ORDIN   Nr. 711 din 13 aprilie 2004

pentru aprobarea reglementarii tehnice "Metodologie privind determinarile termografice in constructii", indicativ MP-037-04

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 405 din  6 mai 2004

    In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
    in temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
    avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 45 din 29 noiembrie 2003 al Comitetului tehnic de specialitate - CTS 11 si Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 24 februarie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generala,

    ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba reglementarea tehnica "Metodologie privind determinarile termografice in constructii", indicativ MP-037-04, elaborata de Societatea Comerciala "Tehnosistem" - S.A. Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 3
    Directia tehnica va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

                      p. Ministrul transporturilor,
                      constructiilor si turismului,
                            Sergiu Sechelariu,
                            secretar de stat

    ANEXA 1*)

    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

                               METODOLOGIE
privind determinarile termografice in constructii, indicativ MP-037-04

    1. GENERALITATI

    1.1. Obiectul prevederilor
    Termografia este o metoda utilizata pentru vizualizarea, inregistrarea si reprezentarea distributiei temperaturii pe suprafata anvelopei cladirii.
    Obiectul metodologiei il constituie precizarea succesiunii etapelor de efectuat prin care se obtine informatia termica asupra constructiei si prelucrarea acestei informatii pentru integrarea sa in proiectele de specialitate.
    Metodologia pune la dispozitia specialistilor:
    - o procedura de inregistrare a distributiei temperaturii pe suprafata investigata a anvelopei cladirii/elementului de constructie analizat;
    - o procedura de prelucrare a imaginilor termografice in vederea identificarii si localizarii defectelor de izolare termica si a zonelor de infiltratii de aer din anvelopa cladirilor, respectand prevederile din reglementarile tehnice in vigoare.

    1.2. Domeniul de aplicare
    Prezenta metodologie se aplica la reabilitarea termica a fondului construit de cladiri de locuit.
    Metodologia este o procedura eficienta pentru detectarea neregularitatilor termice ale elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirilor prin examinare termografica. Metoda este utilizata pentru identificarea variatiilor mari ale proprietatilor termice, inclusiv etanseitatea la aer ale componentelor care alcatuiesc anvelopa cladirilor.
    Neregularitatile proprietatilor termice ale elementelor constituente ale anvelopei unei cladiri au ca rezultat variatii ale temperaturii pe suprafetele anvelopei. In acest fel, prin cunoasterea distributiei temperaturii pe suprafata anvelopei se poate evalua structura si pozitia puntilor termice. In mod normal aceste elemente se pot defini pe baza proiectului cladirii, in conditiile din proiect, dar sunt dificil de evaluat in conditii reale, tinand cont de calitatea executiei, imbatranirea si degradarea calitatii materialelor sau in lipsa proiectului de executie al cladirii.
    Temperatura pe suprafata este influentata de structura si umiditatea anvelopei si de debitul de aer care traverseaza anvelopa cladirii. Distributia temperaturii pe suprafata poate fi deci utilizata la detectia neregularitatilor termice datorate defectelor de izolare, continutului de umiditate si/sau infiltratiilor de aer din elementele de inchidere ale anvelopei cladirii.
    Activitatea de termografiere se desfasoara:
    - la receptia lucrarilor,
    - la cerere,
    - in caz de cutremure si miscari de teren,
    - la reabilitari de cladiri.
    Termografia se aplica la:
    - cladiri cu sursa de caldura interioara:
        - constructii civile (cladiri de locuit, cladiri publice),
        - cladiri industriale,
    - cladiri fara sursa de caldura interioara:
        - cladiri de patrimoniu.

    1.3. Utilizatorii prevederilor
    Metodologia se adreseaza celor care utilizeaza metoda termografica in constructii, utilizatori potentiali fiind ingineri care se ocupa de expertiza si reabilitarea cladirilor, auditori energetici, ingineri structuristi, energeticieni, specialisti in fizica constructiilor, arhitecti cu specializarea protejarea patrimoniului construit.
    Rezultatele determinarilor constituie date utilizate in fiecare dintre specialitatile in care se aplica metoda termografica.

    1.4. Definitii
    Termenii utilizati in prezenta metodologie sunt cei din referinta normativa EN ISO 7345/1995 (1.6. [2]).
    Termenii de utilizare generala se definesc astfel:
    Termografie: determinarea si reprezentarea distributiei temperaturii prin masurarea densitatii radiatiei infrarosii (IR) de la o suprafata, incluzand interpretarea mecanismelor intamplatoare ce produc neregularitati in imaginile termice.
    Termograf: un sistem sensibil la radiatia IR care produce o imagine termica bazata pe temperatura radianta aparenta.
    Imagine termica: imagine care este produsa de un termograf si care reprezinta distributia temperaturii radiante aparente pe o suprafata.
    Termograma: o imagine termica, obtinuta printr-o inregistrare a ecranului camerei de luat vederi, pe un suport cu date analogice (banda magnetica) sau pe un suport cu date digitale (memorie magnetica, discheta, CD).
    Radianta totala: raportul dintre fluxul de caldura si produsul dintre unghiul solid in jurul directiei DELTA si aria proiectata normal la aceasta directie (EN ISO 9288:1996).

    NOTA:
    Radianta include atat radiatia emisa de la o suprafata, cat si radiatia reflectata si transmisa.

    Temperatura radianta aparenta: temperatura determinata pe baza radiantei totale masurate.

    NOTA:
    Aceasta temperatura este temperatura echivalenta a corpului negru care ar produce aceeasi radianta totala.

    Densitatea radiatiei infrarosii: caracteristica distributiei in volum (pe suprafata) a energiei in spectrul IR.
    Izoterma: o regiune pe ecran alcatuita din puncte, linii sau arii avand aceeasi densitate a radiatiei infrarosii.
    Imagine izoterma: imagine termica cu izoterme.
    Fereastra atmosferica: domeniu de lungimi de unda transparent pentru radiatia IR (nu exista absorbtie a radiatiei IR).

