ORDIN   Nr. 70 din 30 ianuarie 2006

pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de interventie pe piata cerealelor

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 187 din 28 februarie 2006

Având în vedere prevederile lit. b), c) şi d) ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2004 privind organizarea pieţei pentru cereale, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 78.097 al Direcţiei generale elaborare strategii politici sectoriale şi pe piaţă,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor, care cuprind condiţiile minime de calitate şi cantitate pe care cerealele trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibile la intervenţie, criteriile de stabilire a indicilor de corecţie ai preţului de intervenţie şi mecanismele economico-financiare de preluare a cerealelor la intervenţie.

Art. 2. - (1) In perioada prevăzută la alin. (2) al art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2004 privind organizarea pieţei pentru cereale, producătorii agricoli de cereale pot oferi pentru achiziţionare la intervenţie loturi omogene de minimum 80 tone grâu comun, orz, porumb şi sorg şi 10 tone grâu dur, recoltate din producţia internă.

(2) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare Agenţie, poate stabili prin procedurile de preluare a cerealelor la intervenţie o cantitate minimă a loturilor de cereale oferite, superioară celei prevăzute la alin. (1).

Art. 3. - (1) Pentru a fi acceptate la intervenţie, cerealele trebuie să fie sănătoase, curate şi de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării.

(2)  Cerealele vor fi considerate sănătoase, curate şi de o calitate corespunzătoare pentru comercializare daca au culoare caracteristică grupei din care fac parte, dacă nu prezintă mirosuri neobişnuite şi dăunători vii (inclusiv acarieni) în orice stadiu de dezvoltare a acestora, dacă corespund condiţiilor minime de calitate prevăzute în anexa nr. 1 şi dacă nivelurile contaminanţilor, inclusiv radioactivitatea, nu depăşesc nivelurile maxime admise prin regulamentele Comisiei Europene (CE). Nivelul maxim admisibil de contaminanţi nu trebuie să depăşească:

-   pentru grâu comun şi grâu dur, nivelurile maxime admise sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 315/1993, iar în ceea ce priveşte cerinţele nivelului de toxine cauzate de Fusarium, acestea sunt prevăzute la art. 2.4-2.7 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 466/2001;

-  pentru orz, porumb şi sorg, nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Directiva 2002/32/EC a Parlamentului European şi a Consiliului.

(3)   Statele membre ale Uniunii Europene vor verifica nivelurile de contaminanţi, inclusiv radioactivitatea, în baza analizelor de risc, luând în considerare informaţiile oferite de către solicitanţi şi cele cuprinse în angajamentele acestora cu privire ia respectarea standardelor stabilite, mai ales prin prisma rezultatelor analizelor. Controalele vor respecta procedurile prevăzute la art. 25 din Regulamentul (CEE) nr. 1.784/2003, în special când situaţia de pe piaţă este puternic perturbată de cantităţi de cereale contaminate.

(4)   Prevederile reglementărilor comunitare precizate la alin. (2) şi (3) se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană.

(5)  In cazul în care analizele indică faptul că indicele Zeleny al unui lot de grâu comun are o valoare cuprinsă între 22-30 ml,  pentru ca acest grâu să fie considerat sănătos, curat şi de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării, in sensul alin. (2), aluatul obţinut nu trebuie să fie lipicios (nefilant) şi trebuie să poată fi prelucrat mecanic.

(6) Componentele care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare sunt cele prevăzute în anexa nr. 2. Seminţele cerealelor de bază şi ale altor cereale deteriorate, atacate de cornul secarei (ergot) sau cu mălură, sunt incluse în categoria „impurităţi diverse", chiar dacă prezintă defecte care aparţin altor categorii.

Art. 4. - Pentru a determina calitatea cerealelor oferite la intervenţie, vor fi utilizate următoarele metode:

a)   metoda standard pentru determinarea componentelor care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare, prevăzută în anexa nr. 3;

b)   metoda standard pentru determinarea umidităţii, prevăzută în anexa nr. 4. Se pot utiliza, de asemenea, şi alte metode bazate pe acelaşi principiu, metoda conform SR ISO 712:1999 sau metoda bazată pe tehnologia infraroşu. In caz de litigiu, vor fi acceptate numai rezultatele obţinute prin aplicarea metodei prevăzute în anexa nr. 4;

c)   metoda standard pentru determinarea taninului din sorg conform ISO 9648:1988;

d)   metoda standard pentru determinarea caracterului nefilant şi prelucrabil mecanic pentru aluatul obţinut din grâu comun, prevăzută în anexa nr. 5;

e)   metoda standard pentru determinarea conţinutului de proteină la grâul comun măcinat, recunoscută de Asociaţia Internaţională pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cerealiere (ICC) prin normele prevăzute la cap. 105/2: „metoda pentru determinarea conţinutului de proteină la cereale şi produse din cereale". Se poate utiliza şi altă metodă, caz în care trebuie să se facă dovada recunoaşterii de către Asociaţia Internaţională pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cerealiere că metoda în cauză furnizează rezultate echivalente;

f)   metoda pentru determinarea indicelui Zeleny pentru boabe de grâu comun măcinat, conform SR ISO 5529:1997;

g)    metoda pentru determinarea indicelui de cădere Hagberg (testul activităţii amilazice), conform SR ISO 3093:1997;

h) metoda standard pentru determinarea gradului de sticlozitate a boabelor de grâu dur, prevăzută în anexa nr. 6;

i) metoda standard pentru determinarea greutăţii specifice (MH), conform SR ISO 7971/2:2002;

j) metodele de eşantionare şi metoda specifică de analiză pentru determinarea valorilor micotoxinelor sunt cele menţionate în anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 466/2001.

Art. 5. - (1) Pentru a fi valabile, toate ofertele de vânzare la intervenţie trebuie făcute prin completarea formularului-ofertă elaborat de către Agenţie prin procedurile de preluare a cerealelor la intervenţie şi care conţine date privind:

a)  numele solicitantului;

b)  cereala oferită;

c)  locul de depozitare a cerealei oferite;

d)   cantitatea, caracteristicile principale ale cerealelor oferite şi anul recoltării;

e)  centrul de intervenţie pentru care se face oferta. Formularul mai conţine o declaraţie prin care se confirmă că produsul respectiv provine din producţia internă sau, în cazul cerealelor admise pentru intervenţie ca urmare a unor condiţii specifice zonei de producţie a acestora, aceasta conţine detalii referitoare la regiunea în care au fost produse.

(2)   Formularul-ofertă se transmite prin poştă sau prin fax la Agenţie, data înregistrării ofertei fiind data primirii poştei sau, după caz, a faxului. Solicitanţii au obligaţia să se asigure de primirea ofertelor, Agenţia nefiind responsabilă pentru ofertele primite după data limită sau pierdute pe parcursul transportului poştal. Agenţia poate considera valabile şi ofertele transmise prin e-mail, cu condiţia includerii tuturor detaliilor ce trebuie completate în formularul-ofertă.

