile dispuse de-a lungul navei si fixate in cuie deasupra unor suporturi de 50 mm grosime si minimum 150 mm latime. Suporturile trebuie sa se extinda pe intreaga latime a compartimentului, distantate unul de altul la cel mult 2,4 m. Pot fi acceptate si alte aranjamente utilizand alte materiale, considerate de Administratie ca echivalente ale celor de mai sus.
    4. Ca parame de amarare se pot folosi: parame din otel (avand diametrul de 19 mm sau un diametru echivalent), benzi duble din otel (de 50 mm x 1,3 mm, cu forta de rupere de minimum 49 kN) sau lanturi cu rezistenta echivalenta, asamblate si intinse cu ajutorul unui intinzator de 32 mm. In locul acestui intinzator se poate utiliza un intinzator cu troliu si maneta de blocare, daca se prevad benzi din otel si daca pentru eventualele reglaje se pun chei adecvate. Daca se folosesc benzi din otel, la capetele lor se vor prevedea cel putin 3 inele de strangere pentru fixare. Daca se foloseste cablu din otel, cel putin 4 clame de strangere vor fi prevazute pentru formarea gaselor.
    5. Inainte de a termina incarcarea chingile se prind de osatura intr-un punct situat la circa 450 mm sub suprafata finala anticipata a cerealelor. In acest scop se folosesc chei de 25 mm sau bratari de strangere cu o rezistenta echivalenta.
    6. Paramele de amarare trebuie plasate la intervale de cel mult 2,4 m intre ele, fiecare fiind sustinuta de o grinda montata in cutie pe panoul longitudinal. Aceasta grinda trebuie sa fie din lemn de constructie avand sectiunea de cel putin 25 mm x 150 mm sau din alt material echivalent, fiind extinsa pe toata latimea compartimentului.
    7. In timpul voiajului benzile de otel trebuie sa fie inspectate cu regularitate si intinse daca este nevoie.

    18. Protectia cu plasa de sarma
    In cazul in care pentru eliminarea momentelor de inclinare ale cerealelor din compartimentele partial umplute se utilizeaza, ca o alternativa a metodei descrise la A 17, chingi de amarare si parame, protectia poate fi realizata dupa cum urmeaza:
    1. Cerealele vor fi incarcate si nivelate astfel incat suprafata lor sa fie usor bombata de-a lungul axei centrale prova si pupa a compartimentului.
    2. Intreaga suprafata a cerealelor va fi acoperita cu panza de iuta, cu prelate sau cu un alt mijloc de separatie echivalent. Materialul pentru acoperire va avea o rezistenta la rupere de cel putin 1.344 N pe o banda de 5 cm.
    3. Doua straturi de plasa de sarma pentru intarire vor fi suprapuse deasupra tesaturii de iuta sau deasupra altui material de acoperire. Plasa de dedesubt va fi asezata travers, iar cea de deasupra, longitudinal. Lungimea de suprapunere a plasei de sarma trebuie sa fie de cel putin 75 mm. Stratul de sarma de deasupra va fi asezat peste cel de dedesubt, astfel incat ochiurile formate de straturile alternante sa masoare aproximativ 75 mm x 75 mm. Plasa de sarma pentru intarire este de tipul celei utilizate la fabricarea betonului armat. Aceasta este fabricata din sarma de otel cu diametrul de 3 mm, cu o rezistenta la rupere de cel putin 52 kN/cm^2, si este sudata astfel incat sa formeze patrate de 150 mm x 150 mm. Se poate utiliza plasa de sarma avand urme de calamina, dar nu si cea ruginita.
    4. Marginile plasei de sarma, la babordul si tribordul compartimentului, se vor fixa cu placi de lemn de 150 mm x 50 mm.
    5. Paramele de fixare ce trec dintr-o parte in alta de-a lungul compartimentului vor fi plasate la intervale de cel mult 2,4 m, cu conditia ca prima si ultima parama sa nu se gaseasca la mai mult de 300 mm de la peretele prova sau, respectiv, pupa. Inainte de terminarea incarcarii fiecare parama va fi fixata de osatura intr-un punct situat la aproximativ 450 mm sub suprafata finala anticipata a cerealelor, cu ajutorul fie al unei chei de lant de 25 mm, fie al unui colier de rezistenta echivalenta. Parama se va extinde din acest punct pe deasupra placii de margine descrise la A 18.1.4, avand ca efect distribuirea presiunii din partea de jos, exercitata de parama. Cele doua straturi de placi de 150 mm x 25 mm se vor aseza travers pe nava, centrate sub fiecare parama si extinse pe intreaga latime a compartimentului.
    6. Ca parame de fixare se vor utiliza cabluri din otel (cu diametrul de 19 mm sau echivalent), chingi duble din otel pentru amarare (50 mm x 1,3 mm si avand o sarcina la rupere de cel putin 49 kN) sau lanturi de rezistenta echivalenta, montate cu ajutorul unui intinzator cu filet de 32 mm. Un intinzator al vinciului cu un brat opritor poate inlocui intinzatorul cu filet de 32 mm, atunci cand se folosesc chingi de amarare, cu conditia sa fie dispuse chei corespunzatoare pentru eventualele reglaje. Atunci cand se folosesc chingi de amarare din otel se vor utiliza cel putin 3 inele de strangere pentru fixarea capetelor. Cand se foloseste cablu din otel se vor utiliza cel putin 4 bride pentru formarea ochiurilor paramelor.
    7. In timpul voiajului paramele de fixare vor fi in mod regulat inspectate si fixate atunci cand este cazul.

