Ordinul Nr.3530 din 29.03.2016

Nprivind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016
ACT EMIS DE: Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 249 din 04 aprilie 2016

Luând în considerare Adresa nr. 638 din 16 martie 2016 a Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu nr. 8.863 din 17 martie 2016,în temeiul art. 193, 197, 216, 219 alin. (2) şi al art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise. Articolul 3Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate conform anexei şi notifică Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice eventualele neconcordanţe sesizate. Articolul 4Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate. Articolul 5În anul 2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice analizează şi aprobă deschiderile de credite lunare, pe întreg parcursul anului, astfel încât instituţiilor de învăţământ superior de stat să le fie repartizate sume care să asigure funcţionarea în condiţii normale a acestora. Articolul 6Direcţia generală învăţământ superior şi Direcţia generală buget-finanţe din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 7Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, Gigel Paraschiv, secretar de stat Bucureşti, 29 martie 2016. Nr. 3.530. ANEXĂ METODOLOGIE de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016 Articolul 1(1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate. (2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Articolul 2(1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate venituri proprii.(2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2016 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.(3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare. Articolul 3Finanţarea de bază se referă la: 1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale; 2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.; 3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane; 4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii. Articolul 4(1) În vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior, se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.(2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MENCS.(3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MENCS, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate. Articolul 5Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost. Articolul 6(1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011/2012 este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.(2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGDd, fondul pentru finanţarea granturilor (FGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi. (3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor (FGD), pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia: unde: – VGD_rs,I, VGD_rs,II, VGD_rs,III şi VGD_rs,IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

– GD_rs,I, GD_rs,II, GD_rs,III şi GD_rs,IV reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară), finanţate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de ştiinţă rs;

– Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate. Articolul 7
(1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în art. 8 şi 9 .(2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2016 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie. Articolul 8Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licenţă, master), se face pe baza următoarei proceduri: 1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2016, asociată ciclurilor de studii (licenţă şi master): a)din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD); b)din suma rămasă (FI’) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi fiecare ciclu de studii (licenţă şi master). Procedura are două etape: a)În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r (licenţă şi master), numărul SE^U_r,rs de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs: unde: – SE^(U)_fr,rs este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 ianuarie 2015 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2016 pentru repartizarea finală);

- ^e_fr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr (v. tabelul 1 din anexa nr. 3); – Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România (v. tabelul 1 din anexa nr. 3). b)În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEU_r^(U) de studenţi echivalenţi unitari: unde: – C_rs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs (tabelul 2 din anexa nr. 3);

– Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (v. tabelul 2 din anexa nr. 3). 3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU: unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. 4. Se determină alocaţia fb_s pe student echivalent unitar: unde: – FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;

– SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FB^(U)_r se calculează multiplicând alocaţia fb_s cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi la programe de studii asociate ciclului r: unde: – SEU^U_r reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;

– fb_s este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB^(U) pentru finanţarea de bază: Articolul 9Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri: 1. În prima etapă se determină: a)valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară; b)valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs; c)valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de ştiinţă rs.În acest sens:

	(i)	Din suma alocată pentru finanţarea instituţională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) şi fondurile pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), rezultând suma FI’, din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătore proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.
	(ii)	Se determină fondurile FSrs alocate pentru finanţarea suplimentară FS pe anul 2016, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

Se determină numărul SEU´_rs de studenţi echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 3): unde SEU´^U_rs reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate anterior. Se determină fondurile FS_rs din valoarea totală FS pe baza ponderii studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs:

(iii)