(3)   In cazul în care o ofertă nu poate fi acceptată, solicitantul este informat în acest sens de către Agenţie în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea ofertei.

(4)  In cazul în care o ofertă este acceptată, solicitantul este informat în cel mai scurt timp cu privire la depozitul ce va prelua cerealele şi i se comunică programul de livrare. La solicitarea ofertantului sau a depozitarului, Agenţia poate modifica acest program, cu respectarea condiţiei ca livrările la depozit să se facă cel mai târziu până la sfârşitul celei de-a patra luni care urmează lunii în care a fost primită oferta, livrările după data de 30 iunie nefiind permise.

Art. 6. - Cerealele vor fi preluate de Agenţie numai după ce se constată în urma verificărilor că întregul lot livrat la depozitul de intervenţie îndeplineşte condiţiile minime de cantitate şi calitate prevăzute în prezentul ordin.

Art. 7. - (1) Cerealele livrate la depozitul de intervenţie se cântăresc în prezenţa ofertantului şi a reprezentantului Agenţiei.

(2)   Reprezentantul Agenţiei poate fi chiar depozitarul, caz în care:

a)  în termen de 45 de zile de la preluarea cerealelor, Agenţia însăşi va efectua o inspecţie, care va include cel puţin o verificare volumetrică a cantităţii preluate. Diferenţele constatate între cantitatea de cereale înregistrată prin cântărire la preluarea în depozit şi cea rezultată în urma verificării volumetrice nu pot depăşi 5%;

b)   dacă nu se depăşeşte toleranţa admisibilă de 5%, orice diferenţă constatata in urma unei inspecţii ulterioare între rezultatul verificării cantitative a cerealelor aflate în depozit şi cantitatea de cereale înregistrată în evidenţele contabile la preluarea acestora în depozit se suportă de către depozitar;

c)  în cazul în care se depăşeşte toleranţa, cerealele se cântăresc fără întârziere. Costurile aferente cântăririi cerealelor sunt suportate de către depozitar, în cazul în care cantitatea rezultată prin cântărire este mai mică decât cea înregistrată în evidenţele contabile, sau de către Agenţie, în caz contrar.

(3)  In cazul în care cerealele se preiau la intervenţie în acelaşi depozit în care acestea se află la data ofertei, cantitatea poate fi stabilită pe baza registrelor de stocuri care trebuie să respecte atât cerinţele profesionale privind întocmirea acestora, cât şi cerinţele Agenţiei, drept pentru care:

a) registrele de stocuri vor cuprinde date referitoare la cantităţile înregistrate prin cântărire, caracteristicile fizice ale cerealelor la data cântăririi, în mod particular conţinutul de umiditate şi transferul între celule, dacă este cazul, precum şi operaţiile aplicate lotului de cereale în cauză;

b)  depozitarul declară pe propria răspundere că lotul de cereale oferit la intervenţie este conform cu datele înregistrate în registrele de stocuri;

c)   caracteristicile de calitate determinate la data cântăririi cerealelor sunt aceleaşi cu cele ale eşantionului global constituit din probe prelevate de către Agenţie sau de către reprezentantul acesteia, pentru cel puţin fiecare 60 tone de cereale din lotul respectiv.

(4) In cazul în care se aplică prevederile alin. (3):

a)  cantitatea de cereale ce urmează să fie înregistrată va fi cea existentă în registrele de stocuri, ajustată, acolo unde este cazul, cu orice diferenţă constatată între conţinutul de umiditate şi/sau cel al impurităţilor diverse ale lotului de cereale la momentul cântăririi şi cele ale eşantionului global. Diferenţa constatată între procentele de impurităţi diverse poate fi luată în considerare doar pentru a reduce cantitatea de cereale înregistrată în registrele de stocuri;

b)   în termen de 45 de zile de la data preluării cerealelor la intervenţie, Agenţia va efectua o nouă verificare volumetrică a cantităţilor preluate. Diferenţa dintre cantitatea determinată prin cântărire şi cea rezultată în urma verificării volumetrice nu poate depăşi 5%;

c)   dacă nu se depăşeşte toleranţa admisibilă de 5%, orice diferenţă constatata ulterior între rezultatul verificării cantitative a lotului de cereale şi cantitatea de cereale înregistrată în evidenţele contabile la data preluării acestora la intervenţie se suportă de către depozitar;

d)   dacă toleranţa admisibilă de 5% este depăşită, cerealele se cântăresc de îndată. Costurile aferente cântăririi se suportă de către depozitar, în cazul în care cantitatea de cereale determinată prin cântărire este mai mică decât cea înregistrată în evidenţele contabile, sau de către Agenţie, în caz contrar. La determinarea cantităţilor se va ţine cont de procentul de perisabilităţi admis de legislaţia în vigoare.

Art. 8. - (1) Determinarea calităţii lotului de cereale oferit la intervenţie se realizează pe un eşantion global, constituit din probe prelevate de la fiecare transport, pentru cel puţin fiecare 60 tone de cereale din lotul respectiv, livrate în depozit. Acesta se va diviza în 3 părţi: o parte va fi supusă analizelor prin metodele prevăzute la art. 4, o parte va fi înmânată ofertantului sau reprezentantului acestuia, iar a treia parte va fi păstrată la depozit ca eşantion de referinţă.

(2)   Agenţia va asigura efectuarea analizelor pentru determinarea caracteristicilor fizice şi tehnologice ale lotului de cereale, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data constituirii   eşantionului global.

(3)   Caracteristicile fizice se determină, după caz, de laboratorul propriu al depozitului de intervenţie, dacă contractul de stocare a cerealelor pentru intervenţie încheiat de Agenţie cu depozitarul prevede acest lucru, sau de laboratoarele independente agreate de Agenţie în acest scop. Caracteristicile tehnologice se determină numai de laboratoarele independente agreate de Agenţie, ofertantul suportând costurile acestora.

(4)  Ofertantul suportă toate costurile apărute cu privire la:

a)  determinarea conţinutului de tanin din sorg;

b)  testul de activitate amilazică (Hagberg);

c)  determinarea conţinutului de proteine din grâul comun şi din grâul dur;

d)  testul Zeleny;

e)   testul pentru determinarea caracterului nefilant şi prelucrabil mecanic;

f)  analizele de contaminanţi.

(5)   Dacă cerealele nu îndeplinesc condiţiile minime privind calitatea pentru intervenţie, respectivele cereale sunt retrase din depozit, caz în care ofertantul suportă toate costurile aferente.

