În baza prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 46 alin (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Ecaterina Andronescu
ANEXĂMETODOLOGIE privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezenta metodologie a fost elaborată în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 1/2011, ale Constituţiei României, republicată, precum şi ale convenţiilor şi înţelegerilor internaţionale ratificate de România. Articolul 2Învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale este garantat de art. 32 alin. (3) din Constituţia României, republicată, de Legea nr. 1/2011 şi de alte tratate, declaraţii, recomandări, convenţii internaţionale, ratificate de România. Articolul 3În sensul prezentei metodologii, prin învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale se înţelege tipul de învăţământ în cadrul căruia, potrivit Legii nr. 1/2011, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română, acest tip de învăţământ funcţionând, la data prezentei, în limbile: maghiară, germană, ucraineană, sârbă, slovacă, cehă, croată, bulgară, romani, italiană. Articolul 4Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca discipline de studiu, Limba şi literatura maternă, Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, Educaţia muzicală. Articolul 5În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase şi/sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale. Articolul 6În învăţământul preuniversitar, disciplinele specifice activităţii de predare în limbile minorităţilor naţionale sunt: a)Limba şi literatura maternă; b)Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective; c)Educaţia muzicală. Articolul 7Predarea şi învăţarea disciplinelor prevăzute la art. 6 se realizează în baza programelor şi manualelor specifice, elaborate în limbile materne, de colectivele de experţi din rândul minorităţii naţionale respective. Articolul 8Disciplina Limba şi literatura română se studiază la grupele/clasele/în unităţile cu predare în limba maternă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod specific şi adaptate pentru minoritatea naţională respectivă. Articolul 9În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, constituie excepţie de la prevederile art. 8 acele unităţi de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale în care, ca urmare a cererii părinţilor sau a tutorilor legali, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României ori, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după programe şi manuale utilizate în unităţile de învăţământ cu predarea în limba română. Articolul 10Toate tipurile şi modalităţile de evaluare la disciplinele specifice, orale şi scrise, ale elevilor şi absolvenţilor pentru diferitele trepte ale învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale se proiectează şi se organizează în baza programelor şi a manualelor menţionate în art. 7. Articolul 11Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), în colaborare cu specialiştii care predau sau sunt familiarizaţi cu specificul învăţământului în limbile minorităţilor naţionale. Capitolul IILimba şi literatura maternă Secţiunea 1Dispoziţii generale Articolul 12Predarea şi învăţarea disciplinei Limba şi literatura maternă au un rol primordial în formarea personalităţii elevilor, în păstrarea identităţii naţionale, în verbalizarea unor achiziţii ştiinţifice, în modul de formare a deprinderilor şi abilităţilor de comunicare orale şi scrise. Articolul 13În perioada şcolarizării, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, disciplina Limba şi literatura maternă se studiază, la grupele/clasele/unităţile de învăţământ cu predare în limba maternă, în acelaşi număr de ore ca şi Limba şi literatura română în învăţământul cu predare în această limbă. Articolul 14Finalităţile disciplinei Limba şi literatura maternă se reflectă, nemijlocit, prin competenţe generale şi prin atitudini şi valori formate în perioada învăţământului preuniversitar, derivate din structura curriculară. Articolul 15Scopul studierii disciplinei Limbă şi literatură maternă în perioada şcolarizării este acela de a forma şi transmite copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, în funcţie de ritmul lor propriu, valori ale culturii, ale practicii comunicaţionale şi literare de bază, ajutându-i să exprime gânduri, stări, sentimente sau opinii. Articolul 16(1) În judeţele în care există unităţi de învăţământ unde se predă Limba şi literatura maternă, se numeşte în inspectoratele şcolare un inspector de specialitate, care monitorizează eficienţa studiului disciplinei Limba şi literatura maternă, măsurată prin rezultatele obţinute de unităţile de învăţământ şi, respectiv, de cadrele didactice şi de elevi.