    1.5. Simboluri
    Simbolurile utilizate in prezenta metodologie si unitatile de masura (SI) corespunzatoare sunt:
    - R - puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata [W/mp]

                                                                -6
    - micro - submultiplu al unitatii pentru lungime, micro = 10  m

                                                 -34
    - h - constanta lui Planck, h = 6,626196 x 10   J x s

                                                    -23
    - k - constanta lui Boltzmann, k = 1,380622 x 10   J/K

    - T - temperatura absoluta [K]

    1.6. Documente conexe

[1] SR EN ISO 13187/2000  Performanta termica a cladirilor. Detectia calitativa
                          a neregularitatilor termice in anvelopa cladirilor.
                          Metoda termografica.
[2] EN ISO 7345/1995      Thermal insulation. Physical quantities and
                          definitions. (Izolare termica. Marimi fizice si
                          definitii).
[3] SR EN ISO 10077/1     Performanta termica a ferestrelor, usilor si
                          obloanelor - Calculul transmitantei termice. Partea I:
                          Metoda simplificata.
[4] SR EN ISO 6946        Parti si elemente de constructie - Rezistenta termica
                          si transmitanta termica - Metoda de calcul.
[5] SR EN 12524           Materiale si produse pentru constructii - Proprietati
                          higrotermice - Valori de proiectare tabelate.
[6] SR EN ISO 9288        Izolatie termica. Transfer de caldura prin radiatie.
                          Marimi fizice si definitii.
[7] SR EN 22726           Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a
                          marimilor fizice.
[8] NP 048-2000           Normativ pentru expertizarea termica si energetica a
                          cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire
                          si preparare a apei calde de consum aferente acestora,
                          B.C nr. 4/2001.
[9] NP 049-2000           Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului
                          energetic al cladirilor existente, B.C nr. 5/2001.
[10] NP 047-2000          Normativ pentru realizarea auditului energetic al
                          cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire
                          si preparare a apei calde de consum aferente acestora,
                          B.C nr. 5/2001.

    Metodologia se bazeaza pe Standardul International ISO 6781 DIN 1983, intitulat: "Thermal performance in buildings. Qualitative detection of thermal irregularities in building envelopes. Infrared method" sau "Performanta termica a cladirilor. Detectia calitativa a neregularitatilor termice in anvelopa cladirilor. Metoda termografica", care a fost modificat pentru a se tine cont de dezvoltarea performantelor echipamentului si practicii inspectiilor, rezultand Standardul European EN 13187/noiembrie 1998. Modificarea principala consta in adaugarea unei proceduri pentru "incercari simplificate cu o camera de luat vederi in IR". Versiunea romana a acestui standard este SR EN ISO 13187/2000.
    Completarea adusa prin prezenta metodologie o reprezinta elementele de prelucrare a informatiei termice si integrarea acesteia in normativele aparute in domeniu.

    1.7. Principiul termografiei
    In contextul standardului SR EN ISO 13187/2000, termografierea se realizeaza cu ajutorul unui sistem sensibil la radiatia infrarosie care produce o imagine bazata pe temperatura radianta aparenta a suprafetei vizate. Radiatia termica (corespunzatoare domeniului infrarosu cu lambda = 2 - 12 micro) emisa de suprafata vizata este convertita de sistemul sensibil la radiatia in infrarosu intr-o imagine termica care reprezinta intensitatea relativa a radiatiei termice. Intensitatea imaginii este functie de temperatura suprafetei, de caracteristicile suprafetei, de conditiile de mediu si de tipul de senzor.
    Procedura de masurare implica si interpretarea imaginilor termice (termograme).

    1.8. Responsabilitati
    Lucrarile se executa de specialisti in IR in colaborare cu specialisti in termotehnica specifica constructiilor (anvelopa, instalatii) si in fizica constructiilor, respectand prevederile prezentei metodologii.

    2. METODOLOGIA PENTRU DETERMINARI TERMOGRAFICE IN CONSTRUCTII

    2.1. Documentarea lucrarii
    - Analiza proiectului cladirii investigate privind folosinta principala si regimul de exploatare a cladirii.
    - Estimarea volumului de munca in teren si evaluarea necesarului de materiale.
    - Estimarea emisivitatii materialelor de finisaj a suprafetelor vizate din tabelele corespunzatoare (1.6. [2]):

    2.2. Strategia inregistrarii
    - Analiza prognozelor meteorologice si stabilirea perioadei optime pentru inregistrare.
    - Stabilirea, de comun acord cu beneficiarul, a unui regim stabilizat de incalzire a cladirii.
    - Alegerea pozitiei statiilor (punctelor) de vizare.
    - Examinarea termografica se realizeaza conform prevederilor din (1.6. [1]), detaliate in continuare.

    2.3. Conditiile generale ale masuratorilor
    Pentru a defini conditiile reale de incercare trebuie sa fie luati in considerare urmatorii factori:
    a) specificatiile si capacitatile echipamentului termografic;
    b) caracteristicile anvelopei cladirii, adica tipurile corespunzatoare si localizarea sistemelor de incalzire, a elementelor structurale si a straturilor termoizolante;
    c) proprietatile radiative ale suprafetei, de exemplu materialele de finisaj;
    d) factorii climatici (temperatura si umiditatea relativa a aerului, viteza vantului);
    e) posibilitatea unui acces usor pentru o inspectie usoara;
    f) influentele vecinatatii.
    Se conditioneaza existenta unui regim termic si aeraulic care poate fi asimilat regimului stationar de transfer de proprietate (caldura si masa):
    - Diferenta de temperatura de pe fetele anvelopei trebuie sa fie de minim 15 grade C ca sa permita detectia neregularitatilor termice;
    - Diferentele de temperatura si de presiune pe fetele anvelopei sa fie constante;
    - Variatia (pe durata inregistrarilor) a temperaturii aerului interior si exterior sa fie sub 2 grade C;
    - Anvelopa sa nu fie expusa la radiatia solara directa;
    - Viteza vantului sa fie sub 2 m/s.
    Daca examinarea este efectuata in situatia unor abateri de la conditiile de incercare prevazute/preconizate, de acest fapt trebuie sa se tina seama la examinarea si evaluarea rezultatelor si trebuie specificat in raportul termografic.
    Este posibila obtinerea unor informatii privind structura cladirii, si in cazul in care, in lipsa existentei diferentei de temperatura intre fete, se realizeaza o incalzire locala intr-un punct al structurii.