(6)   Ofertantul poate contesta decizia respingerii lotului de   cereale.   In   această   situaţie   Agenţia  va   asigura transmiterea eşantionului de referinţă la un alt laborator independent agreat, în vederea efectuării de noi analize. Rezultatele acestora sunt definitive, decizia fiind irevocabilă, iar costurile aferente se suportă de partea necâştigătoare.

Art. 9. - Cerealele oferite la intervenţie revin în responsabilitatea Agenţiei numai în momentul în care testele definitive stabilesc că acestea îndeplinesc condiţiile de calitate şi cantitate pentru a fi eligibile la intervenţie şi au fost livrate într-un depozit de intervenţie.

Art. 10. - Pentru fiecare lot de cereale preluat la intervenţie, Agenţia întocmeşte o fişă de preluare, în care se precizează:

a)   data verificării cantităţii livrate şi a caracteristicilor minime privind calitatea;

b)  cantitatea livrată;

c)   numărul de mostre prelevate pentru constituirea eşantionului global;

d)  caracteristicile fizice determinate;

e)     laboratorul responsabil pentru determinarea caracteristicilor tehnologice şi rezultatele acestora.

Fişa de preluare se datează şi se transmite depozitarului pentru contrasemnare.

Art. 11. - (1) Preţul plătibil ofertantului este preţul de intervenţie la care se face trimitere în art. 4 din Regulamentul (CEE) nr. 1.784/2003, valabil la data indicată ca prima zi de livrare când a fost comunicat acceptul ofertei, pentru cerealele livrate la depozit, înaintea descărcării. Când livrarea are loc într-o lună în care preţul de intervenţie este mai mic decât cel al lunii în care se face oferta, se va plăti preţul mai mare. Aceste prevederi nu se aplică porumbului şi sorgului oferite în lunile august şi septembrie.

(2)   Pentru anul de piaţă 2006-2007, preţul plătibil ofertantului pentru cantităţile de cereale preluate la intervenţie va fi cel stabilit în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2004, valabil la data specificată ca prima zi de livrare în depozit, conform instrucţiunilor din programul de livrare transmis de Agenţie.

(3)   Acest preţ este supus ajustărilor cu indici de corecţie în funcţie de parametrii calitativi ai cerealelor, prevăzuţi în anexa nr. 7, cursul euro/leu utilizat fiind cursul de schimb al Băncii Naţionale a României din data plăţii.

Art. 12. - (1) In conformitate cu instrucţiunile privind depozitul la care vor fi livrate cerealele şi programul de livrare, transmise de Agenţie ofertantului şi depozitarului, costurile de transport de la locul ofertei la centrul de intervenţie desemnat se suportă de ofertant.

(2)  In cazul în care Agenţia preia cerealele într-un alt loc decât la centrul de intervenţie către care acestea pot fi transportate la cele mai mici costuri, aceasta determină si suportă costurile suplimentare de transport, ajustările aferente aplicându-se numai costurilor de transport pe distanţa dus de la locul ofertei la centrul de intervenţie.

(3)   Dacă Agenţia, de comun acord cu ofertantul, depozitează cerealele la locul unde sunt păstrate în momentul ofertei, costurile la care se face trimitere la alin. (1) şi (2), inclusiv costurile de livrare din depozit, sunt deduse din preţul de intervenţie.

Art. 13. - Agenţia va face plata către ofertant între a 30-a şi a 35-a zi de la data întocmirii fişei de preluare a lotului de cereale în cauză, prevăzută la art. 10.

Art. 14. - Majorările sau reducerile preţului de intervenţie, în conformitate cu prevederile art. 11, se aplică combinat, după cum urmează:

a)  în cazul în care conţinutul de umiditate din cerealele oferite spre intervenţie este mai mic de 14%, majorările de preţ ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul I din anexa nr. 7. In cazul în care conţinutul de umiditate din cerealele oferite spre intervenţie este mai mare de 14%, reducerile de preţ ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul II din anexa nr. 7;

b)  în cazul în care greutatea specifică a grâului comun sau a orzului oferit spre intervenţie diferă de greutatea specifică de 76 kg/hl, respectiv 64 kg/hI, reducerile de preţ aplicate sunt cele enumerate în tabelul III din anexa nr. 7;

c)   în cazul în care procentul de seminţe sparte depăşeşte 3% pentru grâul dur, grâul comun şi orz şi 4% pentru porumb şi sorg, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar;

d)  în cazul în care procentul de impurităţi ale seminţelor depăşeşte 2% pentru grâul dur, 4% pentru porumb şi sorg şi 5% pentru grâu comun şi orz, se aplică o reducere de 6,05 euro pentru fiecare 0,1  punct procentual suplimentar;

e)   în cazul în care procentul de seminţe încolţite depăşeşte 2,5%, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar;

f)   în cazul în care procentul de impurităţi diverse depăşeşte 0,5% pentru grâu dur şi 1% pentru grâu comun, orz, porumb şi sorg, se aplică o reducere de 0,1 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar;

g)  în cazul în care numărul de seminţe pătate de grâu dur depăşeşte 20%, se aplică o reducere de 0,2 euro pentru fiecare procent sau fracţiune de procent suplimentar;

h) în cazul în care conţinutul de proteină din grâul comun este mai mic de 11,5%, reducerile ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul IV din anexa nr. 7;

i) în cazul în care conţinutul de tanin din sorgul oferit pentru intervenţie depăşeşte 0,4% din masa uscată, reducerile ce se aplică sunt cele enumerate în anexa nr. 8.

Art. 15. - (1) Orice operator care depozitează cereale în stocuri publice de intervenţie în numele Agenţiei va monitoriza permanent prezenţa şi gradul de conservare ale acestora şi va informa imediat Agenţia despre orice problemă apărută.

(2) Agenţia va efectua cel puţin o dată pe an controale la depozite, privind cantitatea şi calitatea cerealelor deţinute în stocuri publice de intervenţie.

Art. 16. - Agenţia va elabora procedurile privind preluarea cerealelor la intervenţie şi agrearea laboratoarelor independente care vor efectua analizele pentru determinarea calităţii cerealelor la intervenţie.

Art. 17. - Prezentul ordin transpune Regulamentul Comisiei (CE) nr. 824/2000 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de agenţiile de intervenţie şi metodele de analiză pentru determinarea calităţii cerealelor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. 100 din 20 aprilie 2000, modificat prin Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.068/2003 care stabileşte procedurile de preluare a cerealelor de către agenţiile de intervenţii şi metodele de analiză pentru determinarea calităţii cerealelor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 174/65 din 7 iulie 2005.

Art. 18. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 19. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

*) Anexele nr. 1 -8 sunt reproduse în facsimil.