(2) În judeţele în care, din motive bine întemeiate, nu se pot asigura inspectori de specialitate, monitorizarea actului de predare se asigură de metodişti în specialitate. Articolul 17În vederea consolidării competenţelor lingvistice, cadrele didactice acordă atenţie folosirii corecte a limbii materne, în cadrul tuturor disciplinelor predate în limbile minorităţilor. Articolul 18Pe lângă acurateţea terminologiei şi conţinutul ştiinţific, în cadrul tuturor disciplinelor, se insistă pe dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă. Articolul 19Formarea continuă a personalului didactic de la toate ciclurile de învăţământ se realizează în limba în care predă cadrul didactic şi are în vedere atât conţinutul, cât şi limba de predare. Secţiunea a 2-aLimba maternă în educaţia antepreşcolară şi preşcolară Articolul 20Dezvoltarea limbajului, sub aspectul comunicării receptive, al capacităţii de ascultare şi înţelegere, precum şi al comunicării expresive, al capacităţii de vorbire şi comunicare constituie un câştig pentru copilul care gândeşte şi se exprimă în propria limbă. Articolul 21Parcurgerea în limba maternă a educaţiei muzicale specifice fiecărei minorităţi naţionale, dezvoltarea personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu, sprijinindu-se pe formarea autonomă şi creativă a acestuia, se realizează încă din perioada educaţiei timpurii. Articolul 22Prin activităţi specifice vârstei, copilul este sprijinit în achiziţionarea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini. SECŢİUNEA a 3-a Limba maternă în învăţământul primar Articolul 23În învăţământul primar, curriculumul abordează trecerea de la domeniile tradiţionale de citire, gramatică şi compunere la un model comunicativ-funcţional, adecvat specificului acestei discipline de studiu. Articolul 24În centrul activităţilor de limbă şi literatură maternă se situează înţelegerea, achiziţionarea şi comunicarea informaţiilor transmise oral şi în scris. Articolul 25(1) Programele şcolare, în cadrul învăţământului primar, prezintă o diversitate de activităţi de învăţare, pentru atingerea obiectivelor de referinţă.(2) Programa şcolară va fi structurată pe niveluri de cunoaştere a limbii. Articolul 26Standardele curriculare ale studiului disciplinei Limbă şi literatură maternă fac parte integrantă din programele şcolare elaborate. Articolul 27Tematica textelor literare corespunde nivelului de dezvoltare şi interesului elevilor din ciclul primar, realizând conectarea studiului limbii la realităţile comunicării cotidiene, şi încurajează atât creativitatea elevilor, cât şi a profesorului de la clasele primare. Articolul 28Activităţile de studiu pun accent pe învăţarea procedurală, oferind posibilităţi de aplicare practică a elementelor de construcţie a comunicării la nivelul elevului din învăţământul primar. Articolul 29Cadrul didactic va aplica o evaluare iniţială standardizată pentru a identifica nivelul la care se află elevul. Secţiunea a 4-aLimba şi literatura maternă în învăţământul gimnazial şi liceal Articolul 30Predarea şi învăţarea disciplinei Limbă şi literatură maternă sunt concepute din perspectivă comunicativ-funcţională, într-o formă integrată a limbii, a comunicării şi a textului literar. Articolul 31Caracteristicile acestei concepţii sunt următoarele: a)realizarea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul învăţământului gimnazial şi liceal; b)accent sporit pe formarea de competenţe şi atitudini; c)echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale; d)consolidarea deprinderilor de exprimare scrisă şi orală şi de receptare a mesajelor, având în vedere formarea autonomă şi creativă ale elevilor; e)analiza şi receptarea textului literar, caracteristicile socio-cultural-artistice ale diferitelor epoci literare, conexiunile cu alte arte; f)diversificarea tehnicilor şi strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare; g)evidenţierea genezei literaturii în limbile materne, a modului de îmbogăţire şi de dezvoltare ale acesteia prin prisma specifică a istoriei literare; h)formarea deprinderilor de a înţelege şi identifica texte literare, de