ORDONANTA   Nr. 20 din 27 ianuarie 1994

privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente*)

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 834 din 5 decembrie 2007

Art. 1. - Reducerea riscului seismic al construcţiilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure şi cuprinde măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice.

*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 195/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 4 iulie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001 şi a mai fost modificată şi completată prin:

- Ordonanţa Guvernului nr. 62/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 29 august 2003, aprobată prin Legea nr. 504/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 5 decembrie 2003;

- Ordonanţa Guvernului nr. 14/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 30 ianuarie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 128/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 18 mai 2006.

Art. 2. - (1) Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii vor acţiona pentru:

a) identificarea construcţiilor din proprietate sau din administrare, descrise la art. 1;

b)  expertizarea tehnică a construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu reglementările tehnice;

c) aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor definite la alin. (4), în funcţie de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.

(2) Proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie, situate la parterul şi, după caz, la subsolul şi/sau la alte niveluri ale clădirilor de locuit multietajate, cu peste P+3 etaje, construite înainte de anul 1978, au obligaţia să acţioneze proporţional, în solidar cu proprietarii locuinţelor şi cu asociaţia de proprietari, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri, în termen de 2 ani de la data primirii notificării prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. b).

(3) In cazul prezentei ordonanţe, prin sintagma spaţii publice cu altă destinaţie se înţelege spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare.

(4) Pentru construcţiile expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii sunt obligate să procedeze la:

a) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţie de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa I de risc seismic a clădirii expertizate;

b) execuţia lucrărilor de intervenţie de către persoane juridice autorizate care au responsabili tehnici cu execuţia atestaţi, inclusiv urmărirea, verificarea şi recepţia execuţiei lucrărilor de intervenţie prin diriginţi de şantier autorizaţi, în termen de 2 ani de la data finalizării proiectului de consolidare.

(5) In vederea stabilirii de către primărie a obligaţiei de plată, în raport cu cotele-părţi indivize din proprietatea comună aferente fiecărei proprietăţi individuale, proprietarii şi asociaţiile de proprietari sunt obligaţi să procedeze la întocmirea documentaţiilor cadastrale şi să le pună la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, la solicitarea acestora.

(6) In vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie situate la parterul şi, după caz, la subsolul şi/sau la alte niveluri ale clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic au obligaţia de realizare şi amplasare a unor panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică.

Art. 3. - Măsurile de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente se stabilesc prin reglementări tehnice şi se vor realiza cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare, precum şi a condiţiilor tehnice prevăzute de Normativul de proiectare antiseismică.

Art. 4. - (1) Coordonarea din punct de vedere tehnic a activităţii în domeniul reducerii riscului seismic al construcţiilor existente se realizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor prin:

a) organizarea elaborării, avizarea şi aprobarea reglementărilor tehnice în domeniul protecţiei antiseismice;

b) avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru construcţiile de importanţă vitală pentru societate, a căror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral. In acest scop, în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor se organizează Comisia tehnică pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, formată din personalităţi în domeniu.

(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor vor acţiona, în aria lor de autoritate, pentru:

a) elaborarea programelor şi monitorizarea acţiunilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor;

b) educarea antiseismică a populaţiei.

(3) Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi consiliile municipiilor, oraşelor şi comunelor vor acţiona, în aria lor de autoritate, pentru:

a) stabilirea şi aplicarea restricţiilor din punct de vedere al riscului seismic datorită condiţiilor locale de amplasament impuse prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale;

b) identificarea şi inventarierea construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice şi a operatorilor economici, şi monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie;

c) fundamentarea, verificarea şi avizarea documentaţiilor privind acţiunile de intervenţie finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz. Consiliile municipiilor, oraşelor şi comunelor vor asigura locuinţele de necesitate, pentru cazarea temporară a persoanelor şi a familiilor, pe perioada executării intervenţiilor care nu se pot efectua în clădiri ocupate.

Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă, expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, vor notifica în scris proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiilor de proprietari, precum şi persoanelor juridice care au în administrare aceste construcţii, obligaţiile ce le revin, potrivit prevederilor legale, pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, precum şi faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale;

d) realizarea şi amplasarea panourilor de înştiinţare în dreptul intrărilor principale în clădirile de locuit expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică în vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure.