ANEXA Nr. 1

CONDIŢII   MINIME de calitate la cereale

	Grâu dur	Grâu comun	Orz	Porumb	Sorg
A. Conţinutul maxim de umiditate	14,5%	14,5%	14,5%	14,5%	14,5%
B. Conţinutul maxim de componente care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare, din care:	12%	12%	12%	12%	12%
1. Boabe sparte	6%	5%	5%	10%	10%
2.  Impurităţi constituite din boabe (altele decât cele indicate la 3) din care:	5%	7%	12%	5%	5%
(a) boabe şiştave	3%		5%	-	-
(b) alte cereale			-
(c) boabe atacate de dăunători				-	-
(d) boabe cu germene colorat
(e) boabe arse prin uscare	0,50%	0,50%	3%	3%	3%
3. Boabe   pătate   şi/sau   cu fusarium, din care:	5%	-	-	-	-
-    boabe cu fusarium	1,5%	-	_	-	.
4.  Boabe încolţite	4%	4%	6%	6%	6%
5.  Impurităţi
diverse,(Schwarzbesatz) din care:	3%	3%	3%	3%	3%
(a) seminţe străine	0,10%	0,10%	0,10%	0,10%	0,10%
-    vătămătoare
-    altele
(b) boabe distruse:	0,05%	0,05%
-    boabe deteriorate prin încingere sau prin uscare excesivă (ardere)
-    altele
(c) impurităţi	0,05%	0,05%
(d) pleavă			-	-	-
(e) cornul secarei (ergot)			-	-	-
(f) boabe cu mătură
(g) insecte moarte şi fragmente de insecte
C. Procentul maxim de bobe care nu au deloc aspect sticlos, sau sunt parţial sticloase	27%				-
D. Conţinutul maxim de tanin in substanţă uscată	-		-	-	1%
E. Greutatea specifică minimă (MH) (kg/hl)	78	73	62	-

F. Conţinutul minim de proteină la substanţa uscata	11,5%	10,5%	-	-	-
G. Indicele de cădere (Hagberg) (secunde)	220	220
H. Indicele Zeleny, minim (ml)	-	22	-	-	-

ANEXA Nr. 2

1 .   DEFINIŢIA componentelor care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare

1.1  Boabe sparte- boabele de cereale a căror endosperm este parţial descoperit, boabele deteriorate în urma treieratului şi boabele fără germene.

La porumb, „boabe sparte" înseamnă fracţiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sită cu diametrul orificiilor de 4,5 mm.

La sorg, „boabe sparte" înseamnă fracţiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sită cu diametrul orificiilor de 1,8 mm.

1.2  Impurităţile constituite din boabe

a)  boabe şiştave - boabe care, după eliminarea din eşantion a tuturor celorlalte componente la care se face trimitere în prezenta anexă, trec prin site cu onticii de dimensiunile următoare: grâu comun 2,0 mm, grâu dur 1,9 mm, orz 2,2 mm. Boabele deteriorate de ger şi cu maturare incompletă (verzi), aparţin şi ele acestei grupe.

b)  alte cereale - toate boabele care nu aparţin speciei din care s-a constituit mostra reprezentativă

c)   .boabe atacate de dăunători - boabele care prezintă orificii sau rosături provocate de aceştia. Boabele înţepate de ploşniţa cerealelor aparţin şi ele acestei grupe.

d)  boabe cu germene colorat, boabe pătate, boabe atacate de fusarium - boabele cu germene colorat sunt acelea care prezintă pe învelişul germenului pete colorate brun-închis sau negru-brun, cu germen normal, fără tendinţa de încolţire. La grâul comun, boabele cu germene colorat nu sunt de luat în considerare până la un procent de 8%. La grâul dur, boabele pătate sunt acelea care prezintă pete brune sau negru-brun in altă parte decât pe germene; boabele atacate de fusarium sunt boabe al căror pericarp este contaminat cu miceliu de fusarium; aceste boabe pot fi ridate şi au pete difuze, cu contur slab delimitat, de culoare roz sau albă.

e)  boabe arse în timpul uscării sunt acelea care prezintă semne exterioare de prăjire, dar care nu sunt considerate boabe distruse.

1.3.Boabe încolţite - sunt acelea la care radicula sau plumula este vizibilă în mod clar cu ochiul liber. Totuşi, trebuie să se ţină seama de aspectul general al mostrei reprezentative atunci când se evaluează conţinutul de boabe încolţite al acesteia. La unele cereale germenele este proeminent, de ex. la grâul dur, iar învelişul acestuia crapă în timpul manevrării lotului de cereale. Aceste boabe se aseamănă cu boabele încolţite, dar nu trebuie incluse în această grupă. Boabe încolţite sunt doar cele la care germenele a suferit modificări clar vizibile care fac să fie uşor de diferenţiat boabele încolţite de boabele normale.

1.4 Impurităţi diverse (Schwarzbesatz)

Seminţe străine sunt seminţe de plante, cultivate sau nu, altele decât cerealele Acestea includ seminţe care nu merită să fie recuperate, seminţe care pot fi folosite pentru hrana animalelor şi seminţe vătămătoare.

Seminţele vătămătoare sunt toxice pentru om şi animale, seminţe care influenţează negativ curăţarea şi măcinarea cerealelor şi afectează calitatea produselor procesate din cereale.

Boabe distruse, sunt acelea care au devenit necorespunzătoare pentru consumul uman sau pentru consumul animalelor, din cauza putrefacţiei, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive. Boabele distruse includ şi boabele deteriorate în urma încălzirii spontane  sau în timpul uscării brutale (ardere) Aceste boabe „încălzite" sau „înnegrite" sunt seminţe complet dezvoltate la care tegumentul are o culoare maro-gri până la negru, în timp ce secţiunea endospermului are o culoare galben-gri până la negru-brun.

Boabele atacate de musca grâului (Cecydomyie) nu fac parte din această grupă, decât în cazul în care, urmare atacului criptogramic secundar, mai mult de jumătate din suprafaţa bobului are o culoare între gri şi negru. Dacă colorarea acoperă mai puţin de jumătate din suprafaţă, boabele se consideră atacate de dăunători.

Impurităţi propriu-zise - toate componentele dintr-o mostră reprezentativă de cereale, reţinute într-o sită cu orificii de 3,5 mm (cu excepţia boabelor altor cereale şi a boabelor deosebit de mari ale cerealei de bază) şi cele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm. Sunt incluse şi pietrele, nisipul, fragmente de paie şi alte impurităţi din mostre ce trec prin sita cu orificii de 3,5 mm şi sunt reţinute de sita cu orificii de 1,0 mm.

Această definiţie nu se aplică porumbului, pentru care se consideră impurităţi propriu zise toate componentele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm, precum şi cele menţionate anterior.

Pleavă (la porumb, fragmente de ciocălăi).