a se orienta în limbajul istoriei literare scrise în limba maternă. Articolul 32În cadrul procesului de predare-învăţare a disciplinei Limba şi literatura maternă se urmăreşte: a)cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă; b)exprimarea corectă, clară şi coerentă în limba maternă; c)cultivarea interesului pentru lectură, a exigenţei estetice în domeniul literaturii; d)dezvoltarea interesului pentru comunicarea interlingvistică; e)abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi argumentelor; f)stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, în raport cu diversele mesaje receptate; g)cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare; h)utilizarea corectă şi adecvată a limbii materne în receptarea şi producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare. Secţiunea a 5-aLimba şi literatura maternă ca disciplină de studiu Articolul 33În baza legislaţiei în vigoare, în conformitate cu cele prevăzute la art. 4, elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură studiul disciplinei Limba şi literatura maternă, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, parte a trunchiului comun. Articolul 34Orele de Limba şi literatura maternă sunt în mod obligatoriu incluse în orarele şcolilor în care există cerere pentru studierea limbii materne. În şcolile cu predare în limba română, în care orele de limbă maternă nu fac parte din norma obligatorie a cadrelor didactice şi nu pot fi formate catedre, acestea vor fi retribuite prin plata cu ora. Articolul 35După exprimarea opţiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu de-a lungul întregului ciclu de învăţământ. Articolul 36Este interzisă condiţionarea accesului la studiul limbii materne. Părinţii şi elevii optează în mod liber pentru studiul limbii materne. Orice elev, de orice naţionalitate, poate studia disciplina Limba şi literatura maternă, care se predă în unităţile de învăţământ în care studiază, dacă acesta şi părintele sau tutorele legal instituit consideră că acest lucru este benefic elevului. Articolul 37Elevii au dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu, inclusiv de la nivelul grupei de începători. Articolul 38Elevii care încep studiul limbii materne mai târziu decât în primul an vor susţine un test de evaluare a cunoştinţelor de limbă, în cadrul unităţilor de învăţământ, cu scopul de a se stabili exact nivelul la care se începe predarea. Articolul 39Predarea limbii materne se realizează în baza unor programe specifice sau adaptate. Articolul 40Unitatea de învăţământ va constitui clasele sau grupele potrivit Legii nr. 1/2011, art. 63 alin. (1) şi (2), al altor reglementări, astfel încât să se favorizeze studiul limbii materne. Articolul 41(1) Predarea disciplinei Limba şi literatura maternă se realizează în felul următor:a)la clasele din învăţământul primar, orele de limba maternă vor fi predate, de regulă, de învăţători/profesori/institutori care cunosc limba maternă a elevilor. În şcolile cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, orele de limba maternă nu fac parte din norma obligatorie a învăţătorilor. Orele vor fi retribuite prin plata cu ora, conform art. 263 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 şi a altor reglementări, acestora sau altor cadre didactice; b)la clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi în şcolile profesionale, orele de limba maternă, constituite în catedre sau la plata cu ora, vor fi predate de profesori titulari ori de personal didactic suplinitor de specialitate. (2) În situaţia în care nu se poate asigura predarea limbii materne cu personal didactic calificat, orele de limba maternă pot fi predate de absolvenţi cu diplomă de bacalaureat, buni cunoscători ai limbii respective. Cunoaşterea limbii se dovedeşte prin documente sau se stabileşte în urma unei testări de specialitate. Articolul 42Studierea limbii materne de către elevii aparţinând diferitelor minorităţi naţionale, care frecventează şcoli cu predare în limba română sau în altă limbă decât limba maternă, se face pe baza programelor de învăţământ aprobate de minister, a manualelor şcolare elaborate în baza acestora. Articolul 43În cazul în care unele minorităţi istorice din România nu dispun încă de o limbă normată, literară, aceştia au dreptul să studieze în sistemul de învăţământ idiomurile în care gândesc şi se exprimă. Secţiunea a 6-aSpecificităţile studiului limbii materne rromani