    2.4. Dotarile minime
    Efectuarea incercarilor termografice este conditionata de existenta unei aparaturi specifice - termograf, a unor aparate auxiliare de masurare a unor marimi fizice necesare interpretarii termogramelor, a unor dispozitive conexe necesare functionarii aparaturii de masura, a unor mijloace auxiliare de masura si a unor materiale consumabile.
    Termograful trebuie sa cuprinda:
    a) un senzor pentru radiatia infrarosie care opereaza la lungimi de unda intre 3 si 12 micrometri, care poate detecta temperaturi radiante aparente de interes cu o rezolutie suficienta. (Anexa A.1.)
    b) un dispozitiv care face vizibila si afiseaza sub forma unei imagini termice temperatura radianta aparenta de pe suprafata examinata.
    c) un dispozitiv care face posibila inregistrarea imaginii termice si, daca este relevanta, masurarea digitala a datelor (informatiilor).
    Aparate auxiliare:
    - pirometre, termometre, instrumente de masura a vitezei vantului, data-loggere pentru temperatura si umiditatea relativa a aerului, umidometre pentru pereti.
    Dispozitive conexe:
    - acumulatori necesari diferitelor aparate, incarcatori pentru acumulatori.
    Mijloace auxiliare:
    - rulete de 10 ... 30 m, GPS, busola, binoclu, aparat foto, lanterne.
    Material consumabil:
    - azot lichid (pentru aparatele care isi realizeaza referinta cu ajutorul acestuia).

    2.5. Efectuarea inregistrarii
    1. Informatiile care trebuie sa fie inregistrate sunt cele referitoare la temperatura aerului exterior, nebulozitate, precipitatii si orice umiditate in exteriorul anvelopei cladirii, cat si conditiile de vant. De asemenea, se noteaza orientarea cladirii in raport cu punctele cardinale.
    2. Daca scopul principal al examinarii termografice este sa localizeze infiltratiile de aer, diferenta de presiune trebuie sa fie de cel putin 5 Pa la locul inspectiei. Examinarea termografica trebuie sa fie facuta in planul suprafetei caracterizate de presiunea minima.
    3. Trebuie sa fie estimate efectele produse de straturile de aer ventilat din pereti sau de la sursele de caldura (daca exista) instalate in cladire (conducte incastrate, cosuri de fum etc.) asupra temperaturii anvelopei examinate.
    4. Trebuie sa fie determinate cu o precizie de +/- 1 grad C temperaturile aerului interior si exterior, inainte de inceperea inregistrarilor. Se recomanda masurarea cu o precizie de +/- 2 Pa pe fata expusa la vant si opusa vantului la nivelul fiecarui etaj. Se inregistreaza valorile constatate. Se identifica directia diferentei de presiune prin sectiunea anvelopei cladirii si pozitia planului neutru, daca exista.
    Se pregateste si se regleaza termograful in conformitate cu instructiunile sale de utilizare: sensibilitatea, domeniul, emisivitatea si apertura sunt fixate prin setari ale reglajelor pentru a acoperi domeniul de temperatura al suprafetei care se studiaza.
    Variatiile in temperatura radianta aparenta din imaginea termica a suprafetei anvelopei cladirii trebuie sa fie masurate cu o precizie de max (+/- 10% sau de +/- 0,5 grade C). Temperatura de referinta a suprafetei se determina cu o precizie de +/- 0,5 grade C.
    Examinarea trebuie sa inceapa cu efectuarea unei incercari preliminare pe suprafata anvelopei. Se studiaza in detaliu parti ale suprafetei care prezinta interes special sau zone care prezinta anomalii. Trebuie sa fie inregistrate termograme ale partilor selectate ale anvelopei investigate (parti care nu prezinta defecte, cat si parti in care se banuieste prezenta defectelor de constructie).
    Pentru a decide daca o variatie a radiatiei de la suprafata implicata se datoreaza reflexiei de la o alta suprafata este cel mai bine sa se studieze suprafata din diferite pozitii pentru ca, in general, reflexia se va modifica cu pozitia.
    Pozitiile partilor reprezentate in termograme trebuie sa fie indicate pe un plan sau schita a cladirii.
    Daca termogramele indica infiltratii de aer, acestea trebuie verificate prin masuratori ale vitezei aerului, daca este posibil.

    2.6. Interpretarea rezultatelor
    Examinarea termografica a partilor de constructie cuprinde:
    - determinarea campului de temperaturi superficiale pe o parte a unei anvelope a cladirii, pornind de la distributia temperaturii radiante aparente obtinuta prin intermediul unui sistem sensibil la radiatia infrarosie;
    - analiza campului de temperaturi superficiale, constatarea defectelor de izolare, continutului de umiditate si/sau infiltratiilor de aer;
    - in cazul neizotermiei - evaluarea tipului si dimensiunii neizotermiei suprafetei.

    2.7. Modele termografice
    Neregularitatile izolatiei termice, etanseitatea la aer si structura cladirii vor produce diferite modele ale temperaturii superficiale. Anumite tipuri de defecte au o forma caracteristica intr-o imagine termica. In evaluarea termogramelor trebuie sa fie considerate urmatoarele caracteristici ale modelului:
    - uniformitatea temperaturii radiante aparente in raport cu sectiunile suprafetelor structurilor similare in care nu exista punti termice;
    - regularitatea si incidenta sectiunilor mai reci sau mai calde, de exemplu la parapeti si la colturi;
    - localizarea contururilor si a formei caracteristice a sectiunilor mai reci sau mai calde;
    - diferenta masurata intre temperatura medie a unei suprafete a structurii analizate si temperatura sectiunilor selectate mai reci sau mai calde.
    Neregularitatile in aspectul unei termograme indica adesea un defect al anvelopei cladirii. Aspectul unei termograme referitoare la o constructie cu un defect poate varia considerabil.
    - Infiltratiile de aer (la imbinari si intersectii) in anvelopa cladirii produc forme neregulate cu margini neregulate si variatii mari de temperatura;
    - Lipsa izolatiei produce forme regulate si bine definite neasociate cu aspectul structurii cladirii. Aria defectului are o variatie de temperatura relativ uniforma;
    - Umiditatea prezenta in structura produce in mod normal un model pestrit si difuz. Variatiile de temperatura nu sunt extreme in cadrul modelului.
    Pentru acele parti ale anvelopei cladirii in care a fost detectata prezenta defectelor de izolare termica si a infiltratiilor de aer, trebuie sa se faca o scurta analiza a tipului si extinderii fiecarui defect.
    Rezultatele incercarii pot fi verificate prin efectuarea de sondaje in zonele suspectate a fi cu defectiuni sau prin prelevare de carote si prin supunerea acestora unor examinarii vizuale. Acest supracontrol local, distructiv, va fi extrapolat la scara intregii cladiri (inregistrari termografice).