    PARTEA B
    Calculul momentelor ipotetice de inclinare si ipoteze generale

    1. Ipoteze generale
    1.1. Calculul momentului defavorabil de inclinare, datorat deplasarii suprafetei incarcaturii la navele ce transporta cereale in vrac, se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
    1. In compartimentele pline, care au fost rujate conform A 10.2, sub toate suprafetele limita a caror inclinare fata de orizontala este mai mica de 30 grade exista un spatiu gol care este paralel cu aceasta suprafata limita si a carui inaltime medie se calculeaza cu ajutorul formulei:

    Vd = Vd1 + 0,75 (d - 600) mm,

    in care:
    Vd = inaltimea medie a spatiului gol (mm);
    Vd1 = inaltimea standard a spatiului gol, determinata conform tabelului B 1 - 1 de mai jos;
    d = inaltimea reala a elementelor de structura (mm).
    In nici un caz Vd nu trebuie sa fie mai mic de 100 mm.

    Tabelul B 1 - 1
 ____________________________________________________________
| Distanta dintre traversa de capat sau | Inaltimea standard |
| longitudinalele ramei gurii de magazie|   a spatiului gol  |
|     si marginea compartimentului      |         (Vd1)      |
|                   (m)                 |         (mm)       |
|_______________________________________|____________________|
|                   0,5                 |          570       |
|                   1,0                 |          530       |
|                   1,5                 |          500       |
|                   2,0                 |          480       |
|                   2,5                 |          450       |
|                   3,0                 |          440       |
|                   3,5                 |          430       |
|                   4,0                 |          430       |
|                   4,5                 |          430       |
|                   5,0                 |          430       |
|                   5,5                 |          450       |
|                   6,0                 |          470       |
|                   6,5                 |          490       |
|                   7,0                 |          520       |
|                   7,5                 |          550       |
|                   8,0                 |          590       |
|_______________________________________|____________________|

    (1) Pentru distante limita mai mari de 8,0 m inaltimea standard a spatiului gol (Vd1) va fi obtinuta prin extrapolare liniara, considerandu-se o crestere de 80 mm pentru fiecare metru suplimentar.
    (2) In coltul compartimentului distanta limita este distanta, masurata perpendicular, dintre linia longitudinalei gurii de magazie sau a traversei de capat si marginea compartimentului, care dintre acestea este mai mare. Inaltimea elementelor de structura (d) se va considera ca fiind inaltimea longitudinalei gurii de magazie sau a traversei de capat, care dintre acestea este mai mica.
    (3) Daca exista o punte suprainaltata ce nu se extinde pana la gura de magazie, inaltimea medie a spatiului gol, masurata de la partea inferioara a puntii suprainaltate trebuie calculata considerandu-se inaltimea standard a spatiului gol aferent inaltimii traversei de capat, majorata cu inaltimea suprainaltarii.