Cornul secarei (ergot)

Boabe cu mălură

Insecte moarte şi fragmente de insecte.

1.5  Dăunători vii

1.6  Boabe parţial sticloase - boabele de grâu dur al căror endosperm nu poate fi considerat în totalitate sticlos.

2   FACTORI  SPECIFICI  DE  LUAT ÎN  CONSIDERARE  PENTRU   FIECARE TIP  DE CEREALE LA DEFINIREA IMPURITĂŢILOR

2.1. Grâu dur

Impurităţi constituite din boabe sunt boabe şiştave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium si boabe arse.

Impurităţi diverse sunt seminţe străine de cele ale cerealei de bază, boabe distruse, impurităţi propriu-zise, pleavă, cornul secarei (ergot), boabe cu mălură, insecte moarte şi fragmente de insecte.

2.2  Grâu comun

Impurităţi constituite din boabe sunt boabe şiştave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe cu germene colorat, boabe pătate sau atacate de fusarium si boabe arse.

Impurităţi diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impurităţi propriu-zise, pleavă, cornul secarei (ergot), boabe cu mălură, insecte moarte şi fragmente de insecte.

2.3  Orz

Impurităţi constituite din boabe sunt boabe şiştave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse.

Impurităţi diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impurităţi propriu-zise, pleavă, insecte moarte şi fragmente de insecte.

2.4. Porumb

Impurităţi constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse.

La porumb, toate componentele dintr-o mostră reprezentativă care trec printr-o sită cu orificii de 1,0 mm diametru, sunt considerate impurităţi propriu-zise.

Impurităţi diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impurităţi propriu-zise, pleavă, insecte moarte şi fragmente de insecte.

2.5.  Sorg

Impurităţi constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe arse.

Impurităţi diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impurităţi propriu-zise, pleavă, insecte moarte şi fragmente de insecte.

ANEXA Nr. 3

METODA   STANDARD pentru determinarea componentelor, altele decât cerealele de bază de calitate corespunzătoare

1.   La grâul comun, grâul dur, şi orz, o mostră medie de 250 g se trece prin două site, una cu orificii de 3,5 mm şi cealaltă cu orificii de 1,0 mm, timp de 30 secunde fiecare. Pentru a asigura o cernere constantă, se recomandă folosirea unei site mecanice, de ex. o masă vibratoare cu site montate.

Materia reţinută de sita de 3,5 mm şi cea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie cântărite împreună şi considerate impurităţi propriu-zise.. Dacă materia reţinută de sita de 3,5 mm cuprinde particule din grupa "alte cereale" sau boabe din cereala de bază în pondere mare, acestea se includ în fracţiunea care a trecut prin sită. In timpul cernerii, în fracţiunea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie să se verifice cu atenţie prezenţa dăunătorilor vii.

Din mostra cernută, se prelevează cu ajutorul unui divizor, un eşantion parţial de 50 până la 100 g, care trebuie cântărit.

In continuare, acesta se întinde pe masă şi cu o pensetă sau o spatulă corn trebuie extrase boabele sparte, alte cereale, boabele încolţite, cele atacate de dăunători,

boabele, deteriorate de ger, boabele cu germene colorat, boabele pătate, seminţele

străine, cornul secarei, boabele distruse, boabele cu mălură, pleva, dăunătorii vii şi insectele moarte.

Dacă eşantionul parţial conţine boabe acoperite cu palee, acestea se desfac manual şi particulele de palee se încadrează la pleavă. Pietrele, nisipul şi fragmentele de paie sunt considerate impurităţi propriu-zise.

Eşantionul parţial rămas după separare se trece timp de 30 secunde printr-o sită de 2,0 mm pentru grâul comun, de  1,9 mm pentru grâul dur, de 2,2  mm pentru orz.

Componentele care trec prin aceste site sunt considerate boabe şiştave. Boabele deteriorate de ger şi boabele verzi incomplet maturizate fac parte din grupa boabe şiştave.

2.   O mostră medie de 500 g în cazul porumbului şi de 250 g pentru sorg se cerne prin sita cu orificii de 1 mm timp de 30 secunde. Se verifică prezenţa dăunătorilor vii şi a insectelor moarte.

Folosind o pensetă sau o spatulă corn, se extrag din componentele reţinute de sita de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie şi impurităţi propriu -zise. Se adaugă impurităţile propriu-zise astfel extrase, la componentele care au trecut prin sita de 1,0 mm şi se cântăresc împreună.

După cernere, se pregăteşte cu ajutorul unui divizor o probă parţială de 100 până la 200 g In cazul porumbului sau de 25 până la 50 g de sorg, care se cântăreşte. Se întinde în strat subţire pe masa de lucru. Se extrag cu penseta sau spatula corn, fracţiunile de alte cereale, boabele atacate de dăunători, boabele deteriorate de ger, boabele încolţite, seminţele străine, boabele distruse, pleava, dăunătorii vii şi insectele moarte. Se trece în continuare proba printr-o sită cu orificii de 4,5 mm pentru porumb şi de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin această sită sunt considerate boabe sparte.

3.   Componentele în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare, determinate conform metodelor descrise la punctele 1 şi 2, trebuie cântărite cât mai corect, c u o precizie de 0,01 g raportat procentual la masa probei. Valorile înregistrate în buletinul de analiză sunt exprimate cu precizie de 0,1%. Se verifică prezenţa dăunătorilor vii.

Ca regulă generală, trebuie analizate două probe paralele, ale căror rezultate să nu difere intr-un procent mai mare de 10%.

4.   Aparatele ce se utilizează pentru operaţiunile la care se face trimitere la punctele 1, 2 şi 3 sunt următoarele:

(a) divizor pentru eşantionare, de ex. aparat conic sau cu caneluri;

(b) balanţă de precizie sau analitică;

(c) site cu orificii de 1,0 mm, 1,8 mm, 1,9 mm, 2,0 mm, 2,2 mm şi 3,5 mm şi set de site cu orificii rotunde de 1,8 mm şi 4,5 mm, eventual montate la o masă vibratoare.

ANEXA Nr. 4

METODA   STANDARD pentru determinarea conţinutului de umiditate

1.   Principiul

Produsul este uscat la o temperatură de 130 până la 133° C în condiţii de presiune atmosferică normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor.

2.   Domeniul de aplicare

Această metodă de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule din care cel puţin 50% trec printr-o sită de 0,5 mm şi maxim 10% rămân pe sita de 1,0 mm. Metoda se aplică şi făinurilor.

3.   Aparatele -Balanţă de precizie.

-Dispozitiv de măcinare rapidă şi uniformă, uşor de curăţat, construit dintr-un material care nu absoarbe apa şi nu provoacă o încălzire sensibilă, limitează contactul cu aerul exterior Ea minim şi respectă cerinţele menţionate la pct. 2 (ex. o moară cu valţuri reglabile).