    2.8. Procedeul general pentru interpretarea imaginilor termice
    Etapele importante ale interpretarii imaginilor termice sunt cuprinse in algoritmul prezentat in continuare:

 _____________________________                  _______________________________
|1. Desene arhitecturale etc. |                |2. Conditii interne si externe |
|_____________________________|                |_______________________________|
             |____________________________________________________|
                                           |
                                    _______v_______     ........................
                                   |3. Determinarea|    :4. Informatii         :
                                   |distributiei   |    :suplimentare, de      :
                                   |temperaturii   |<---:exemplu termograme    :
                                   |anticipate     |    :de referinta ale      :
                                   |               |    :unei structuri        :
                                   |_______________|    :similare fara defecte :
                                           |            :......................:
                                           |
 _____________     ____________     _______v_______     ........................
|5. Imagine   |   |6. Evaluarea|   |7. Comparatie  |    :8. Cauze aleatorii    :
|termica      |   |distributiei|   |intre          |    :care determina        :
|rezultata din|   |temperaturii|   |distributia    |    :neregularitati        :
|examinarea   |-->|din imaginea|-->|de temperatura |   -:termice ale unor      :
|termografica |   |termica     |   |anticipata si  |  | :structuri similare    :
|a cladirii   |   |            |   |cea reala      |  | :......................:
|_____________|   |____________|   |_______________|  |
                                          |     ______| ........................
                                          |    |        :9. Informatii         :
   ______________      ___________________v____v___     :suplimentare,         :
  |11. Raport al |    |10. Identificarea problemei |    :(exemplu: termograme  :
  |examenului    |<---|    - Orice neregularitate  |    :ale unei structuri cu :
  |termografic   |    |      termica este definita |<---:defecte, calcule etc.):
  |______________|    |____________________________|    :......................:

    Celulele 1, 2, 5, 6, 10 si 11 reprezinta activitatea specialistului IR:

    Celulele 3, 4, 7, 8 si 9 reprezinta activitatea specialistului in termotehnica:

    Distributia temperaturii anticipate pentru partile inspectate trebuie sa fie determinata utilizand planuri si alte documente referitoare la anvelopa cladirii si la sistemul de incalzire si ventilare al cladirii examinate.
    Distributia de temperatura reala trebuie sa fie evaluata din termograme. Daca aceasta distributie de temperatura difera de cea asteptata, acest fapt trebuie sa se noteze. Se considera ca defecte acele neregularitati care nu pot fi explicate pe baza proiectului anvelopei in conformitate cu planurile, sau pe baza efectelor surselor de caldura, sau nu pot fi atribuite variatiilor de emisivitate sau valorii coeficientului de transfer termic.

    2.9. Raportul tehnic termografic
    Raportul tehnic termografic trebuie sa includa:
    a) descriere a incercarii cu referire la standard si o declaratie conform careia a fost efectuata o incercare cu o camera de luat vederi in IR, numele clientului si adresa completa a beneficiarului;
    b) scurta descriere a constructiei cladirii (aceasta informatie trebuie sa se bazeze pe schite sau alta documentatie disponibila);
    c) tip(uri) de material(e) de finisaj utilizat(e) in structura si valoarea (valorile) estimata(e) ale emisivitatii acestui (acestor) material(e);
    d) orientarea cladirii in raport cu punctele cardinale indicate intr-un plan si descrierea imprejurimilor (cladiri, vegetatie, peisaj etc.);
    e) specificarea echipamentului utilizat, incluzand fabricantul, modelul si numarul seriei;
    f) data si ora incercarii;
    g) temperatura aerului exterior; se dau cel putin valorile minime si maxime observate:
        i) cu 24 h inaintea inceperii examinarii si
        ii) in timpul examinarii;
    h) informatii generale despre conditiile radiatiei solare, observate pe parcursul a 24 h inainte de inceperea examinarii;
    i) precipitatii, directia si viteza vantului in timpul examinarii;
    j) diferenta intre presiunea aerului pe partea expusa la vant si opusa vantului, oriunde este necesar pentru fiecare etaj;
    k) alti factori importanti ce influenteaza rezultatele, de exemplu variatii rapide ale conditiilor meteorologice;
    l) declaratie asupra oricaror abateri de la conditiile relevante de incercare;
    m) schite si/sau fotografii ale cladirii indicand pozitiile termogramelor;
    n) rezultate ale analizei legate de tipul si extinderea fiecarui defect de constructie care a fost observat, extindere relativa a defectului printr-o comparatie intre partea cu defecte a anvelopei si parti similare de-a lungul cladirii;
    o) identificarea partilor cladirii examinate;
    p) rezultate ale masuratorilor si investigatiilor suplimentare;
    q) recomandari pentru beneficiari;
    r) data si semnatura.

    ANEXA *1)
    (la metodologie)

    *) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.

    A.1. STRUCTURA LANTULUI DE MASURA TERMOGRAFIC

    Pornind de la definitia sistemelor de masura si a lantului de masura din teoria masuratorilor (Hutte):
    "Tehnica masurarii are sarcina sa preia marimile unidimensionale de masurat ... care apar in procesele tehnice, sa traduca semnalele de masurare obtinute si sa le converteasca (sesizarea valorii de masurat), precum sa si corecteze valorile de masurare obtinute (prelucrarea valorii de masurare) astfel incat sa se obtina rezultatul masurarii cerute (masurandul).
    ... Dupa o prelucrare a valorii de masurare se ajunge la informatiile cautate. Acestea pot fi sub forma analogica sau numerica."
    Analizand aceasta definitie, in situatia noastra avem doua cazuri:
    - Dintr-un punct de vedere strict al tehnicii de masurare, lantul de masura se refera la dispozitivul numit termograf, care transforma masurandul (temperatura) sub forma analogica (imaginea termica) si sub forma numerica (un sir de valori numerice - reprezentand temperaturi ale punctelor imaginii) care face posibila prelucrarea ulterioara a imaginii termice de catre un program de calcul.
    - Dintr-un punct de vedere sistemic, lantul de masura acopera obiectul de masura, mediul de masura, sistemul de masura (termograful), informatiile rezultate (arii ale unei anumite regiuni, contururi, frontiere de regiuni ale campului de temperaturi) din prelucrarea marimii primare (temperatura).
    Deoarece al doilea mod de interpretare include si elementele primului mod, vom prezenta lantul de masura din punctul de vedere al acestei abordari. Elementele discutate ale lantului de masura sunt deci:
    a) cladirea (obiectul de masurat);
    b) termograful (dispozitivul de masura);
    c) rezultatul primar (temperatura);
    d) prelucrarea rezultatelor primare.