    2. In spatiul gurilor de magazie pline, pe langa spatiul gol care ramane in interiorul capacului exista un spatiu gol cu o inaltime medie de 150 mm, masurata intre suprafata cerealelor si partea cea mai de jos a capacului gurii de magazie sau partea superioara a ramei longitudinale a gurii de magazie, daca aceasta este mai putin inalta.
    3. Intr-un compartiment plin nearimat, care este exceptat de la arimarea in afara perimetrului gurii de magazie prin prevederile mentionate la A 10.3.1, se va presupune ca suprafata cerealelor dupa incarcare se va deplasa spre spatiul gol de sub punte in toate directiile, la un unghi de 30 grade cu orizontala de la marginea deschiderii care constituie spatiul gol.
    4. Intr-un compartiment plin nerujat, care este exceptat de la rujarea la capetele compartimentului conform prevederilor mentionate la A 10.3.2, se va presupune ca suprafata cerealelor dupa incarcare se va deplasa in toate directiile, plecand de la zona de incarcare, la un unghi de 30 grade de la marginea inferioara a traversei de capat a gurii de magazie. Totusi, daca exista guri de alimentare in traversele de capat ale gurii de magazie conform tabelului B 1 - 2, suprafata cerealelor dupa incarcare se va presupune ca se imprastie in toate directiile la un unghi de 30 grade de la o linie corespunzatoare traversei de capat a gurii de magazie, care este media punctelor maxime si minime ale suprafetei reale a cerealelor, dupa cum se arata in figura B 1.

    Tabelul B 1 - 2

 _______________________________________________
| Diametrul minim |  Suprafata  | Spatiul maxim |
|      (mm)       |    (cm^2)   |      (m)      |
|_________________|_____________|_______________|
|       90        |     63,6    |     0,60      |
|      100        |     78,5    |     0,75      |
|      110        |     95,0    |     0,90      |
|      120        |    113,1    |     1,07      |
|      130        |    133,0    |     1,25      |
|      140        |    154,0    |     1,45      |
|      150        |    177,0    |     1,67      |
|      160        |    201,0    |     1,90      |
| 170 sau mai mult|    227,0    |  2,00 maximum |
|_________________|_____________|_______________|

    1.2. Descrierea schemei ipotetice de comportare a suprafetei cerealelor in compartimentele partial umplute este redata la B 5.
    1.3. Pentru a face dovada ca au fost satisfacute criteriile de stabilitate mentionate la A 7 calculele de stabilitate a navei vor fi in mod obisnuit bazate pe ipoteza potrivit careia centrul de greutate al incarcaturii intr-un compartiment plin corespunde cu centrul volumetric al intregului spatiu de incarcare. In cazul in care Administratia permite luarea in considerare a efectului spatiilor goale ipotetice de sub punte asupra inaltimii centrului de greutate din compartimentele pline rujate, va fi necesar sa se compenseze efectul defavorabil al deplasarii pe verticala a suprafetei cerealelor prin marirea momentului ipotetic de inclinare datorat deplasarii transversale a cerealelor:

    momentul total de inclinare = 1,06 x momentul de inclinare transversal calculat.

    In toate situatiile greutatea incarcaturii din compartimentul complet incarcat este egala cu volumul spatiului de incarcare impartit la factorul de stivuire.

    Figura B1 - Schema ipotetica de comportare a cerealelor - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001, la pagina 13.