-Recipient din inox sau sticlă, dotat cu un capac etanş, cu suprafaţa utilă care să permită o repartiţie a mostrei de testat de 0,3 g / cm2.

-Etuvă electrică izotermă, regiată la o temperatură de 130 până la 133°C (1), cu

ventilaţie adecvată (2).

1 Temperatura aerului în etuvă.

2  Capacitatea calorică a etuvei trebuie să permită ca, la o valoare prestabilită de 130 până la 133°C, temperatura respectivă să poată fi obţinută din nou în mai puţin de 45 de minute după introducerea simultană a unui număr maxim de mostre de analizat.

Eficacitatea ventilaţiei se apreciază cu ajutorul făinii grişate din grâu dur sau porumb, ca material de etalonare, astfel încât, după uscarea numărului maxim de capsule pe care le poate primi etuva, timp de 2 ore pentru cereale cu boabe mici şi 4 ore pentru porumb, rezultatele obţinute să difere cu mai puţin de 15% decât cele obţinute prin repetarea operaţiei timp de 3 ore, respectiv 5 ore.

-Exicator cu placa de metal sau, în absenţa metalului, de porţelan (groasă, perforată), care conţine un produs deshidratant eficient.

4.   Mod de lucru Uscarea

Intr-o capsula tarată, se cântăreşte cu o precizie de aproximativ 1 mg o cantitate de 5 g şrot de cereale cu boabe mici sau 8 g şrot de porumb. Capsulele se introduc intr-o etuvă la o temperatură de 130 până la 133°C. Acest lucru trebuie făcut cât mai rapid posibil, astfel încât să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Timpul de uscare, din momentul în care etuva atinge din nou temperatura de lucru, este de 2 ore pentru cerealele cu boabe mici şi 4 ore pentru porumb. Se scoate capsula din etuvă, se pune repede capacul, se lasă să se răcească timp de 30 până la 45 de minute în exicator şi se cântăreşte (cu o precizie de aproximativ 1 mg).

5.   Metoda de calcul şi formule

E = masa iniţială, în grame, a mostrei M = masa, în grame, a mostrei după condiţionare M' = masa, în grame, a mostrei după zdrobire (şrotuire) m = masa, în grame, a mostrei după uscare Conţinutul de umiditate al produsului, în procente este egal cu: -fără condiţionare prealabilă (E-m) x 100/E,

-cu condiţionare prealabilă ((M' - m)M / M' + E - M) x 100 / E = 100 (1 - M m / E M'). Se efectuează cel puţin două probe paralele.

6.   Repetabilitate

Diferenţa dintre valorile obţinute din două determinări realizate simultan sau la interval scurt de timp de acelaşi operator, nu trebuie să depăşească 0,15 g de umiditate pentru 100 g eşantion. Dacă se depăşeşte această valoare, determinările trebuie repetate.

ANEXA Nr. 5

METODA   STANDARD de determinare a caracterului nefilant şi prelucrabil mecanic pentru aluatul obţinut din grâu comun

1.   Titlul

Metoda pentru testarea însuşirilor de panificaţie ale făinii de grâu.

2.   Domeniul de aplicare

Metoda este aplicabilă făinurilor provenite dintr-o măcinare experimentală a grâului în vederea fabricării pâinii prin procesul de fermentare cu drojdie.

3.   Principiul

In malaxorul de laborator, se prepară un aluat din făină, apă, drojdie, sare şi zahăr. După divizare şi premodelare (rotunjire) bucăţile de aluat se lasă în repaus 30 minute, se modelează şi după fermentarea finală, se coc. Se notează proprietăţile tehnologice ale aluatului şi pâinile se apreciază în funcţie de volumul şi înălţimea lor.

4.   Ingredientele 4.1 . Drojdie

Drojdie uscată activă de tipul Saccharomyces cerevisiae DHW-Hamburg-Wansbeck sau un produs cu aceleaşi caracteristici. 4.2.Apă potabilă 4.3. Soluţie de acid ascorbic, zahăr şi sare

Se dizolvă 30 ± 0,5 g de clorură de sodiu (calitate din comerţ), 30 ± 0,5 g de zahăr (calitate din comerţ) şi 0,040 ± 0,001 g acid ascorbic în 800 ± 5 g de apă. Se prepară o soluţie proaspătă în fiecare zi.

4.4. Soluţie de zahăr

Se dizolvă 5 ± 0,1 g de zahăr (calitate din comerţ) în 95 ± 1 g de apă. Se prepară o soluţie proaspătă în fiecare zi. 4.5.Făină de malţ (cu activitate enzimatică)

Calitate din comerţ.

5.   Echipamentul şi aparatele

5.1.  Termostat

Cu sistem de control pentru a se menţine o temperatură de 22 până la 25°C.

5.2.  Frigider

Pentru a menţine o temperatură de 4 ± 2°C.

5.3.  Balanţă

Incărcare maximă de 2 kg, precizie de 2 g.

5.4.  Balanţă

Incărcare maximă de 0,5 kg, precizie de 0,1 g. 5.5.Balanţă analitică

Precizie de 0,1 x 10-3g.

5.6. Malaxor

Stephan UMTA 10, frământător tip "Detmold" (Stephan Soehne GmbH) sau un echipament asemănător cu aceleaşi caracteristici.

5.7. Cameră de fermentare

Cu sistem de menţinere a temperaturii de 30 ± 1 °C.

5.8. Cutii de material plastic deschise

Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Dimensiuni interioare: 25 x 25 x 15 cm înălţime, grosimea pereţilor 0,5 + 0,05 cm.

5.9. Placă pătrată din material plastic

Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex), cu dimensiuni 30 x 30 cm, grosime 0,5 ± 0,05 cm. 5.10   Modelator

Modelator pentru bucăţi de aluat in formă sferică tip Brabender (Brabender OHG) sau un echipament asemănător cu aceleaşi caracteristici.

6.   Eşantionare

Conform normei ICC nr. 101 şi SR ISO 13690/2001

7.   Mod de lucru

7.1.  Determinarea capacităţii de hidratare

Se determină absorbţia de apă conform normei ICC nr. 115/1 (a se vedea şi punctul 10)

7.2. Determinarea cantitităţii de făină de malţ adăugate

Se determină indicele de cădere al făinii conform SR ISO 3093/1997. Dacă acesta este mai mare de 250 secunde, determinarea cantităţii de făină de malt necesară a fi adăugată pentru a se obţine un indice de cădere cuprins într 200 şi 250 secunde, se realizează printr-o serie de amestecuri, crescând cantitatea de făină de malţ (punctul 4.5). Dacă indicele de cădere al făinii este mai mic de 250 secunde, nu este necesar să se mai adauge făina de malţ.