    A.1.1. Cladirea
    In acest punct al lantului de masura, atentia trebuie indreptata asupra valorilor de temperatura masurate pe cladire si asupra modului de utilizare a acestora.
    Din punct de vedere al sursei de radiatii, cladirea reprezinta un amalgam de informatii: materiale diferite: suprafete cu emisivitati diferite corespunzatoare materialelor vizate, suprafete ce reprezinta planuri avand orientarea variabila fata de directia de vizare, surse de radiatii corespunzand temperaturii proprii a materialului, radiatii reflectate (solare sau a unor alte surse de radiatii invecinate).
    In momentul inregistrarii, operatorul trebuie sa cunoasca exact aceste informatii. In caz contrar informatiile oferite pot contine erori atat de considerabile, incat devin inutilizabile.
    Eroarea datorita unor reflexii solare poate modifica campul de temperaturi, falsificand valorile cu mai mult de 100% din valoarea reala.
    Eroarea datorita unor emisivitati diferite (materiale diferite pe acelasi perete - perete de caramida stropit cu ciment) sau unor culori diferite ale aceluiasi material (tencuiala de diferite nuante) poate atinge valori de 15 - 25% din valoarea reala.
    Eroarea datorita unghiului de vizare poate reprezenta 10 - 15% din valoarea reala.

    Al doilea punct important asupra caruia trebuie sa ne indreptam atentia este ce reprezinta valorile masurate?
    Trebuie precizat de la bun inceput ca temperatura inregistrata reprezinta o valoare instantanee a temperaturii suprafetei anvelopei observate. Se cunoaste existenta defazajului intre temperatura fetelor interioare ale elementelor exterioare ale anvelopei si temperatura exterioara. Datorita masivitatii diferite a componentei anvelopei vizate, informatia poate reprezenta temperatura unei stari din trecut (durata defazajului depinzand de proprietatile materialului din care este alcatuita anvelopa).
    In calculele de termotehnica cladirilor apar temperaturi medii (zilnice sau lunare), aceste temperaturi nu pot fi legate de temperaturile momentane oferite de termograf.
    Aceste observatii duc la concluzia ca valorile temperaturilor obtinute prin termografie sunt improprii pentru calcule de termotehnica, termografia reprezentand o activitate prin care se furnizeaza informatii cu caracter prioritar calitativ vizand obiectul expertizei.

    A.1.2. Termograful (dispozitivul de masura)
    Aparatura termografica lucreaza (din motivele ferestrelor atmosferice) intr-unul din domeniile: 3 ... 5 micro sau 8 ... 12 micro. Trebuie analizat daca dispozitivele care lucreaza in cele doua domenii corespund conditiilor masuratorilor termografice din constructii.
    Sensibilitatea aparatului si contrastul termic depind de alegerea benzii spectrale potrivite pentru o anumita aplicatie. In momentul caracterizarii unei anumite benzi trebuie examinati o serie de parametri:
    - emisivitatea spectrala a materialelor,
    - puterea termica disipata de obiect (radiatia termica proprie),
    - contrastul termic,
    - transmisia atmosferica,
    - detectorul de radiatii,
    - radiatiile parazite ale sistemului de masura.

    A.1.2.1. Emisivitatea spectrala a obiectelor
    Se cunoaste ca energia IR emisa de un obiect adus la o temperatura data creste cu cresterea emisivitatii sale. Anumite materiale au emisivitatea variabila functie de lungimea de unda. Este deci important sa se cunoasca variatiile emisivitatii spectrale la materialele curent intalnite in constructii, pentru a sti care domenii spectrale de lucru sunt mai potrivite.
    Iata datele din literatura pentru materialele cel mai des intalnite in industria constructiilor (acestor lungimi de unda le corespund valorile emisivitatilor din tabele):
    beton           3 ..... 5.5 micro
    tigla rosie     2.5 ... 3.5 micro
    sticla          3.8 ... 5.5 micro

    A.1.2.2. Puterea termica disipata de obiect (radiatia termica proprie)
    Puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata a unui obiect cu emisivitatea egala cu aceea a unui obiect negru este data de legea lui Planck:

                                                             dR(lambda, T0)
    R DELTA lambda = integrala de la lambda1 la lambda2 din: --------------- x
                                                                dlambda

    x dlambda =

                                                         2        -5
                                              2pi x h x c x lambda
    = integrala de la lambda1 la lambda2 din: ---------------------- x dlambda =
                                                      h x c
                                              exp(--------------) - 1
                                                  lambda x k x T

                                                           -5
                                                C1 x lambda
    = integrala de la lambda1 la lambda2 din: ------------------ x dlambda
                                                      C2
                                              exp(----------) -1
                                                  lambda x T

    unde:
                  -16
    C1 = 3.74 x 10   W x mp   (radiatii nepolarizate)

                    -16
    C1 = 0.5925 x 10   W x mp (radiatii polarizate)

                    -2
    C2 = 1.4388 x 10  m x K

    Calculul pentru R3-5, R8-12 si R8-12/R3-5 este sintetizat in urmatorul tabel - pentru diferite valori ale lui T (valorile lui R sunt date in W x cm^2)