Articolul 44Avându-se în vedere specificitatea învăţământului pentru rromi, se vor respecta următoarele prevederi suplimentare: a)studiul în limba maternă rromani, inclusiv la nivel antepreşcolar şi preşcolar, sau studiul limbii rromani, al istoriei rromilor poate începe în orice an de studiu, fără condiţionarea existenţei domiciliului stabil în respectiva localitate; b)orele de limba rromani pot fi introduse la nivelul oricărei clase, inclusiv în cazul elevilor rromi care nu cunosc limba şi doresc să o studieze. Articolul 45În condiţiile existenţei unui număr limitat de cadre didactice calificate de limba rromani, în situaţii deosebite, orele de limba maternă rromani vor fi asigurate de buni cunoscători ai limbii rromani absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, care vor urma, în maximum un an de la începerea predării la catedră, un curs intensiv, specific, de limba rromani şi metodica predării limbii rromani comune, organizat şi recunoscut de MECTS/casele corpului didactic/inspectoratele şcolare. Articolul 46Elevii care provin din familii mixte, care trăiesc în două culturi minoritare şi sunt cuprinşi în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale au dreptul la studiul ambelor limbi. Capitolul IIILimba şi literatura română Secţiunea 1Dispoziţii generale Articolul 47În învăţământul preşcolar desfăşurat în limbile minorităţilor naţionale, educatoarele vor introduce sintagme, scurte propoziţii şi expresii uzuale în limba română, în conformitate cu prevederile curriculumului naţional pentru învăţământul preşcolar. Articolul 48Educatoarele vor cultiva la copii pronunţia corectă a sunetelor specifice limbii române în contexte diferite, participarea la diferite activităţi, inclusiv activităţi de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor, vor stimula îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv prin diferite experienţe de învăţare, audierea unor texte scurte şi înţelegerea acestora. Articolul 49Studierea limbii române se începe în clasa pregătitoare în baza programelor specifice pentru învăţământul destinat minorităţilor naţionale. Secţiunea a 2-aÎnvăţământul primar Articolul 50Elevii din clasa pregătitoare vor înţelege şi utiliza limba română, la nivel de utilizator compatibil cu standardele din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi. Articolul 51În clasele I-IV, pe lângă componenta orală a limbii, copiii studiază şi elementele de bază ale scrisului: se conştientizează diferenţele între alfabetul limbii române şi al limbii materne. Elevii înţeleg fraze izolate şi expresii frecvent folosite în domenii de interes: informaţii personale şi familiale simple, lexicul legat de cumpărături, de mediul înconjurător apropiat, de activitatea profesională. Copiii comunică în situaţii obişnuite, care nu solicită decât un schimb de informaţii simplu şi direct, referitoare la subiecte familiare şi obişnuite. Elevii descriu mediul înconjurător şi evocă subiecte care corespund nevoilor lor imediate. Articolul 52În cadrul acestui ciclu se studiază şi texte literare, poezii şi povestiri corespunzătoare nivelului de înţelegere şi receptare al elevilor. Secţiunea a 3-aÎnvăţământul gimnazial Articolul 53În clasele V-VII elevii îşi însuşesc elemente esenţiale, folosind un limbaj standard, clar, pe teme familiare lor, întâlnite uzual, legate de muncă, şcoală, timpul liber, ţară etc. Elevii sunt capabili să producă un discurs coerent, oral şi scris, pe teme familiare şi din domeniile lor de interes şi să relateze un eveniment, o experienţă, să descrie o speranţă sau un scop şi să expună argumentele ori explicaţiile unui proiect sau ale unei idei. Articolul 54În clasele VIII şi IX elevii surprind ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv din domeniul tehnicii. Aceştia comunică spontan şi fluent, dezinvolt. Elevii se exprimă clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, îşi expun opiniile asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi. Articolul 55În programele şcolare de la acest nivel vor fi prevăzute texte literare atractive. Articolul 56În programele şcolare, noţiunile gramaticale vor fi introduse în corelare cu programele pentru disciplina Limba şi literatura maternă. Secţiunea a 4-aÎnvăţământul liceal Articolul 57În cadrul acestui ciclu de învăţământ se studiază opere din literatura română, caracteristicile socio-culturale şi artistice ale epocilor în care au fost scrise aceste