7.3. Reactivarea drojdiei uscate

Se aduce temperatura soluţiei de zahăr ( punctul 4.4) la 35 ± 1°C. Se adaugă în greutate, o parte drojdie uscată activă, la patru părţi soluţie de zahăr. Nu se agită. Se amestecă uşor dacă este necesar.

Se lasă să se odihnească timp de 10 ± 1 minute, apoi se amestecă până se obţine o suspensie omogenă, care se utilizează în următoarele 10 minute.

7.4.  Corectarea temperaturii făinii şi a fazei lichide

Temperatura făinii şi a apei trebuie corectate pentru obţinerea unei temperaturi a aluatului, la sfârşitul frământării, de 27 ± 1°C.

7.5. Compoziţia aluatului

Se cântăreşte,  cu o precizie de 2 g, o cantitate de  10 y / 3 grame de făină

(corespunzând la 1 kg de făină cu 14% umiditate), în care "y" este cantitatea de făină utilizată în testul farinografic (a se vedea normele ICC nr. 115 capitolul 9.1- clauza de umiditate). Se cântăreşte, cu o precizie de 0,2 g, cantitatea de făină de malţ necesară pentru aducerea indicelui de cădere în intervalul 200 - 250 { punctul 7.2).

Se cântăresc 430 ± 5 g de soluţie acid ascorbic cu zahăr şi sare ( punctul 4.3) şi se adaugă apă până la obţinerea   masei totale de (x-9) 10 y /3 grame (punctul 10.2), în

care "x" este cantitatea de apă folosită la testul farinografic ( norma ICC nr. 115/1,

capitolul 9.1). Această masă totală (de obicei între 450 şi 650 g) trebuie determinată cu o precizie de 1,5 g.

Se cântăresc 90 ± 1 g suspensie de drojdie (punctul 7.3)

Se notează masa totală a aluatului (P), care este suma masei făinii, a soluţiei de acid ascorbic, zahăr, sare şi apă, a suspensiei de drojdie şi masa făinii de malţ.

7.6.Mataxarea

Se aduce, la început, malaxorul la o temperatură de 27 ± 1°C folosind o cantitate suficientă de apă la temperatura potrivită.

Se introduc ingredientele lichide în malaxor, apoi se adaugă făina şi făina de malţ. Se porneşte malaxorul (viteza I, 1400 rot/min) timp de 60 de secunde. După douăzeci de secunde de la pornire, se roteşte de două ori racleta fixată pe capacul cuvei malaxorului.

Se măsoară temperatura aluatului. Dacă aceasta nu este cuprinsă in intervalul 26-28°C, se înlătură aluatul şi se prepară altul, după corectarea temperaturii ingredientelor. Se notează proprietăţile aluatului folosind una din următoarele expresii: nefilant şi prelucrabil industrial filant şi neprelucrabil industrial. Pentru a fi considerat „nefilant şi prelucrabil industrial" la sfârşitul frământării, aluatul trebuie să formeze o masă omogenă, care practic să nu adere la pereţii cuvei şi la axul malaxorului. Aluatul trebuie să poată fi strâns cu mâna şi scos dintr-o dată din cuva malaxorului, fără pierderi semnificative.

7.7. Divizare şi premodelare

Se cântăresc, cu o precizie de 2 g, trei bucăţi de aluat după formula:

p = 0,25 P, unde:

p = masa bucăţii de aluat

P = masa totală a aluatului.

Se premodelează imediat bucăţile de aluat timp de 15 secunde într-o maşină de rotunjit aluat ( punctul 5.10) şi se aşază apoi timp de 30 ± 2 minute pe plăci din plastic pătrate ( punctul 5.9) acoperite de cutii din material plastic ( punctul 5.8) în camera de fermentare ( punctul 5.7). Nu se presară făină pe bucăţile de aluat. 7.8 Modelare

Se aduc bucăţile de aluat acoperite în apropierea modelatorului şi se remodelează din nou fiecare bucată timp de 15 secunde. Nu se ridică capacul de pe o bucată de aluat până în ultimul moment înainte de modelare. Se notează din nou proprietăţile aluatului, utilizând una din expresiile următoare: nefilant şi prelucrabil industrial filant şi neprelucrabil industrial. Pentru a fi considerat "nefilant şi prelucrabil industrial", aluatul nu trebuie să se lipească de pereţii cuvei malaxorului, astfel încât, antrenat de o mişcare de rotaţie, să permită modelarea în formă sferică. La sfârşitul operaţiunii, aluatul nu trebuie să fie lipit de pereţii modelatorului, atunci când se ridică capacul. (7.9; 7.10; 8.)

9.  Procesul verbal de testare

In raportul testului trebuie să se specifice:

-proprietăţile tehnologice ale aluatului la sfârşitul frământării şi modelării

-indicele de cădere al făinii fără adaos de făină de malţ

-orice anomalii observate.

Mai departe, acesta va indica în plus:

-metoda utilizată,

-toate detaliile referitoare la identificarea mostrei.

10. Observaţii generale

10.1.  Formula pentru calcularea cantităţii totale de lichide necesare formării aluatului se bazează pe următoarele consideraţii:

Adăugarea de x ml de apă la echivalentul a 300 g de făină cu umiditate 14% conferă aluatului consistenţa dorită.(Farinograf Brabender)

Deoarece în testul pentru determinarea însuşirilor de panificaţie se foloseşte 1 kg de făină (14% umiditate), în timp ce x se raportează la 300 g de făină, este necesar să se utilizeze în test   x împărţit la trei şi multiplicat prin 10 g apă, deci 10 x / 3 grame reprezintă cantitatea de apă necesară formării unui aluat de consistenţa standard dintr-un kg de făină.

430 g soluţie de zahăr, sare şi acid ascorbic, conţin 15 g de sare şi 15 g de zahăr.

Această soluţie de 430 g este inclusă în faza lichidă. Deci, pentru a adăuga la aluat 10x / 3 grame de apă, trebuie adăugate (10 x / 3 + 30) g de faza lichidă, compuse din 430g de soluţie de acid ascorbic, zahăr şi sare şi o cantitate suplimentară de apă.

O parte din apa adăugată la suspensia de drojdie este absorbită de drojdie, dar această suspensie conţine şi apă liberă.

Se presupune în mod arbitrar că 90 g de suspensie de drojdie conţin 60 g de apă "liberă". Trebuie să se aplice o corecţie de 60 grame la cantitatea de fază lichidă, ţinând seama de apa liberă din suspensia de drojdie, astfel încât, la fina!, trebuie adăugat 10x I3 grame plus 30 grame minus 60 grame Rezultă: (10 x I3 + 30) - 60 = 10 x/3 - 30 =(x/3 - 3) 10 = (x - 9) 10/3, formula dată la punctul 7.5, reprezentând cantitatea de fază lichidă care trebuie folosită pentru 1kg de făină în scopul obţinerii unui aluat de consistenţă  optimă.     Dacă  de  exemplu,  cantitatea  de  apă  x,  utilizată  la testul farinografului este de 165 ml, se introduce această valoare în formulă, astfel încât, cele 430 grame soluţie de acid ascorbic cu zahăr şi sare trebuie să fie mărite până la masa totală de (165-9) 10/3 = 156 x 10/3 = 520 grame.