 ______________________________________________________________________________
|   T[K]   |    300    |    350    |    400    |    450    |    500    |  1000 |
|t[grade C]|     27    |     77    |    127    |    177    |    227    |   727 |
|__________|___________|___________|___________|___________|___________|_______|
|          |         -4|         -3|         -3|         -2|         -2|       |
|R         |5,97 x 10  |2,86 x 10  |9,51 x 10  |2,46 x 10  |5,32 x 10  |  2,05 |
| 3-5      |           |           |           |           |           |       |
|__________|___________|___________|___________|___________|___________|_______|
|          |         -2|         -2|         -2|         -2|         -2|       |
|R         |1,22 x 10  |2,47 x 10  |4,22 x 10  |6,46 x 10  |9,14 x 10  |  0,5  |
| 8-12     |           |           |           |           |           |       |
|__________|___________|___________|___________|___________|___________|_______|
|          |           |           |           |           |           |       |
|R    /R   |   20,6    |   8,7     |   4,5     |    2,2    |   1,7     |  0,25 |
| 8-12  3-5|           |           |           |           |           |       |
|__________|___________|___________|___________|___________|___________|_______|

    Curba de variatie a raportului R8-12/R3-5 este monoton descrescatoare, trecand de la valoarea de 20 la temperatura ambianta, prin valoarea de 10 la 70 grade C la valoarea de 5 la 120 grade C.
    Acest criteriu bazat exclusiv pe aspectul energetic al emisiei corpului negru face sa apara mai avantajoasa utilizarea benzii de 8 ... 12 micro.

          R8-12/R3-5

          25 -|
              |
          20 -|        x
              |         \
          15 -|          \
              |           \
          10 -|            x
              |             \
           5 -|              x
              |               \_x_x_________________________x
           0 -|----------------------------------------------  T0 (K)
              0        300  400  500  600  700  800  900  1000

    A.1.2.3. Contrastul termic
    Notiunea de contrast termic defineste posibilitatea de deosebire a doua temperaturi diferite ale unui obiect adus la temperaturi diferite sau avand emisivitati diferite. Criteriul este utilizat pentru definirea sensibilitatii diferentiale ale masuratorii termice.
    Contrastul termic pe un domeniu spectral DELTA lambda intre doua obiecte avand temperaturile T1 si T2, avand emisivitati egale cu 1 este data de functia:

        R DELTA lambda (T2) - R DELTA lambda (T1)
    C = -----------------------------------------
        R DELTA lambda (T2) + R DELTA lambda (T1)

    Functia calculata pentru benzile spectrale DELTA lambda = 3 ... 5 micro si DELTA lambda = 8 ... 12 micro:

            5         5
           R  (T2) - R  (T1)
     5      3         3
    C  = ---------------------
     3      5         5
           R  (T2) + R  (T1)
            3         3

    respectiv

             12         12
            R   (T2) - R   (T1)
     12      8          8
    C   = ----------------------
     8       12         12
            R   (T2) + R   (T1)
             8          8

    Valoarea absoluta a temperaturii este calculata din expresia radiatiei emise de obiect conform expresiei lui Planck, careia ii corespunde o sensibilitate diferentiala obtinuta prin derivare

                                                 h x c
        _           _           h x c x exp --------------
DELTA  |dR(lambda, T)|                      lambda x k x T         dR(lambda, T)
------ |-------------| = --------------------------------------- x -------------
DELTAT |   dlambda   |                   _                    _       dlambda
       |_           _|                 2|        h x c         |
                         lambda x k x T |exp -------------- - 1|
                                        |    lambda x k x T    |
                                        |_                    _|

    unde: R = pi x L

    Pentru o temperatura data, sensibilitatea maxima a discriminarii termice se situeaza la o lungime de unda inferioara celei de maxim de emisie.
    Se poate defini o functie contrast relativ

         _    _
        |  dR  |lambda2
        | ---- |
        |_ dT _|lambda1
    C = --------------- =
        R DELTA lambda

                                               d    dR(lambda, T)
      integrala de la lambda1 la lambda2 din: ---- [-------------] dlambda
                                               dT      dlambda
    = --------------------------------------------------------------------
                                              dR(lambda, T)
      integrala de la lambda1 la lambda2 din: ------------- x dlambda
                                                 dlambda

    Tabelul urmator indica valorile lui C pentru benzile spectrale DELTA lambda1 = 3 ... 5 micro si DELTA lambda2 = 8 ... 12 micro.

 ___________________________________________________________________________
|   T[K]  |    260   |    300   |    373   |    500   |   573    |   1000   |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|  _  _   |          |          |          |          |          |          |
| | dR |5 |        -6|        -5|        -4|        -4|        -3|        -3|
| | -- |  |5,40 x 10 |2,16 x 10 |1,25 x 10 |7,45 x 10 |1,42 x 10 |7,92 x 10 |
| |_dT_|3 |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|    5    |        -4|        -4|        -3|        -2|        -1|          |
|   R     |1,14 x 10 |5,95 x 10 |5,19 x 10 |5,32 x 10 |1,31 x 10 |   2,05   |
|    3    |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|    5    |        -2|        -2|        -2|        -2|        -2|        -2|
|   C     |4,74 x 10 |3,60 x 10 |2,40 x 10 |1,40 x 10 |1,09 x 10 |0,39 x 10 |
|    3    |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|  _  _   |          |          |          |          |          |          |
| | dR |12|        -4|        -4|        -4|        -4|        -4|        -4|
| | -- |  |1,24 x 10 |1,98 x 10 |3,48 x 10 |5,75 x 10 |6,79 x 10 | 9,8 x 10 |
| |_dT_|8 |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|    12   |        -3|        -2|        -2|        -2|        -1|          |
|   R     |5,76 x 10 |1,22 x 10 |3,21 x 10 |9,14 x 10 |1,37 x 10 |   0,50   |
|    8    |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|    12   |        -2|        -2|        -2|        -2|        -2|        -2|
|   C     |2,14 x 10 |1,62 x 10 |1,08 x 10 |0,63 x 10 |0,50 x 10 |0,20 x 10 |
|    8    |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
|    5    |          |          |          |          |          |          |
|   C     |          |          |          |          |          |          |
|    3    |          |          |          |          |          |          |
|  -----  |   2,21   |   2,22   |   2,22   |   2,22   |   2,19   |   1,97   |
|    12   |          |          |          |          |          |          |
|   C     |          |          |          |          |          |          |
|    8    |          |          |          |          |          |          |
|_________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|

    Aceste rezultate arata ca pentru diferente mici de temperatura sau pentru emisivitati mai coborate, banda spectrala 3 ... 5 micro are o sensibilitate diferentiala de aproape de 2,2 ori mai mare decat banda de 8 ... 12 micro si aceasta pe o plaja mare de temperaturi.

