ORDIN   Nr. 660 din 22 noiembrie 2005

privind aprobarea Ghidului de identificare a elementelor de infrastructura critica din economie

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1099 din  6 decembrie 2005

    In baza Legii nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul national de management al situatiilor de urgenta, aprobata si modificata prin Legea nr. 15/2005, si a Protocolului general de organizare si functionare a Sistemului national de prevenire si combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii,
    pentru determinarea elementelor de infrastructura critica din economie, care reprezinta o categorie de elemente de importanta deosebita pentru aceasta,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul economiei si comertului emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    (1) Se aproba Ghidul de identificare a elementelor de infrastructura critica din economie, prevazut in anexa la prezentul ordin.
    (2) Selectia elementelor de infrastructura critica din economie se face de catre agentii economici implicati.
    Art. 2
    Ghidul prevazut la art. 1 se completeaza sau se actualizeaza cu alte elemente de selectie, in functie de situatii specifice concrete semnalate de agentii economici sau de alte institutii implicate, la propunerea structurii de securitate din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
    Art. 3
    Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                    Ministrul economiei si comertului,
                           Codrut Ioan Seres

    ANEXA 1

                         GHID DE IDENTIFICARE
       a elementelor de infrastructura critica din economie

    I. CADRUL GENERAL

    In cadrul economiei nationale se disting categorii de obiective de importanta deosebita, reglementate de legislatia in vigoare, respectiv:
    - obiective de importanta deosebita pentru apararea tarii;
    - obiective de importanta deosebita pentru activitatea statului;
    - obiective de importanta deosebita pentru economie.
    Alta categorie de obiective de importanta deosebita pentru economie este cea a elementelor de infrastructura critica, ce urmeaza a fi stabilite la nivelul fiecarui agent economic, cu luarea masurilor de protectie cerute de lege, in baza criteriilor de selectie prevazute mai jos si a ghidului de identificare a acestora.
    Criteriile de selectie a elementelor de infrastructura critica din economie definesc acele entitati economice functionale care ofera produse/bunuri si servicii de utilitate publica, vitale pentru societate, a caror distrugere, degradare ori aducere in stare de nefunctionalitate produce efecte negative majore asupra populatiei, mediului si securitatii economice la nivel national sau zonal.

    II. CRITERII DE SELECTIE A ELEMENTELOR DE INFRASTRUCTURA CRITICA DIN ECONOMIE

    A. Elemente care prin nefunctionalitate produc impact major asupra populatiei si economiei:
    - elemente materiale: constructii, echipamente, instalatii, mijloace de transport;
    - elemente organizationale: retele si sisteme de transport si telecomunicatii, sisteme energetice, de aprovizionare, de conducere;
    - elemente informationale: date, informatii, circuite, fluxuri, tehnici, proceduri cu caracter industrial.

    B. Structuri vitale care, prin imposibilitatea agentului economic de a-si exercita functiunile, provoaca discontinuitati:
    - sisteme energetice de producere, transport, distributie;
    - obiective si instalatii nucleare;
    - sisteme informatice si de telecomunicatii;
    - sisteme de extractie, prelucrare, depozitare si transport al petrolului, gazelor si altor resurse de energie;
    - sisteme majore de aprovizionare cu apa;
    - valori si utilitati publice de interes pentru economie, care asigura sustinerea componentelor securitatii nationale.

    C. Puncte critice in cadrul agentilor economici, elemente care pot determina:
    - disfunctii;
    - vulnerabilitati;
    - factori de risc;
    - amenintari;
    - stari de pericol;
    - agresiuni.

    D. Cauze de aparitie a unor situatii de urgenta asupra elementelor de infrastructura economica:
    - incidente;
    - accidente;
    - actiuni agresive ale unor entitati interne sau externe.

    III. ELEMENTE DE INFRASTRUCTURA CRITICA DIN ECONOMIE

    A. Domeniul productiei de aparare
    1. Depozite uzinale de: armament, munitie si tehnica militara, substante pirotehnice, explozivi, substante toxice periculoase sau cu dubla utilizare
    2. Depozite-stoc pentru pulberi si explozivi ale rezervei de mobilizare
    3. Poligoane pentru incercarea munitiilor, armamentului sau tehnicii militare
    4. Capacitati de productie pentru aparare, definite conform legii
    5. Sectii/statii de incarcari pulberi si substante pirotehnice pentru elemente de munitie
    6. Ateliere (laboratoare) de cercetare-proiectare pentru produse militare sau cu dubla utilizare

    B. Domeniul productiei industriale
    1. Instalatii pentru electroliza plumbului, cu capacitati de peste 30.000 t/an
    2. Furnale cu volum peste 1.500 mc
    3. Baterii de cocsificare cu capacitati de peste 40.000 t/an
    4. Instalatii producatoare de substante chimice periculoase din domeniul chimie-petrochimie si depozite pentru acestea
    5. Convertizoare si cuptoare electrice pentru elaborarea otelului, cu o capacitate de peste 50 t/sarja

    C. Domeniul energie
    1. Obiective energetice - statii, linii, posturi -, a caror indisponibilitate conduce la avarii de sistem
    2. Statii electrice si posturi de transformare cu puteri instalate mai mari de 100 MVA
    3. Statii si linii de evacuare a puterii instalate din centralele electrice de peste 800 MVA
    4. Statii si posturi de transformare care alimenteaza:
    - consumatori/echipamente/instalatii la care intreruperea alimentarii cu energie electrica peste o durata critica determinata poate conduce la explozii, incendii, distrugeri sau accidente majore cu victime umane;
    - servicii de trafic aerian, naval si feroviar care asigura siguranta in circulatie;
    - sedii ale administratiei publice centrale si locale;
    - unitati ale fortelor Sistemului national de aparare.
    5. Zone de siguranta si de protectie energetica
    6. Culoare de trecere/functionare a magistralelor energetice
    7. Obiective energetice care participa la operatiuni specifice de reluare a activitatilor intrerupte temporar si de restaurare dupa evenimente deosebite - situatii de urgenta/managementul crizelor, calamitati, accidente etc.
    8. Obiective energetice supuse unor cerinte privind disponibilitatea, datorate unor conditii speciale impuse de reglementari internationale (statii de interconexiune etc.)
    9. Linii si statii electrice de alimentare a marilor aglomerari urbane
    10. Obiective energetice de alimentare a unor consumatori economici, care prin nefunctionare pot produce efecte economice, sociale sau ecologice majore
    11. Sedii ale dispeceratelor pentru conducerea Sistemului energetic national
    12. Instalatii de producere, stocare si utilizare a hidrogenului necesar centralelor cu puteri instalate mai mari de 100 MW
    13. Rezervoare de stocare a combustibililor lichizi, cu capacitati mai mari de 100 t
    14. Rezervoare de stocare - depozite de reactivi chimici si periculosi: acid clorhidric, hidroxid de sodiu, hidrat de hidrozina, cianuri etc., cu capacitati mai mari de 10 t
    15. Statii de reglare-masurare a gazelor naturale, de interes zonal sau national
    16. Sala masinilor, sala cazanelor, camera de comanda, dispecerate permanente pentru centrale termoelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW
    17. Statii hidrotehnice de alimentare/distributie pentru centrale termoelectrice, care deservesc reactoare pentru fabricarea de apa grea (capacitati instalate mai mari de 50 MW)
    18. Instalatii de ardere - cazane cu capacitati mai mari de 400 t abur/ora
    19. Rezervoare de presiune ridicata pentru gaz lichefiat, gazolina si etan
    20. Traversari aeriene si subtraversari ale conductelor magistrale de transport de titei, gazolina si etan
    21. Centrale nuclearelectrice, indiferent de putere, cu utilitatile aferente
    22. Unitati producatoare de combustibili nucleari, inclusiv apa grea, cu utilitatile aferente, indiferent de cantitate
    23. Statii de expeditie pentru substante radioactive sau substante chimice periculoase
    24. Baraje ce creeaza acumulari cu volume de apa mai mari de 20 milioane mc
    25. Conducte, galerii de aductiune sau de fuga, care prin avariere descarca debite mai mari de 100 mc/sec.
    26. Centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW
    27. Ecluze de navigatie pe fluvii
    28. Instalatii specifice de productie, rafinare petrol si produse petrochimice
    29. Statii centrale (parcuri) de colectare, depozitare si distributie a titeiului, produselor petroliere, gazolinei, etanului, condensatului, amoniacului, metanolului, acrilonitrilului, oxidului de etilena
    30. Conducte pentru transportul titeiului si produselor petroliere de mare capacitate (mai mare de 100.000 t/luna)
    31. Platforme de foraj si productie, conducte marine si submarine pentru transportul titeiului si gazelor
    32. Rezervoare de depozitare a titeiului, produselor petroliere, cu capacitati mai mari de 30.000 mc
    33. Instalatii petroliere de incarcare-descarcare cu capacitati de derulare cuprinse intre 200 si 1.000 t/ora
    34. Statii de reglare-masurare a debitului de gaze mai mare de 1.000.000 mc/zi
    35. Depozite de inmagazinare subterana a gazelor naturale, cu capacitati mai mari de 50 milioane mc
    36. Depozite de primire, depozitare si expediere a produselor petroliere pentru import, export si tranzit
    37. Capacitati de productie (obiective) energetice prin care se deruleaza obligatii ale statului roman in relatii economice cu alte state
    38. Obiective prin care se vehiculeaza, in perioada sezonului rece, debite de gaze naturale mai mari de 10 milioane mc/zi din depozite subterane sau din alte surse
    39. Obiective locale prin care se livreaza debite de gaze naturale incluse in cuantumul de consum al zonei acoperite de obiectiv, mai mari de 5 milioane mc/zi.

    D. Domeniul resurselor minerale
    1. Depozite pentru materiale explozive si substante chimice periculoase
    2. Statii de aeraj general al minelor
    3. Constructii miniere speciale destinate accesului in subteran
    4. Tunele pentru transport minier.