    1.4. Centrul de greutate al marfii in compartimentele pline nerujate se va considera ca fiind centrul volumetric al intregului compartiment de marfa, netinandu-se seama de spatiile goale. In toate cazurile greutatea marfii va fi volumul acesteia (determinat conform ipotezelor descrise la B 1.1.3 sau B 1.1.4) impartit la factorul de stivuire.
    1.5. In compartimentele partial umplute efectul negativ al deplasarii pe verticala a suprafetelor cerealelor se va lua in considerare astfel:

    momentul total de inclinare = 1,12 x momentul de inclinare transversal calculat.

    1.6. Se poate adopta orice metoda pentru a face compensarile cerute la B 1.3 si B 1.5.

    2. Momentul volumetric ipotetic de inclinare a unui compartiment plin rujat

    Generalitati
    2.1. Miscarea suprafetei cerealelor este in functie de sectiunea transversala din portiunea de compartiment considerata, iar momentul de inclinare care rezulta in acea sectiune trebuie inmultit cu lungimea pentru a avea momentul total al respectivei portiuni de compartiment.
    2.2. Momentul ipotetic de inclinare transversal datorat deplasarii cerealelor este o consecinta a schimbarilor finale produse in forma si in pozitia spatiilor goale, dupa ce cerealele s-au deplasat din partea mai inalta spre partea cea mai joasa.
    2.3. Suprafata cerealelor dupa deplasare se presupune ca formeaza un unghi de 15 grade fata de orizontala.
    2.4. Pentru a se calcula aria maxima a spatiului gol ce s-ar putea produce in dreptul unui element longitudinal de structura trebuie neglijat efectul suprafetelor orizontale (de exemplu, flansele sau platbenzile).
    2.5. Ariile totale ale spatiilor goale initiale trebuie sa fie egale cu cele ale spatiilor goale finale.
    2.6. Elementele de structura longitudinale care sunt etanse la cereale pot fi considerate eficiente pe toata lungimea lor; totusi, daca scopul acestora este de a reduce efectele defavorabile ale deplasarii cerealelor, se vor aplica dispozitiile cuprinse la A 10.9.
    2.7. Un perete longitudinal discontinuu va fi considerat eficient pe toata lungimea sa.

    Ipoteze
    In paragrafele ce urmeaza se presupune ca momentul total de inclinare al unui compartiment este suma rezultatelor obtinute prin examinarea urmatoarelor portiuni:
    2.8. Inspre prova si inspre pupa gurilor de magazie:
    1. Daca un compartiment are doua sau mai multe guri prin care se poate face incarcarea, inaltimea spatiului gol sub punte, din portiunea sau din portiunile situate intre gurile de magazie, trebuie determinata folosindu-se distanta din prova, respectiv pupa, pana la punctul median dintre guri.
    2. Pozitia finala a spatiilor goale dupa deplasarea ipotetica a cerealelor va fi astfel cum se prezinta in figura B 2 - 1.

    Figura B 2 - 1 - Reprezentarea grafica a pozitiei finale a spatiilor goale dupa deplasarea ipotetica a cerealelor - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001, la pagina 14.

    (1) Daca aria maxima reprezentand spatiul gol ce se poate forma in dreptul longitudinalei laterale a gurii in punctul B este mai mica decat aria initiala reprezentand spatiul gol de sub AB, adica AB x Vd, se va presupune ca aria excedentara se deplaseaza spre spatiul final din partea mai inalta.
    (2) Daca, de exemplu, peretele longitudinal situat in C este un perete prevazut conform A 10.9, el se va extinde pana la cel putin 0,6 m sub D sau E, daca acesta din urma este situat mai jos.
    2.9.
    1. In gura de magazie fara perete longitudinal si in dreptul acesteia:
    Pozitia finala a spatiilor goale, dupa deplasarea ipotetica a cerealelor, este prezentata in figura B 2 - 2 sau B 2 - 3:

    Figura B 2 - 2 - Reprezentarea grafica a pozitiei finale a spatiilor goale dupa deplasarea ipotetica a cerealelor - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001, la pagina 14.