Analog procedurii prin care se determină FSrs, se determină sumele FSrs(Ck) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs:

unde p_k reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC_k (în totalul finanţării suplimentare), iar Ʃ^{n_{k = 1}} p_k = 1 şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate IC_k şi a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie. 2. În a doua etapă se determină sumele FS^(U)_rs(C_k) alocate universităţii U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: 2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare universitate, IC_k^(U), conform modului de calcul prezentat în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel: 2.1.1. pentru fiecare ramură de ştiinţă, IC^(U)_rs,k, dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă; 2.1.2. la nivel de universitate, IC_k^(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC^(U)_rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IC^{(U)_rs,k = IC_k(U)}. 2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IR_k^(U), astfel: 2.2.1. pentru fiecare ramură de ştiinţă, IR^(U)_rs,k, dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă; 2.2.2. la nivel de universitate, IR_k^(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IR^(U)_rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IR^{(U)_rs,k = IR_k(U)}. Indicatorul de calitate relativ IR_k^(U), corespunzător indicatorului de calitate IC_k, pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universităţii U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi. . Matematic, acest calcul se exprimă astfel: unde: – IR_k^(U) = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

– IC_k^(U) = aloarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

– SEU^(Un) = numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM);

– N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor universităţilor (notate Um) care au obţinut rezultate inferioare şi suma dimensiunilor universităţilor (notate UM) care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităţilor. 2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS^(U)_rs(C_k), alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: 3. În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U) , ce revin universităţii U, pentru finanţarea suplimentară, astfel: 3.1. Se determină sumele totale FS^(U)_rs , ce revin universităţii pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează: 3.2. Se determină sumele totale FS^(U), alocate universităţii U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează: 4. În a patra etapă se calculează sumele finale FS_fin^(U)ce revin universităţii U, pentru finanţarea suplimentară, prin consolidarea pe ultimii patru ani, în ponderi egale (p_i), a rezultatelor corespunzătoare finanţării suplimentare (FS_i) pentru anul i, astfel: ANEXA Nr. 1la metodologie Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2015 Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 2% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie. Suma rămasă (FI’) se distribuie după cum urmează: a)finanţarea de bază (FB): 72,5%; b)finanţarea suplimentară (FS): 26,50%; c)Fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,00%. ANEXA Nr. 2la metodologie Valoarea grantului anual pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011/2012

Categorii cheltuieli	Domeniul de finanţare
	D1	D2	D3, D4
TOTAL GRANT (lei) (include salarizarea conducătorului de doctorat; salarizarea membrilor comisiei de îndrumare; program de pregătire bazat pe studii avansate; program de pregătire suplimentar fonduri pentru cercetare; regia şcolii doctorale)	22.400	25.300	29.200

În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei). În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism. În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei). ANEXA Nr. 3la metodologie Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2016 Tabelul 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

Nr. crt.	Ciclul şi forma de învăţământ	Coeficient de echivalare
I. Studii universitare de licenţă
1	Studii în limba română(1)	1,00
2	Studii în limba maghiară - ca limbă maternă	2,00
3	Studii în limba germană - ca limbă maternă	2,50
4.1	Studii integral în limbi de mare circulaţie internaţională(2)	1,50
4.2	Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie internaţională şi în limba română	1,25
5.1	Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă	2,00
5.2	Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie restrânsă şi în limba română	1,50

Nr. crt.	Ciclul şi forma de învăţământ	Coeficient de echivalare
6	Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării	2,50
7	Studii universitare cu frecvenţă redusă	0,25
8	Studii universitare - învăţământ seral	0,80
II. Studii universitare de masterat(3)
9	Studii de masterat în limba română(1)	2,00/1,00
10	Studii de masterat în limbi de circulaţie internaţională	3,00/1,50
11	Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării	3,00/1,50
12	Studii de masterat în limbile minorităţilor naţionale(4)	3,00/1,50
III. Alte forme de pregătire
13	Stagiu de rezidenţiat	1,20
14	Pregătire preliminară pentru studenţi străini (an pregătitor)	1,25
15	Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar	0,40
16	Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)	0,16

⁽¹⁾ Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma „Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii" de la ciclul universitar de licenţă şi master. ⁽²⁾ Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română. ⁽³⁾ La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru. ⁽⁴⁾ Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la „Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)" şi „Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat. Tabelul 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