    A.1.2.4. Transmisia atmosferica
    Transmisia atmosferica depinde de distanta de propagare si de conditiile meteorologice.
    Masuratorile si calculul coeficientului spectral de atenuare atmosferica, permite aprecierea benzii spectrale favorabile masuratorilor.
    Acest parametru este putin important pe distante scurte, creste ca importanta la distante de ordinul sutelor de metri, atmosfera absorbind o parte din radiatia emisa si suprapunandu-i propria emisie de-a lungul traiectoriei.
    Este de semnalat ca atmosfera umeda afecteaza mai mult banda de 8 ... 12 micro, in timp ce aerosolii si ceata afecteaza banda de 3 ... 5 micro.

    A.1.2.5. Detectorii de radiatie
    Teoria arata ca in cazul unor detectori, limitarea se datoreaza nu performantelor ansamblului detector - preamplificator, ci zgomotului radiatiei incidente, adica fluctuatiei debitului de fotoni. Detectivitatea, care este functie de acest zgomot, descreste cu cresterea lungimii de unda. Aceasta consideratie favorizeaza banda spectrala 3 ... 5 micro.
    In cazul detectorilor cuantici actuali, conditia de apropiere de detectivitatea ideala necesita o racire cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mare.
    La racire egala detectorul de 3 ... 5 micro este mai apropiat de limita teoretica.
    Efectul cumulat al acestor doua proprietati face ca detectorul de InSb (3 ... 5 micro), racit la temperatura azotului lichid (77K) sa aiba o detectivitate de 7 ori mai mare ca detectorul de HgTeCd (8 ... 12 micro) racit la aceeasi temperatura.

    A.1.2.6. Radiatia parazita datorita sistemului de masura
    Sistemul insusi emite un flux de radiatii prin piesele sale componente (lentile, prisme, diafragme, oglinzi). Fluxul este direct proportional cu temperatura interna a sistemului si se insumeaza cu semnalul util, limitand performantele aparatului.
    Potrivit relatiei lui Planck, care arata ca energia radiata la temperatura ambianta este superioara in banda de 8 ... 12 micro, radiatia parazita datorita sistemului insusi este mult mai suparatoare in aceasta banda.

    Ce se poate deduce din aceasta trecere in revista a parametrilor care influenteaza masuratorile in diferite benzi? Parametrul care influenteaza cel mai tare alegerea benzii spectrale este emisivitatea spectrala a obiectului de masurat.
    In cazul corpurilor gri (reale), la care distributivitatea emisivitatii spectrale este constanta, alegerea benzii de lucru este functie de parametrii amintiti anterior: putere emisa de obiect, contrast termic, detectivitate si transmisia atmosferei.
    In aplicatiile in care distanta de masura este mica (transmisia atmosferica este buna pentru ambele benzi), importanta relativa a celorlalti factori este greu de definit.
    Puterea (de fapt energia) emisa de un obiect trebuie sa traverseze atmosfera si sistemul optic al aparatului, trebuie sa ajunga pe detector la un nivel care sa depaseasca pragul de sensibilitate al aparatului.
    Pentru o temperatura coborata (sau emisivitate coborata), R3-5, este inferior lui R8-12 si pentru un un prag dat de detectie semnalul din banda de 3 ... 5 micro este mai apropiat de zgomot, raportul semnal zgomot fiind mai slab.
    Aceasta consideratie este partial compensata de detectivitatea mai buna din acest domeniu fata de acela din 8 ... 12 micro. Detectorii 3 ... 5 micro sunt sensibili la semnale mai slabe decat cei din domeniul 8 ... 12 micro.
    Astfel se defineste un criteriu de calitate prin produsul celor doua functii: R DELTA lambda x D* DELTA lambda.
    La o diferenta de temperatura egala, banda de 3 ... 5 micro da un contrast de 2,2 ori mai mare decat cel din banda 8 ... 12 micro. Asta inseamna ca este nevoie de o amplificare mai mica si la o banda de trecere identica, zgomotul este mai redus.
    Prin introducerea parametrului de contrast ca factor in produsul anterior, se defineste factorul de calitate Q DELTA lambda:

    Q DELTA lambda = R DELTA lambda x C DELTA lambda x D* DELTA lambda

    Tabelul urmator prezinta valorile si variatia raportului Q8-12/Q3-5 pentru diverse temperaturi ale obiectului.

 ____________________________________________________________________________
|   T[K]   |   260    |    300   |    373   |    500   |    573   |   1000   |
|t[grade C]|   -13    |     27   |    100   |    227   |    300   |    727   |
|__________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
| R8-12    |          |          |          |          |          |          |
| -----    |   50,5   |   20,5   |    6,2   |    1,7   |    1,05  |   0,24   |
| R3-5     |          |          |          |          |          |          |
|__________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
| C8-12    |          |          |          |          |          |          |
| -----    |    0,45  |    0,45  |    0,45  |    0,45  |    0,46  |    0,51  |
| C3-5     |          |          |          |          |          |          |
|__________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
| D8-12*   |          |          |          |          |          |          |
| -----    |    0,14  |    0,14  |    0,14  |    0,14  |    0,14  |    0,14  |
| D3-5*    |          |          |          |          |          |          |
|__________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|
| Q8-12    |          |          |          |          |          |          |
| -----    |    3,2   |    1,3   |    0,4   |    0,1   |    0,07  |    0,02  |
| Q3-5     |          |          |          |          |          |          |
|__________|__________|__________|__________|__________|__________|__________|

    Raportul Q8-12/Q3-5 atinge valoarea de 1 la T = 313K = 40 grade C.

    Aceasta inseamna ca in jurul acestei temperaturi (deci la temperatura ambianta) masuratorile termografice pot fi efectuate practic cu aceleasi performante si in domeniul de 3 ... 5 micro cat si in domeniul de 8 ... 12 micro.

    A.1.3. Rezultatul primar (temperatura)
    Detectorul furnizeaza semnalul electric (analogic) care este transformat in harta termica de pe ecranul termografului. Acelasi semnal trece printr-un convertor analog-digital rezultand valorile numerice care corespund pixelilor de pe imagine.
    Programele oferite de firmele producatoare de aparatura permit o prelucrare primara a imaginii: modificarea paletei de culori, reprezentarea izotermelor, citirea unor temperaturi punctuale, grafice de temperatura pe diferite drepte de pe imagine.
    Informatia esentiala a acestor programe este marimea temperatura. In cele ce urmeaza sunt prezentate motivele pentru care este necesara prelucrarea datelor primare.