(4)  Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, vor acţiona, în aria lor de competenţă, pentru:

a) identificarea si inventarierea clădirilor prevăzute la art. 2 alin. (2);

b) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi a asociaţiilor de proprietari, precum şi, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părţi din clădirile prevăzute la art. 2 alin. (2), cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona, în solidar, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri;

c) renotificarea proprietarilor/asociaţiilor de proprietari notificaţi/notificate potrivit alin. (3) lit. c);

d) aprobarea prin dispoziţie de primar a deciziei de intervenţie privind expertizarea tehnică/proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la construcţiile expertizate tehnic şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, în cazul în care proprietarii/asociaţiile de proprietari notificaţi/notificate/renotificaţi/renotificate potrivit alin. (3) lit. c) şi alin. (4) lit. b) şi c) nu au procedat la aprobarea deciziei prin hotărârea asociaţiei, fiindu-le aplicabile prevederile prezentei ordonanţe.

(5)  Inspectoratul de Stat in Construcţii - ISC din subordinea Guvernului şi în coordonarea Cancelariei Primului Ministru, prin inspectoratele teritoriale în construcţii din subordinea acestuia, vor aviza din punct de vedere tehnic listele cuprinzând priorităţile, pe categorii de construcţii, privind expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

(6) La expirarea termenelor stabilite de prezenta ordonanţă pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuţiei lucrărilor de consolidare, precum şi la întocmirea documentaţiilor cadastrale, aceste situaţii vor fi constatate prin proces-verbal, întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti.

(7) Autorităţile prevăzute la alin. (6) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfăşurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuţie.

(8) In temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (6) şi (7), autorităţile administraţiei publice locale vor proceda de îndată la sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea obligaţiilor stabilite de prezenta ordonanţă cu amendă, luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanţelor de judecată, în vederea restrângerii folosinţei spaţiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de consolidare.

(9) In cazul clădirilor de locuit incluse în programele anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, în procesul-verbal prevăzut la alin. (6) se vor înscrie şi cotele-părţi indivize din proprietatea comună care revin fiecărei proprietăţi individuale, măsurile de realizare efectivă a lucrărilor, precum şi orice alte acţiuni necesare îndeplinirii acestora. In temeiul acestui proces-verbal, primarii municipiilor şi oraşelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, în condiţiile prezentei ordonanţe, vor putea proceda la efectuarea expertizării, precum şi la contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare.

Art. 5. - (1) In vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu ai construcţiilor supuse reglementărilor prezentei ordonanţe au obligaţia de a permite intrarea în imobilele pe care le deţin, pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare, proiectare sau de execuţie a lucrărilor de consolidare a clădirilor sau a altor asemenea lucrări. In acest scop, persoanele respective vor fi înştiinţate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor.

(2) In caz de refuz, intrarea în orice încăpere a construcţiilor supuse lucrărilor necesare de expertizare, proiectare, execuţie sau altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părţilor. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, instanţa judecătorească va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din construcţiile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de consolidare a construcţiilor în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în construcţiile supuse consolidării. In cazul în care instanţa dispune evacuarea, prevederile art. 4 alin. (3) lit. c) teza a doua sunt aplicabile.

(3) In cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, a primarului general al municipiului Bucureşti sau a executorului judecătoresc, după caz, organele de poliţie, jandarmeria ori alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă şi fără întârziere a lucrărilor de expertizare, de proiectare şi/sau de execuţie, precum şi pentru punerea în executare a ordonanţei preşedinţiale.

Art. 6. - (1) Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la construcţiile existente se vor asigura după cum urmează:

a) la construcţiile existente, aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiilor publice:

(i) din bugetul de stat sau din bugetele locale, pe baza programelor de investiţii ale ordonatorilor principali de credite, fonduri ce se cuprind la poziţia globală „Alte cheltuieli de investiţii";

(ii) din veniturile proprii ale instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare;

b) la construcţiile existente, aflate în proprietatea sau în administrarea operatorilor economici, din fondurile proprii ale operatorilor economici.