Cod DF	Domeniul fundamental (DF)	Cod RS	Ramura de ştiinţă (RS)	Coeficient de cost	Domenii finanţare grant doctorat	Codificare
10	Matematică şi ştiinţe ale naturii	10	Matematică	1,65	D2	1010
		20	Fizică	1,9	D2	1020
		30	Chimie şi inginerie chimică	1,9	D2	1030
		40	Ştiinţele pământului şi atmosferei	1,65	D2	1040
20	Ştiinţe inginereşti	10	Inginerie civilă	1,75	D2	2010
		20	Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii	1,75	D2	2020
		30	Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze	1,75	D2	2030
		40	Ingineria transporturilor	1,75	D2	2040
		50	Ingineria resurselor vegetale şi animale	1,75	D2	2050
		60	Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei	1,75	D2	2060
		70	Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management	1,75	D2	2070
30	Ştiinţe biologice şi biomedicale	10	Biologie	1,9	D2	3010
		20	Biochimie	1,9	D2	3020
		30	Medicină	2,25	D3	3030
		40	Medicină veterinară	2,25	D3	3040
		50	Medicină dentară	2,25	D3	3050
		60	Farmacie	2,25	D3	3060
40	Ştiinţe sociale	10	Ştiinţe juridice	1	D1	4010
		20	Ştiinţe administrative	1	D1	4020
		30	Ştiinţe ale comunicării	1	D1	4030
		40	Sociologie	1	D1	4040

Cod DF	Domeniul fundamental (DF)	Cod RS	Ramura de ştiinţă (RS)	Coeficient de cost	Domenii finanţare grant doctorat	Codificare
		50	Ştiinţe politice	1	D1	4050
		60	Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică	1	D1	4060
		70	Ştiinţe economice (doar Cibernetică, statistică şi informatică economică)	1,65	D2	407050
		70	Ştiinţe economice (fără Cibernetică, statistică şi informatică economică)	1	D1	4070
		80	Psihologie şi ştiinţe comportamentale	1	D1	4080
50	Ştiinţe umaniste şi arte	10	Filologie	1	D1	5010
		20	Filosofie	1	D1	5020
		30	Istorie	1	D1	5030
		40	Teologie	1	D1	5040
		50	Studii culturale	1	D1	5050
		60	Arhitectură şi urbanism	2,5	D3	5060
		70	Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei)	3	D4	507040
		70	Arte vizuale (doar Istoria şi teoria artei)	1	D1	50704070
		70	Teatru şi artele spectacolului	5,37	D4	507010
		70	Cinematografie şi media	7,5	D4	507020
		70	Muzică (doar Interpretare muzicală)	5,37	D4	50703040; 50703050
		70	Muzică (fără Interpretare muzicală)	3	D4	507030
60	Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice	10	Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice	1,86	D2	6010

NOTĂ: Toţi studenţii/participanţii din toate universităţile de stat din România, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar) sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost. ANEXA Nr. 4la metodologie Lista indicatorilor de calitate şi a ponderilor asociate, pentru anul 2016

Clasa de indicatori	Denumire indicator (ICk)	Pondere
C1. Predare/învăţare (30%)	IC1.1. Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice	10%
	IC1.2. Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă	8%
	IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice	6%
	IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice	6%
C2. Cercetare ştiinţifică/ creaţie artistică (40%)	IC2.1. Calitatea resursei umane	12%
	IC2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice	10%
	IC2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice	12%
	IC2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică	6%
C3. Orientare internaţională (10%)	IC3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS	5%
	IC3.2. Ponderea studenţilor înscrişi în programe de studii în limbi de circulaţie internaţională	5%

Clasa de indicatori	Denumire indicator (ICk)	Pondere
C4. Orientare regională & echitate socială (20%)	IC4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale	5%
	IC4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse	4%
	IC4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă	4%
	IC4.4. Locuri în cămine studenţeşti	5%
	IC4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate	2%
Pondere totală		100%
Pondere totală din FI		26,5%