    A.1.4. Prelucrarea rezultatelor primare
    Elementele de constructie au o structura bine definita la proiectare. Se cunoaste teoretic structura elementului de constructie (panou, planseu), se cunosc parametrii termotehnici ai materialelor de constructie utilizate.
    Elementele geometrice sunt afectate in timpul executiei, straturile de izolatie termica fiind presate si/sau deformate.
    La montaj, panourile sunt amestecate, pe acelasi santier sosesc elemente din surse diferite. In cursul montajului elementele sufera afectiuni diverse.
    Pe durata vietii constructiei, datorita factorilor climatici si factorului timp, elementele de constructie sufera alte schimbari: deformari datorita seismicitatii, variatii ale proprietatilor termotehnice, schimbari datorate factorilor antropogenici (locatarilor).
    Aceasta inseamna ca situatia unei constructii dupa un numar de ani este departe de starea din proiectul initial. Scopul activitatii de termografiere este sa furnizeze informatii care faciliteaza activitatea de identificare a caracteristicilor reale ale structurilor constructiilor existente.
    Cu ajutorul unor programe dedicate se poate deduce prin filtrarea numerica a imaginilor:
    - structura panourilor,
    - limita puntilor termice,
    - aria puntilor termice.
    Temperatura pe suprafata este de asemenea influentata de fluxul de aer din interiorul si/sau prin anvelopa cladirii. Distributia temperaturii pe suprafata poate fi deci utilizata la detectia neregularitatilor termice datorate de exemplu defectelor de izolare, continutului de umiditate si/sau infiltratiilor de aer, din elementele de inchidere ale anvelopei cladirii.

    ANEXA 2*)
    (la metodologie)

    *) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.

    A.2. ANALIZA CALITATIVA A TERMOGRAMELOR
         (exemplu informativ)

    A.2.1. Analiza calitativa utilizand metoda termografiei in infrarosu - blocul cu panouri mari, str. Marinarilor nr. 13 - 15, Baneasa, Bucuresti
    In cadrul expertizarii, la examinarea vizuala a constructiei, s-a adaugat si utilizarea metodei termografiei in infrarosu. Imaginile termografice au fost preluate numai din exteriorul cladirii, in regim de iarna.
    Termogramele au cuprins imagini IR si o serie de fotografii ale fatadelor investigate.
    Concluziile desprinse din analiza preponderent calitativa a termogramelor realizate din exterior pe fatadele de sud si de nord, la nivelul lunii ianuarie 2002, sunt urmatoarele:
    - Determinarile in infrarosu dau in primul rand o imagine calitativa a gradului de protectie termica atins pe diverse zone ale cladirii investigate, evidentiind in special puntile termice sau alte zone mai slabe, precum si eventualele defectiuni - vizibile cu ochiul liber sau ascunse privirii;
    - Pe baza termogramelor s-a facut identificarea solutiei de alcatuire a peretilor exteriori care in proiectul tip erau prevazuti in mai multe variante posibile, fiind evidentiat procentul ridicat al puntilor termice (peste 15%).
    - Temperaturile masurate pe suprafetele exterioare ale peretilor in camp curent, sunt in general mai mici sau chiar egale celor corespunzatoare temperaturii aerului exterior, masurata concomitent. Acest fapt s-ar putea explica prin inertia termica mare a peretilor cladirii, ceea ce face ca in mod normal temperaturile detectate pe suprafete sa corespunda unei temperaturi exterioare atinse anterior momentului efectuarii termografiei. Tinand cont de evolutia temperaturilor superficiale inregistrate, considerand ansamblul termogramelor, se poate aprecia ca aceasta diferenta de temperatura ar fi putut fi de ordinul +0,9 ... +1,0 grade C. Metoda termografica permite intr-o oarecare masura si evaluari cantitative prin interpretarea temperaturilor pe suprafete, dar pentru interpretarea cantitativa devine esential ca temperaturile la interiorul/exteriorul anvelopei sa poata fi masurate cu o cat mai mare exactitate, incepand cu cateva ore inainte de prelevarea imaginilor.
    - Nu au fost semnalate defectiuni majore care sa conduca la o eventuala diminuare masiva a protectiei termice, in raport cu cea conferita prin proiectare, elementelor de constructie investigate;
    - In cadrul analizei termografice nu s-au sesizat defecte de executie precum:
        -latimi mai mari decat cele proiectate, ale nervurilor din beton armat din panourile mari prefabricate;
        - omiterea montarii termoizolatiei la imbinarea dintre panourile mari si elementele interioare de compartimentare.
    - In zonele peretilor exteriori de la timpane, s-a constatat, in general, o comportare uniforma, cu unele scaderi ale protectiei termice in dreptul camerelor de baie, unde se presupune ca datorita umiditatii incaperilor capacitatea termoizolatoare s-a putut deteriora in timp;
    - In dreptul incaperilor unor apartamente, pe fatada dinspre sud, campul de temperaturi omogen observat, cu diminuarea efectului puntilor termice in dreptul nervurilor din beton armat, a permis identificarea unor interventii realizate de proprietari pe fata interioara a peretilor exteriori.
    - Temperaturile superficiale inregistrate la etajele superioare au rezultat in general mai mici decat cele masurate la etajele inferioare (efectul racirii mai accentuate prin curenti de aer);
    - La nivelul planseelor, pe tot perimetrul acestora, apar punti termice strapunse puternice carora le corespund temperaturi mult mai mari;
    Tamplaria exterioara prezinta punti termice pe contur, semnalandu-se exfiltratii si temperaturi ridicate pe suprafetele vitrate.

    Figura 1, reprezentand Bloc panouri mari, str. Marinarilor 13 - 15, bl. VI/5, Baneasa, Bucuresti, Termograma fatada sud, travee 1 - 2 (Text = -3,5 grade C, fi = 82%), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 405 din 6 mai 2004, la pagina 15.

    Figura 2, reprezentand Bloc panouri mari, str. Marinarilor 13   15, bl. VI/5, Baneasa, Bucuresti, Termograma fatada sud, travee 14   15 (Text =  3,5 grade C, fi = 82%), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 405 din 6 mai 2004, la pagina 16.