(2) Pentru locuinţele proprietate privată a persoanelor fizice fondurile necesare privind finanţarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare se vor asigura astfel:

a) din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor pentru expertizarea tehnică;

b) din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societăţile de asigurare şi/sau din credite, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare.

Art. 7. - (1) Clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, se includ în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic, denumite în continuare programe anuale.

(2) Clădirile menţionate la alin. (1) prezintă pericol public în situaţiile în care, după caz:

a) cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, ocupate temporar/permanent de un număr mare de persoane;

b) sunt amplasate în zone dens circulate şi/sau cu aglomerări de persoane;

c) adăpostesc valori materiale şi/sau de patrimoniu cultural.

(3) Programele anuale se elaborează de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în baza priorităţilor stabilite pe criterii tehnice de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de consiliile judeţene şi avizate de Comisia tehnică pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie.

(4) Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene, împreună cu consiliile municipiilor şi oraşelor care beneficiază de sume alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor anuale, sunt obligate să pună la dispoziţie Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor toate documentele justificative solicitate, răspunzând pentru necesitatea şi oportunitatea sumelor solicitate, precum şi pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate.

Art. 8. - (1) Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la clădirile incluse în programele anuale se vor asigura astfel:

a) din transferuri de la bugetul de stat şi/sau din credite, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, pentru locuinţele proprietate privată a persoanelor fizice, prin excepţie de la prevederile art. 6 alin. (2) lit. b);

b) din bugetele locale, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale;

c) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri extrabugetare, după caz, în limita fondurilor stabilite anual cu această destinaţie pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în funcţie de subordonarea instituţiilor respective;

d) din fondurile proprii ale operatorilor economici, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora;

e) din sursele proprii ale proprietarilor, persoane fizice şi/sau juridice, după caz, ai spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

(2) Instituţiile publice şi operatorii economici care deţin locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă în clădirile incluse în programele anuale sunt obligaţi să asigure finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, proporţional cu cota-parte indiviză pe care o deţin din proprietatea comună.

Art. 9. - (1) Proprietarii locuinţelor, persoane fizice, din clădirile incluse în programele anuale vor acţiona potrivit prevederilor art. 2 alin. (4) şi vor beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, în următoarele condiţii:

a) existenţa hotărârii asociaţiei de proprietari, adoptată cu acordul majorităţii proprietarilor clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1), privind aprobarea deciziei de intervenţie pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, precum şi a documentaţiilor cadastrale în vederea stabilirii cotei-părţi indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăţi individuale;

b) instituirea ipotecii legale a statului asupra locuinţei;

c) restituirea, la terminarea lucrărilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de consolidare; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.

(2) Pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de consolidare, consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la cererea proprietarului, îl poate despăgubi cu valoarea locuinţei, asigurându-i totodată calitatea de chiriaş în spaţiul deţinut.

(3) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integrală a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare.

(4) Instituirea şi radierea ipotecii sunt scutite de plata taxei de timbru.

Art. 10. - Proprietarii locuinţelor, persoane fizice, care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, pe perioadele în care realizează aceste venituri sunt scutiţi de la plata ratelor lunare, prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (1) lit. c); obligaţia de a restitui sumele alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare se diminuează cu sumele aferente perioadelor de scutire la plată a ratelor lunare.

Art. 11. - (1) Pentru clădirile incluse în programele anuale primarii municipiilor şi oraşelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, vor lua măsurile necesare pentru:

a)   contractarea proiectării lucrărilor de consolidare şi aprobarea studiilor de fezabilitate;

b) contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare;

c) instituirea ipotecii legale a statului asupra locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, la care urmează să se execute lucrări de consolidare finanţate din transferuri de la bugetul de stat;

d) asigurarea diriginţilor de şantier autorizaţi;

e) verificarea şi decontarea documentaţiei de proiectare, precum şi a situaţiilor de lucrări executate, conform soluţiei de intervenţie din documentaţia aprobată care cuprinde, după caz:

(i) consolidarea sistemului structural al clădirii existente sau a unor elemente structurale ale acesteia;

(ii) introducerea unor elemente structurale suplimentare şi/sau repararea elementelor nestructurale ale clădirii existente;

(iii) îmbunătăţirea terenului de fundare, termoizolarea şi/sau hidroizolarea clădirii şi/sau a instalaţiilor aferente în zona de intervenţie;