ANEXA Nr. 5la metodologie Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2016 Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare IC1.1. Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de norme didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare). Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: TPD_rs^(U) - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare); TS_rs^(U) - numărul total de studenţi (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M - Licenţă, Master), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, obţinut pe baza relaţiei: TS_rs^(U) = SF_{rs^(U)(L_buget)} + SF_{rs^(U))(M_buget)} * ef_master + SF_rs^(U)(Ltaxă₎ + SF_{rs^(U)(M_taxă)} * ef_{master ,} iar ef_master este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5, care se aplică la ciclul de master; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: CNFIS, universităţi. IC1.2. Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, conform relaţiei: unde: SF_{rs^(U) (M)} - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde, pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5; SF_{rs^(U) (L)} - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat. Sursă date: CNFIS, universităţi. IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, şi numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare). Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: TPDT_rs^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare), cu vârsta până la 40 de ani inclusiv (născuţi după 1 ianuarie 1974); TPD_rs^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi. IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, şi numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare). Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: TPDCD_rs^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; TPD_rs^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi. Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică IC2.1. Calitatea resursei umane Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute¹ de cadrele didactice şi de cercetare² ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta şi punctajul minim, stabilit de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv³. Universitatea raportează cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de ştiinţă, şi comunică punctajele fiecăruia (calculate conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării). ¹ Dacă universitatea raportează mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea raportează mai puţin de 25 de cadre didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universităţile au programe universitare în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare. ² Se raportează toate cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică şi este raportat în ramura/ramurile de ştiinţă unde desfăşoară activitatea didactică. ³ Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau şef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferenţiar universitar (procentual, în funcţie de gradul didactic, 80% din punctaj pentru şef de lucrări, respectiv 50% pentru asistent). Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani. Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală, conform relaţiei: – reprezintă scorul obţinut pentru cadrul didactic CD_j, de la universitatea U;punctaj_CD_j^(U) - reprezintă punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice CD_j (conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării); punctaj_min_CNATDCU_j^(U) - reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care cadrul didactic CD_j deţine titlul respectiv; m_rs - reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015/2016, respectiv scorurile calculat pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent. Sursă date: universităţi, CNATDCU. C2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie aritmetică a indicilor⁴ Hirsch h corespunzători cadrelor didactice raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul C2.1, conform relaţiei: unde: h_j este indicele Hirsch h al cadrului didactic j. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat H_j^3/2; p₁ = 0,5, p₂ = 0,3 şi p₃ = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 =0 şi p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale; h_i^WebofKn - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Web of Knowledge; h^Scopus_j - Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Scopus; h_i^GoogleSch - Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_rs - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an₂₀₁₅ şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch calculaţi pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015). Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. ⁴ Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Knowledge, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice se va folosi un indicator alternativ. Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: cit_tip(CD_j,ca^rs,U) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; p_cit_tip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel naţional); h^GoogleSch (CD_j,as^rs,U) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_rs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an₂₀₁₅ şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015). Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională. Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/ adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: performanţă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: cit_tip,rec_tip(CD_j,ca^rs,U) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate sau de recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; p_cit_rec_tip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate sau elementului de recunoaştere naţională sau internaţională (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări sau de elemente de recunoaştere pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel naţional); h^GoogleSch(CD_j,as^rs,U) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_rs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an₂₀₁₅ şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015) Sursă date: universităţi, Web of Knowledge, Google Scholar. C2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 şi zona roşie sau ERIH INT1, v. clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură. Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roşie, respectiv ERIH INT1, şi 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în Nature sau Science se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene /internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice, conform relaţiei: unde: ar_sn_rs^(U) - numărul de articole publicate în revistele Science sau Nature de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; ar_r_rs^(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; ar_g_rs^(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; br_t^(_rsU) - numărul de brevete triadice obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; br_e_rs^(U) -numărul de brevete europene/internaţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; br_n_rs^(U) - numărul de brevete naţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; TPDCtit_rs^(U) - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent; m_rs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑mrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U. Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru o singură ramură de ştiinţă. O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roşie şi galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte. Sursă date: universităţi, UEFISCDI. Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf⁵, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic. Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf se împarte la 2, indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: pr_tip(CD^rs,U_j,ca) - tipul de proiect realizat sau distincţie obţinută pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; P_pr_tip - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincţie obţinută (pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute, la nivel naţional şi internaţional, se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2, pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2); ⁵ Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: Festivalul Internaţional George Enescu, BBC Proms, Salzburg Festival, săli spectacole (Concert House Viena, Tom Halick Zürich, Metropolitan, Scala); b) domeniul teatru: Edinburgh, Avignon, Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; c) domeniul film: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA; d) domeniul arte vizuale: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou); e) domeniul arhitectură: Union Internationale des Architectes, Consiliul European al Urbaniştilor ECTP, Federaţia Internaţională a Peisagiştilor IFLA, AEEA, RIBA, Arhitect’s Council of Europe, The Royal Town Planning Institute RTPI, UNISCAPE. ar_gr(CD^rs,U_j,cs) - numărul de articole publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; Par_gr - punctajul acordat pentru articolele publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; br_tip(CD^rs,U_j,cs) - numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; Pbr_tip - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; TPDCtit_rs^(U) - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent. Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performante sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2, 0,8, respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2, 1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: performanţă sportivă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: ps_tip(CD^rs,U_j,ps) - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; P_ps_tip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2, 0,8, respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2, 1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic); ar_gr(CD^rs,U_j,cs) - numărul de articole publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; Par_gr - punctajul acordat pentru articolele publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; br_tip(CD^rs,U_j,cs) - numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; Pbr_tip - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; TPDCtit_rs^(U) - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent. Sursă date: universităţi, UEFISCDI. C2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică⁶ (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate, conform relaţiei: unde: TV^{(U)_{pr_cercetare})} - valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la universitatea U; TPDCtit^(U) - numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională C3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi prin programul ERASMUS, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U, conform relaţiei: unde: SF^(U)(ERASMUS_ro) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, români, care au participat la mobilităţi ERASMUS în străinătate; SF^(U)(ERASMUS_st) - numărul de studenţi fizici de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, străini, care au participat la mobilităţi ERASMUS în România; TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv mobilităţile realizate şi finalizate în anul universitar anterior 2013/2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS. C3.2. Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă şi master şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii, conform relaţiei: unde: SF_{rs^(U)(L_străini)} - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; SF_{rs^(U)(M_străini)} - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de master, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; TSF_rs^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: CNFIS, universităţi. ⁶ Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU şi POS-CCE. Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială C4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic⁷ şi numărul total al studenţilor⁸. Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: SF^(U)(medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori sau provin din centre de plasament (orfani) ori aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U; TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi C4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii, conform relaţiei: unde: CB^{(U)_{surse proprii}} - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale universităţii, altele decât alocaţiile bugetare - în lei; TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi. C4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul de studenţi de la ciclul de studii de licenţă, care au făcut practică în mediul angajator (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, şi numărul total de studenţi de la ciclul de studii de licenţă. Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: SF_{rs^(U)(L_practică)} - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică; SF_rs^(U)(L) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă şi frecvenţă redusă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv studenţii care au realizat practică în anul universitar anterior 2013/2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi. ⁷ Sintagma „medii dezavantajate socioeconomic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), care aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilităţi. ⁸ Pentru indicatorii de calitate aplicaţi în anul 2015 se iau în considerare doar datele pentru anul universitar 2014/2015. C4.4. Locuri în cămine studenţeşti Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relaţiei: unde: LC^(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U; SC^(U) - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U; TSF_(zi)^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi. C4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii. unde: TFond^{(U)_{nerambursabile}} - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei; TV^(U) - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: universităţi.