10.2.   Metoda nu este direct aplicabilă la grâu. Procedura ce trebuie urmată pentru caracteriza capacitatea de prelucrare în panificaţie a grâului este după cum urmează: Se netezeşte proba de grâu şi se determină conţinutul de umiditate. Grâul se condiţionează dacă conţinutul de umiditate se încadrează în intervalul 15,0% - 16,0%. In celelalte cazuri, se condiţionează (usucă) grâul care are umiditatea de 15,5 ± 0,5%, mai puţin de trei ore înainte de măcinare.

Se extrage făina folosind o moară de laborator Buhler MLU 202 sau o moară Brabender Quadrumat Senior sau orice alt aparat riguros similar, având aceleaşi caracteristici.

Se alege o diagramă de măcinare astfel încât să se obţină un nivel al extracţiei minime de 72%, pentru o făină cu un conţinut de cenuşă de 0,50 până la 0,60%raportat la substanţa uscată.

Se determină conţinutul de cenuşă al făinii conform Anexei I la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1501/95 (JO L 147, 30.06.1995, p. 7) şi conţinutul de umiditate conform prezentelor norme.

Se calculează nivelul extracţiei după ecuaţia:

E = (((100-f)F)/(100-w)W)x100%

unde

E = nivelul extracţiei

f = conţinutul de umiditate al făinii

w = conţinutul de umiditate al grâului

F = masa de făină produsă cu conţinut de umiditate f

W = masa de grâu măcinat cu conţinut de umiditate w.

Notă: Informaţiile privind ingredientele şi echipamentele ce se vor folosi sunt publicate în Documentul T 77/300 din 31 martie 1977 de Institut voor Graan, Meel en Brood, TNO - Postbus 15, Wageningen, Olanda.

ANEXA Nr. 6

METODA   STANDARD pentru determinarea gradului de sticlozitate a boabelor de grâu dur

1.   Principiul

O parte din mostră este folosită pentru a determina procentul de boabe care şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos. Boabele se taie folosind farinotomul Pohl sau un instrument echivalent.

2.   Echipamentul şi aparatele

Farinotom Pohl sau un instrument echivalent,

pensetă, scalpel,

tavă sau farfurie, chiuvetă

3.   Mod de lucru

(a) Determinarea se efectuează pe o mostră de 100 g după separarea oricăror alte componente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare.

(b) Se trece mostra în recipient şi se omogenizează bine.

(c) Se fixează o placă în farinoton, se distribuie o cantitate de boabe pe placa alveolată., Se apasă uşor, dar ferm, pentru a ne asigura că este un singur bob în fiecare alveolă. Se lasă în jos secţiunea mobilă pentru a fixa boabele în alveole şi apoi se taie.

(d) Se repetă operaţiunea pentru a ne asigura că se taie minim 600 de seminţe.

(e) Se numără boabele ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine").

(f)  Se calculează procentul de seminţe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine").

4.   Formularea rezultatelor

I = masa, în grame, a altor componente în afara cerealelor de calitate corespunzătoare. M = procentul de boabe curăţate examinate ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine").

5.   Rezultatul

Procentul de boabe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine") în fracţiunea de probă, este: [M x (100-1)] /100 = ...

ANEXA Nr. 7

TABELUL I

Majorările de preţ pentru conţinutul de umiditate

Conţinutul de umiditate	Majorarea preţului
(%) 13,4 13,3 13,2 13,1 13,0 12,9 12,8 12,7 12,6 12,5 12,4 12,3 12,2 12,1 12,0 11,9 11,8 11,7 11,6 11,5 11,4 11,3 11,2 11,1 11,0 10,9 10,8 10,7 10,6 10,5 10,4 10,3 10,2 10,1 10,0	(euro /tonă) 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5

TABELUL II Reducerile de preţ pentru conţinutul de umiditate

Conţinutul de umiditate	Reducerea de preţ
(%)	(euro/tonă)
14,5 14,4 14,3 14,2 14,1	1,0 0,8 0,6 0,4 0,2

TABELUL III Reduceri de preţ pentru greutatea specifică

Cereala	Greutatea specifică ( kg / hl)	Reduceri de preţ (euro /tonă)
Grâu comun	între 75 şi 76 între 74 şi 75 între 73 şi 74	0,5 1,0 1,5
Orz	între 62,0 şi 64,0	1.0

TABELUL IV Reducerile de preţ pentru conţinutul de proteină

Conţinutul de proteină (*) (N x 5,7)	Anul de piaţă  2006/2007 şi următorii (euro/tonă)
între 11,0 şi 11,5	2,5
între 10,5 şi 11,0	5,0

(*) % din materia uscată

ANEXA Nr. 8

METODA   PRACTICĂ pentru determinarea reducerii ce se aplică la preţul sorgului de către agenţiile de intervenţie

1.  Date de bază

P = procentul de tanin din produsul brut

0,4% = procentul de tanin peste care se aplică reducerea

11% (1) = reducerea ce corespunde la 1% tanin în materie uscată

1 Reducerea ce se aplică la preţul sorgului pe baza conţinutului de tanin la 1000 g de materie uscată:

(a) Energia metabolizabilă a păsărilor de curte la 1000 g de materie uscată de sorg cu un conţinut teoretic de tanin de 0%: 3917 K calorii.

2.  Calcularea reducerii

Reducerea, exprimată în euro, ce urmează să se aplice la preţul de intervenţie se calculează conform următoarei formule:

11 (P-0,40)

(b) Reducerea energiei metabolizabile a păsărilor de curte la 1000 g de materie uscată de sorg pe punct din procentul suplimentar de tanin: 419 K calorii.

(c)  Diferenţa, exprimată în puncte din procent, între conţinutul maxim de tanin stabilit pentru sorgul accceptat pentru intervenţie şi conţinutul de tanin stabilit pentru calitatea standard: 1,0-0,30=0,70.

(d) Diferenţa, exprimată ca procent, dintre energia metabolizabilă a păsărilor de curte a sorgului ce conţine 1,0% tanin şi energia metabolizabilă a păsărilor de curte a sorgului cu acelaşi conţinut de tanin la calitatea standard (0,30%):

(e) Reducerea ce corespunde unui conţinut de tanin de 1% din materia uscată, ce depăşeşte 0,30%