(iv) desfacerea şi refacerea finisajelor în zona de intervenţie;

(v) desfacerea şi refacerea instalaţiilor şi/sau a echipamentelor în zona de intervenţie şi, după caz, înlocuirea acestora sau a unor elemente componente;

(vi) alte lucrări strict necesare în zona de intervenţie, justificate din punct de vedere tehnic prin soluţia de intervenţie adoptată şi reglementările tehnice în vigoare;

f) organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare;

g) stabilirea situaţiei valorice a decontărilor pe categorii de lucrări real executate şi repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate pentru execuţia lucrărilor de consolidare, proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comună care revine fiecărui proprietar;

h) încheierea contractelor pentru restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat privind execuţia lucrărilor de consolidare, evidenţa, calcularea şi încasarea ratelor lunare şi urmărirea, potrivit legii, a debitorilor restanţi;

i) întocmirea unui proces-verbal de constatare a refuzului privind încheierea contractului prevăzut la lit. h). Prin acelaşi proces-verbal se vor stabili şi cuantumul sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor, precum şi modalităţile de restituire a acestor sume.

(2) Contractul şi procesul-verbal prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) au valoare de înscris autentic şi constituie titluri executorii. Ipoteca legală prevăzută la alin. (1) lit. c), contractul, precum şi procesul-verbal prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i), însoţite de documentaţia cadastrală, vor fi înscrise în cartea funciară, cu notarea interdicţiei de înstrăinare a construcţiei înainte de rambursarea integrală a ratelor neachitate în condiţiile prevăzute la art. 12.

(3) Creanţele fiscale generate de titlurile executorii prevăzute la alin. (2) se execută silit de către organele competente, în condiţiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)  Pentru realizarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor de consolidare şi asigurarea continuităţii acestora, activităţile comerciale şi nonprofit desfăşurate în spaţiile existente din clădirile nominalizate în programele anuale se suspendă de drept pe durata execuţiei lucrărilor de consolidare.

(5) Furnizorii de utilităţi sunt obligaţi să realizeze în regim de urgenţă, pe baza contractelor încheiate în condiţiile legii, lucrările de specialitate determinate de soluţiile de consolidare adoptate şi cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare, care să asigure funcţionalitatea clădirii.

Art. 12. - (1) înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la recepţia terminării lucrărilor de consolidare, a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile incluse în programele anuale şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat este condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, conform evidenţei consiliului local, actualizate la data înstrăinării.

(2) Actualizarea se efectuează în funcţie de indicele preţurilor de consum total al populaţiei, publicat lunar de Institutul Naţional de Statistică în Buletinul statistic de preţuri, pentru intervalul cuprins între luna de referinţă a recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare şi luna actualizării ratelor neachitate.

Art. 13. - Sumele încasate din ratele lunare, precum şi cele aferente ratelor rămase de achitat şi actualizate la data înstrăinării se virează în contul de venituri cu destinaţie specială al unităţii administrativ-teritoriale, deschis la Trezoreria Statului, pentru finanţarea în continuare a acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţia de locuinţă.

Art. 14. - Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 12 sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credinţă în asemenea cazuri.

Art. 15. -Apartamentele proprietate privată a persoanelor fizice din imobilele cu destinaţia de locuinţe încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de expertiză tehnică, dobândite în condiţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, incluse în programele anuale şi la care se finanţează, din transferuri de la bugetul de stat, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, se vor ipoteca odată cu dobândirea dreptului de proprietate, prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (1) lit. b).

Art. 16. - Proprietarii, persoane fizice, beneficiază, prin exceptarea de la prevederile legale, de scutirea de taxa privind eliberarea autorizaţiei de construire pentru execuţia lucrărilor de consolidare a construcţiilor cu destinaţia de locuinţă din proprietate, precum şi de taxa privind timbrul arhitecturii.

Art. 17. - Oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, alte instituţii implicate, precum şi orice alte persoane, în condiţiile legii, au obligaţia să dea autorităţilor administraţiei publice locale concursul, precum şi informaţiile necesare îndeplinirii activităţilor prevăzute de prezenta ordonanţă.