opere. Se va pune accentul pe accesibilitatea şi reprezentativitatea textelor literare pentru epoca în care au fost scrise, pentru genurile literare şi pentru posibilitatea stabilirii de conexiuni cu alte literaturi şi arte. Deprinderile şi atitudinile se constituie, la acest nivel, în premise pentru formarea umanistă a elevilor, sporind, totodată, interesul pentru diversitate culturală. Articolul 58În clasele X-XII elevii vor deveni utilizatori experimentaţi, putând recepta texte substanţiale, literare şi nonliterare, exprimându-se spontan, fluent, eficient şi persuasiv, integrându-se cu succes în plan social şi academic. Articolul 59La finele ciclului liceal absolvenţii recepţionează, practic, fără efort, tot ceea ce citesc sau aud. Ei pot să redea anumite fapte din diverse surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent şi argumentat. De asemenea, elevii se exprimă spontan, fluent şi cu precizie, fiind în stare să distingă nuanţe fine de sens, legate de subiecte complexe. Capitolul IVIstoria şi tradiţiile minorităţii naţionale Articolul 60Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba maternă, în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu integrată în orarul şcolii, Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, ca parte a trunchiului comun. Articolul 61Grupele de studiu/Clasele la această disciplină se formează potrivit prevederilor legale. Articolul 62Predarea disciplinei se face în învăţământul gimnazial, în conformitate cu prevederile planului-cadru şi ale programelor şcolare de învăţământ. Capitolul VEducaţia muzicală Articolul 63Studiul Educaţiei muzicale are ca scop valorificarea aptitudinilor şi dezvoltarea competenţelor în domeniul artistic-muzical. Articolul 64Educaţia muzicală în limba maternă este parte integrantă a educaţiei generale, complexe, care contribuie la dezvoltarea personalităţii individuale a elevilor. Studiul disciplinei exercită o influenţă deosebită asupra tuturor componentelor personalităţii: emoţional, raţional, psihomotric, dezvoltând în mare măsură şi creativitatea, precum şi educaţia estetică a elevilor. Articolul 65Disciplina Educaţie muzicală contribuie la dezvoltarea identităţii culturale a individului. Aportul limbii materne în educaţia muzicală - prin cântece populare, cântece pentru copii şi repertoriul legat de tradiţii, sărbători religioase şi laice - joacă un rol important în cunoaşterea, asimilarea culturii, a tradiţiilor şi a obiceiurilor specifice fiecărei minorităţi în parte. Articolul 66Disciplina Educaţie muzicală în limba maternă se studiază în numărul de ore specificat în planul-cadru de învăţământ şi este predată de către cadre didactice calificate, vorbitoare ale limbii materne respective, în conformitate cu prevederile art. 247 şi 248 din Legea nr. 1/2011. Articolul 67Disciplina Educaţie muzicală se studiază în baza unor programe şi manuale specifice, elaborate prin valorificarea creaţiei muzicale specifice fiecărei etnii în parte: cântece populare, cântece din folclorul copiilor, cântece care se leagă de tradiţii şi sărbători religioase şi laice, opere ale compozitorilor din rândul minorităţilor în cauză, în baza obiectivelor generale ale programelor de muzică valabile pentru unităţile de învăţământ cu predare în limba română. Capitolul VIDispoziţii finale Articolul 68Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile şcolilor vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii prezenta metodologie şi o vor afişa în loc vizibil şi protejat, în şcolile care fac obiectul metodologiei, pentru ca aceştia să poată beneficia - în cunoştinţă de cauză - de drepturile pe care le au. Articolul 69În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli au obligaţia să comunice în timp util inspectoratelor şcolare de care aparţin necesarul de manuale şcolare pentru minorităţi, având permanent în vedere regimul special de tipărire în cazul tirajelor reduse. Articolul 70Inspectoratele şcolare şi unităţile şcolare au obligaţia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi. Articolul 71Direcţiile de specialitate din cadrul MECTS acordă sprijin în derularea eficientă a procesului de predare-învăţare a disciplinelor Limba şi literatura maternă, Limba şi literatura română, Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi Educaţia muzicală, prin colaborare cu toţi factorii responsabili şi interesaţi din reţeaua învăţământului şi din afara acesteia.