    (1) AB - orice excedent de suprafata peste cea care se poate forma in dreptul grinzii in punctul B se deplaseaza spre spatiul gol final din gura de magazie.
    (2) CD - orice excedent de suprafata peste cea care se poate forma in dreptul grinzii in punctul E se deplaseaza in spatiul gol final din partea mai inalta.
    2. In gura de magazie cu perete longitudinal si in dreptul acesteia:

    Figura B 2 - 3 - Reprezentarea grafica a pozitiei finale a spatiilor goale dupa deplasarea ipotetica a cerealelor - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001, la pagina 15.

    (1) Aria excedentara a spatiului gol AB se deplaseaza spre jumatatea mai coborata a gurii de magazie, in care se formeaza doua spatii goale distincte, si anume unul in dreptul peretelui din planul diametral, iar celalalt in dreptul ramei longitudinale si al grinzii laterale a gurii dinspre partea inalta.
    (2) Daca in spatiul unei guri de magazie se formeaza o cuva din saci cu cereale sau baloturi in vrac atunci, in vederea calcularii momentului de inclinare transversala, se va presupune ca acest obstacol este cel putin echivalent cu un perete in planul diametral.
    (3) Daca in planul diametral este prevazut un perete in conformitate cu A 10.9, el trebuie extins cu cel putin 0,6 m sub H sau J, daca acesta din urma este situat mai jos.

    Compartimente incarcate in comun
    Paragrafele de mai jos descriu comportarea spatiilor goale ipotetice care trebuie luate in considerare atunci cand compartimentele se incarca in comun:
    2.10. Compartimente fara perete eficient in planul diametral:
    1. Sub puntea superioara - spatiile goale se considera la fel ca in cazul sistemului cu o singura punte, descris la B 2.8.2 si B 2.9.1.
    2. Sub puntea a 2-a - zona spatiului gol ce se poate deplasa din partea mai joasa, adica aria reprezentand spatiul gol initial minus aria reprezentand spatiul gol in dreptul grinzii laterale a gurii de magazie, se presupune ca se deplaseaza dupa cum urmeaza: o jumatate spre gura de magazie a puntii superioare si cate o patrime catre partea ridicata de sub puntea superioara si, respectiv, sub puntea a 2-a.
    3. Sub puntea a 3-a si puntea inferioara - se presupune ca spatiile goale susceptibile sa se deplaseze de la partea joasa a fiecareia dintre aceste punti se deplaseaza in cantitati egale spre spatiile goale de sub puntile partii inalte si spre spatiul gol din gura de magazie a puntii superioare.
    2.11. Compartimentele cu pereti eficienti in planul diametral, ce se extind pana la gura de magazie a puntii superioare:
    1. La toate nivelurile puntilor, in dreptul peretelui longitudinal, suprafetele corespunzatoare spatiului gol susceptibil sa se deplaseze de la partea joasa se admite ca se deplaseaza in spatiul gol aflat sub jumatatea partii joase a gurii de magazie a puntii superioare.
    2. La nivelul puntii situate imediat sub baza peretelui aria corespunzatoare spatiului gol susceptibil sa se deplaseze dinspre partea joasa se presupune ca se deplaseaza astfel: jumatate in golul aflat sub jumatatea partii joase a gurii de magazie din partea superioara, iar restul in cantitati egale spre golurile aflate sub punti la partea inalta.
    3. La nivelurile puntii aflate sub cele descrise la B 2.11.1 sau B 2.11.2 se presupune ca zona spatiului gol susceptibil sa se deplaseze dinspre partea joasa a fiecarei punti se va deplasa in cantitati egale spre golurile din cele doua jumatati ale gurii de magazie din partea inalta, formate de o parte si de alta a peretelui longitudinal, si spre golurile situate sub punti la partea inalta.
    2.12. Compartimente cu pereti longitudinali eficienti in planul diametral, care sa nu se extinda pana la gura de magazie a puntii superioare:
    Intrucat nu se poate presupune o deplasare orizontala a spatiilor goale la acelasi nivel de punte ca si peretele, aria corespunzatoare spatiului gol susceptibil sa se deplaseze de la partea joasa de la acest nivel se presupune ca se deplaseaza deasupra peretelui spre spatiile goale situate in partile inalte, conform principiilor indicate la B 2.10 si B 2.11.

    3. Momentul volumetric ipotetic de inclinare al unui compartiment plin nerujat
    3.1. Toate prevederile mentionate la B 2 pentru compartimentele pline rujate se vor aplica, de asemenea, si compartimentelor pline nerujate, cu exceptia celor de mai jos.
    3.2. In compartimentele pline nerujate, care sunt exceptate de la rujarea in afara periferiei gurii de magazie conform prevederilor mentionate la A 10.3.1:
    1. se presupune ca dupa deplasare suprafata cerealelor formeaza un unghi de 25 grade cu orizontala. Totusi, daca in orice sectiune a compartimentului in pupa, prova sau de fiecare parte a gurii de magazie aria medie transversala a spatiului gol este mai mica sau egala cu aria care ar fi obtinuta conform B 1.1, atunci unghiul format cu orizontala al suprafetei cerealelor dupa deplasare din acea sectiune se presupune ca este de 15 grade; si
    2. aria spatiului gol in orice sectiune transversala a compartimentului se presupune ca este aceeasi inainte si dupa deplasarea cerealelor, adica se presupune ca nu se efectueaza nici o incarcare suplimentara in timpul deplasarii cerealelor.
    3.3. In compartimentele pline nerujate, care sunt exceptate de la rujarea la extremitati, in pupa si prova gurii de magazie, in virtutea dispozitiilor cuprinse la A 10.3.2:
    1. se presupune ca dupa deplasare suprafata cerealelor va face cu orizontala un unghi de 15 grade; si
    2. se presupune ca dupa deplasare suprafata cerealelor la extremitati, in pupa si in prova gurii de magazie, formeaza un unghi de 25 grade cu orizontala.

    4. Momentul volumetric ipotetic in puturi
    Schema finala a spatiilor goale dupa deplasarea ipotetica a cerealelor este ilustrata in figura B 4.

    Figura B 4 - Schema finala a spatiilor goale dupa deplasarea ipotetica a cerealelor - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 28 august 2001, la pagina 16.

    Daca spatiile laterale din dreptul putului nu pot fi arimate in conformitate cu dispozitiile cuprinse la A 10, se va presupune ca are loc o deplasare a suprafetei cerealelor la un unghi de 25 grade.

    5. Momentul volumetric ipotetic de inclinare al compartimentelor partial umplute
    5.1. Daca suprafata libera a cerealelor in vrac nu a fost arimata conform A 16, A 17 sau A 18, se va presupune ca suprafata cerealelor dupa deplasare va fi de 25 grade fata de orizontala.
    5.2. Daca se monteaza un perete intr-un compartiment partial umplut, acesta trebuie sa se extinda de la un nivel amplasat deasupra suprafetei cerealelor, corespunzand unei optimi din latimea maxima a compartimentului, la un nivel situat la aceeasi distanta sub suprafata cerealelor.
    5.3. Intr-un compartiment in care peretii longitudinali nu sunt continui intre limitele transversale lungimea pe care acesti pereti sunt eficienti ca dispozitive destinate sa previna deplasarea suprafetei cerealelor pe toata latimea acesteia trebuie sa fie considerata egala cu lungimea reala a peretelui minus 2/7 din cea mai mare dintre urmatoarele doua distante masurate transversal: distanta care separa peretele de peretele adiacent sau distanta care separa peretele de bordul navei. In cazul incarcarii in comun aceasta corectie nu este aplicabila compartimentelor inferioare, in cazul in care compartimentul superior este fie un compartiment plin, fie un compartiment partial umplut.
    6. Alte prevederi
    O Administratie sau un guvern contractant in numele unei Administratii poate autoriza abaterea de la prevederile continute in acest cod in cazurile in care acest lucru se considera justificat, tinand seama de prevederile pentru aranjamentele structurale sau de incarcare, prevazute de criteriul de stabilitate mentionat la A 7. Daca o astfel de autorizatie este recunoscuta sub aceasta reglementare, particularitatile vor fi incluse in documentul de autorizare sau in datele privind incarcatura de cereale.