Art. 18. - Autorităţile administraţiei publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile şi acţiunile adresate justiţiei în temeiul prevederilor prezentei ordonanţe, pentru executarea lucrărilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, precum şi de tarifele pentru întabularea dreptului de ipotecă sau privilegiu în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale, inclusiv radierea drepturilor reale de garanţie.

Art. 19. - (1) Transferurile de la bugetul de stat pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) şi la art. 8 alin. (1) lit. a) se fundamentează distinct de către consiliile locale cu ocazia elaborării bugetului de stat şi se transmit consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(2) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti analizează, verifică şi centralizează situaţiile primite, stabilesc priorităţile la nivel de judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, şi transmit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor valoarea cheltuielilor necesare.

(3) In execuţia bugetului de stat transferurile se repartizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi se acordă consiliilor locale beneficiare, potrivit normelor metodologice.

(4) Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi consiliile municipiilor, oraşelor şi comunelor răspund, potrivit legii, de utilizarea creditelor bugetare şi de folosirea cu eficienţă a sumelor primite ca transferuri de la bugetul de stat.

Art. 20. - Contractarea expertizării tehnice, proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din fonduri publice se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.

Art. 21. - In termen de 30 de zile de la data aprobării prezentei ordonanţe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi Ministerul Economiei şi Finanţelor vor elabora norme metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe*).

Art. 22. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 709/1991, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 23. - Obligaţiile şi răspunderile proprietarilor construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiilor de proprietari, precum şi ale persoanelor juridice care au în administrare construcţii, se completează cu dispoziţiile legislaţiei civile.

Art. 24. - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a)  nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligaţiei prevăzute la art. 2 alin. (2) privind expertizarea tehnică:

b)  nerespectarea obligaţiei de a proceda la proiectarea lucrărilor de consolidare, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa I de risc seismic a clădirii expertizate;

c) neînceperea execuţiei lucrărilor de consolidare în termen de 2 ani de la data finalizării proiectului de consolidare;

d)  nerespectarea obligaţiei de a depune documentaţia pe baza căreia primăria poate să stabilească obligaţia de plată, în raport cu cotele-părţi indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăţi individuale, în termen de 60 de zile de la solicitarea acesteia de către autorităţile administraţiei publice locale;

e)  nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică;

f)  nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi notificarea în scris a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari a obligaţiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de consolidare;

g)  nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) şi b) privind contractarea proiectării/execuţiei lucrărilor de consolidare în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa I de risc seismic a clădirii, respectiv de la data finalizării proiectului de consolidare.

(2) Săvârşirea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

a) nerespectarea prevederilor lit. a), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor lit. c), cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor lit. d), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor lit. e), cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei;

f) nerespectarea prevederilor lit. f), cu amendă de la 7.000 lei la 10.000 lei;

g) nerespectarea prevederilor lit. g), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

(3) Contravenţiile se aplică proprietarilor, administratorilor sau autorităţilor administraţiei publice locale, după caz.

(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului Bucureşti, în cazul proprietarilor sau administratorilor, şi de către prefect, în cazul autorităţilor administraţiei publice locale.

*) In anul 2001, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul Finanţelor Publice au elaborat Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.364/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5 februarie 2002.

Art. 25. - Contravenţiilor prevăzute în art. 24 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente şi ale art. II şi III din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, cu modificările aduse prin Legea nr. 128/2006 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, texte care nu sunt încorporate în forma republicată a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994.

- Art. II din Legea nr. 460/2001:

„Art. II. - Proprietarii locuinţelor, persoane fizice, din clădirile de locuit încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de proiecte de consolidare finanţate din transferuri de la bugetul de stat, finalizate sau contractate şi aflate în curs de elaborare, vor continua execuţia lucrărilor de consolidare în condiţiile prezentei legi."

- Art. II şi III din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2006:

„Art. II. - (1) In termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile alin. (31) al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru proprietarii şi asociaţiile de proprietari prevăzuţi la art. 4 alin. (31) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenele de 2 ani prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din acelaşi act normativ încep să curgă din momentul primirii re notificării.

Art. III. - Prefecţii judeţelor şi prefectul municipiului Bucureşti, în calitate de preşedinţi ai comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă, vor urmări realizarea măsurilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente."