Luând în considerare prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetică,în scopul asigurării compatibilităţii electromagnetice a echipamentelor radioelectrice din dotarea Ministerului Apărării Naţionale,în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) şi art. 51 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin. Articolul 1
(1) Compatibilitatea electromagnetică se asigură prin aplicarea de măsuri tehnice şi organizatorice aprobate de structurile cu responsabilităţi din componenţa Ministerului Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN.
(2) În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a)echipament radioelectric - orice aparat sau instalaţie fixă care funcţionează cu ajutorul frecvenţelor radio; b)aparat - orice dispozitiv finit sau orice combinaţie de astfel de dispozitive achiziţionate ca unitate funcţională independentă, destinat utilizatorului final şi susceptibil să producă perturbaţii electromagnetice ori a cărui funcţionare este susceptibilă de a fi afectată de astfel de perturbaţii; c)instalaţie fixă - o combinaţie specifică a mai multor tipuri de aparate şi, după caz, a altor dispozitive care sunt asamblate, instalate şi destinate a fi utilizate în mod permanent într-o locaţie prestabilită; d)compatibilitate electromagnetică - capacitatea echipamentelor de a funcţiona satisfăcător în mediul lor electromagnetic, fără a produce ele însele perturbaţii electromagnetice prejudiciabile pentru alte echipamente din mediul respectiv; e)perturbaţie electromagnetică - orice fenomen electromagnetic care poate degrada funcţionarea echipamentelor radioelectrice. O perturbaţie electromagnetică poate fi un zgomot electromagnetic, un semnal nedorit sau o modificare a însuşi mediului de propagare; f)mediu electromagnetic - toate fenomenele electromagnetice observabile într-o anumită locaţie; g)zonă de protecţie electromagnetică - zona din mediul electromagnetic al unui echipament radioelectric în care prezenţa unui alt echipament poate provoca perturbaţii electromagnetice prejudiciabile; h)organism notificat - organism desemnat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pentru evaluarea echipamentelor din punctul de vedere al conformităţii cu cerinţele esenţiale privind compatibilitatea electromagnetică, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetică; i)standard militar tehnic - document în care sunt precizate normele sau ansamblul de norme care reglementează calitatea, caracteristicile şi forma unui echipament radioelectric militar; j)program offset - un set de compensaţii economice pentru achiziţionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Articolul 2La nivelul MApN se stabilesc următoarele structuri cu responsabilităţi pe linia asigurării compatibilităţii electromagnetice: a)Departamentul pentru armamente; b)Direcţia comunicaţii şi informatică a Statului Major General, denumită în continuare DCI/SMG; c)Direcţia generală de informaţii a apărării, denumită în continuare DGIA; d)statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei; e)Agenţia Militară pentru Managementul Frecvenţelor Radio, denumită în continuare AMMFR. Articolul 3Departamentul pentru armamente răspunde de: a)întocmirea şi actualizarea, de către Agenţia Militară de Standardizare, împreună cu AMMFR, a listei cu standarde militare privind compatibilitatea electromagnetică; b)transmiterea listei cu standarde militare privind compatibilitatea electromagnetică Biroulului standardizare şi interoperabilitate din cadrul Statului Major General, în vederea aprobării de către preşedintele Consiliului de standardizare şi interoperabilitate al MApN; c)înscrierea de către Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, denumită în continuare ACTTM, în cadrul specificaţiei tehnice a fiecărui echipament radioelectric a denumirii standardelor militare ale căror prevederi trebuie respectate pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice; d)evaluarea conformităţii cu standardele şi reglementările privind compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor radioelectrice militare achiziţionate, fabricate, modificate sau primite ca donaţie ori prin intermediul programelor offset de către structurile din compunerea MApN; e)dezvoltarea, operaţionalizarea şi menţinerea în cadrul MApN, prin ACTTM, a capacităţilor de testare - evaluare în domeniul compatibilităţii electromagnetice. Articolul 4
(1) Măsurile de asigurare a compatibilităţii electromagnetice pe timpul instalării şi exploatării echipamentelor radioelectrice militare se stabilesc în cadrul actelor normative specifice elaborate de structurile cu responsabilităţi, astfel:a)DCI/SMG, pentru echipamentele radioelectrice de comunicaţii din dotarea MApN; b)DGIA, pentru echipamentele radioelectrice din dotarea proprie şi a structurilor subordonate; c)statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, pentru echipamentele de radionavigaţie, de radiolocaţie, sistemele de armamente şi alte echipamente radioelectrice caracteristice fiecărei categorii de forţe, cu excepţia celor de comunicaţii.
(2) Măsurile de asigurare a compatibilităţii electromagnetice pentru echipamentele radioelectrice de comunicaţii din dotarea DGIA sunt stabilite cu avizul DCI/SMG. Articolul 5AMMFR este structura de specialitate care stabileşte principiile şi regulile generale în domeniul compatibilităţii electromagnetice, coordonează şi controlează modul de aplicare a acestora în MApN. În acest scop, AMMFR are următoarele responsabilităţi: a)elaborează acte normative specifice, studii şi analize de caz pe linia compatibilităţii electromagnetice în MApN; b)coordonează aplicarea măsurilor de asigurare a compatibilităţii electromagnetice pe timpul achiziţiei, instalării şi exploatării echipamentelor radioelectrice din dotarea MApN, la solicitarea structurii responsabile cu achiziţia, instalarea şi exploatarea respectivelor echipamente; c)analizează şi soluţionează cererile de sprijin cu frecvenţe pentru echipamentele radioelectrice militare. Articolul 6
(1) AMMFR întocmeşte, actualizează şi gestionează următoarele baze de date:a)privind caracteristicile de lucru ale echipamentelor radioelectrice din dotarea MApN, care trebuie să conţină date referitoare la: gama frecvenţelor de lucru, ecartul, codurile simbolului de emisie, lărgimea de bandă ocupată a semnalului, tipul şi câştigul antenei, puterea efectiv radiată, alte informaţii necesare; b)privind locurile de dispunere şi parametrii tehnici de emisie aprobaţi pentru echipamentele radioelectrice instalate permanent în perimetre administrate de structuri ale MApN, care trebuie să conţină date referitoare la: denumirea locurilor de instalare şi coordonatele geografice în grade, minute, secunde ale fiecărei antene, frecvenţele de emisie şi recepţie asignate, codurile simbolului de emisie, lărgimea de bandă ocupată a semnalului, înălţimea, tipul şi câştigul antenei, puterea efectiv radiată, alte informaţii necesare efectuării analizelor de compatibilitate electromagnetică; c)privind frecvenţele radio asignate pe utilizatori, necesare punerii în funcţiune a echipamentelor radioelectrice din dotarea Armatei României.
(2) AMMFR poate pune la dispoziţia structurilor cu responsabilităţi pe linia asigurării compatibilităţii electromagnetice în MApN, la cerere, în scopul îndeplinirii atribuţiilor pe linia compatibilităţii electromagnetice, informaţii cuprinse în bazele de date proprii. Articolul 7Structurile prevăzute la art. 4 au obligaţia obţinerii avizului de specialitate din partea AMMFR pentru actele normative specifice, doctrinele şi manualele care conţin măsuri de asigurare a compatibilităţii electromagnetice. Articolul 8
(1) Pe linia compatibilităţii electromagnetice, AMMFR asigură utilizarea eficientă a frecvenţelor radio aflate în administrarea MApN şi reprezintă interesele acestuia în relaţia cu instituţiile şi organizaţiile militare şi civile cu responsabilităţi în domeniu, naţionale şi internaţionale, în scopul armonizării reglementărilor specifice, protejării lucrului echipamentelor radioelectrice din dotarea structurilor MApN şi soluţionării eventualelor perturbaţii electromagnetice prejudiciabile produse de către acestea sau de cele aparţinând altor utilizatori.
(2) Reprezentantul MApN în Comisia Interdepartamentală de Radiocomunicaţii este propus din rândul specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul AMMFR.
(3) AMMFR este unica structură din MApN care realizează alocarea, asignarea şi evidenţa frecvenţelor sau canalelor radio necesare punerii în funcţiune a tuturor echipamentelor radioelectrice din dotarea Armatei României. Articolul 9
(1) Înainte de iniţierea activităţii de introducere în dotarea MApN a echipamentelor radioelectrice, structura beneficiară a echipamentului, indiferent de forma de obţinere, transmite spre avizare AMMFR cererea de sprijin cu frecvenţe radio, denumită în continuare CSFR, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Cererea de sprijin cu frecvenţe radio se identifică printrun număr unic de înregistrare acordat de AMMFR pentru fiecare tip de echipament radioelectric, iar după avizare devine parte integrantă a documentului cu cerinţele operaţionale.
(3) Avizul AMMFR privind asigurarea resurselor de frecvenţe radio se emite în termen de 45 de zile de la primirea CSFR.
(4) Se interzice iniţierea oricărei activităţi menite a avea ca rezultat atât introducerea în dotare a unor echipamente radioelectrice, cât şi modernizarea celor existente, fără obţinerea avizului favorabil de la AMMFR privind asigurarea resurselor de frecvenţe radio.
(5) Pe timpul activităţilor de testare şi evaluare a echipamentelor radioelectrice, structura beneficiară urmăreşte respectarea cerinţelor esenţiale privind compatibilitatea electromagnetică. Articolul 10În termen de 60 de zile de la intrarea în dotarea MApN a unui nou tip de echipament radioelectric sau de la modernizarea unuia existent, structura beneficiară transmite către AMMFR o copie a CSFR originale completată cu toate caracteristicile tehnice ale echipamentului. Articolul 11
(1) În vederea instalării unui echipament radioelectric ca instalaţie fixă în perimetre administrate de MApN, structura care elaborează proiectul tehnic solicită AMMFR avizul de compatibilitate electromagnetică.
(2) Avizul de compatibilitate electromagnetică devine anexă a proiectului tehnic de instalare şi este valabil pe o perioadă de un an de la data acordării. La nevoie, structura care realizează proiectul tehnic solicită AMMFR prelungirea valabilităţii avizului de compatibilitate electromagnetică.
(3) Se interzice începerea lucrărilor de instalare a unui echipament radioelectric ca instalaţie fixă fără avizul favorabil al AMMFR şi, la solicitarea acesteia, al ACTTM.
(4) Şeful structurii care solicită instalarea unui echipament radioelectric ca instalaţie fixă răspunde de respectarea întocmai a proiectului tehnic de instalare.
(5) O copie a proiectului tehnic de instalare a echipamentului radioelectric ca instalaţie fixă se păstrează la nivelul structurii militare care administrează perimetrul. Articolul 12Avizul acordat de MApN în baza actelor normative în vigoare pentru echipamentele radioelectrice care urmează a fi instalate în afara perimetrelor administrate de MApN şi care aparţin structurilor civile sau instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale conţine obligatoriu avizul de compatibilitate electromagnetică din partea AMMFR şi, la solicitarea acesteia, din partea ACTTM. Articolul 13
(1) AMMFR realizează analiza de compatibilitate electromagnetică cu ajutorul aplicaţiilor informatice specifice şi, la nevoie, folosind echipamente proprii de monitorizare şi analiză a spectrului.
(2) Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, AMMFR poate solicita sprijin atât din partea structurilor din compunerea MApN, cât şi din partea unor instituţii cu care sunt încheiate acorduri de colaborare.
(3) Pentru perimetrele MApN administrate de DGIA, AMMFR şi, la solicitarea acesteia, ACTTM acordă aviz de compatibilitate electromagnetică după obţinerea, în prealabil, a avizului DGIA. Articolul 14
(1) Pentru instalarea/punerea în funcţiune a unor echipamente în zona de protecţie electromagnetică a unui echipament radioelectric din dotarea MApN, avizul de compatibilitate electromagnetică se acordă de AMMFR în baza unui studiu de compatibilitate electromagnetică, avizat din punctul de vedere al conformităţii cu cerinţele esenţiale privind compatibilitatea electromagnetică de către ACTTM, cu sprijinul structurii care are în dotare echipamentul radioelectric.
(2) Studiul de compatibilitate electromagnetică se elaborează, prin grija celui care solicită avizul din partea MApN, de către un organism notificat şi se anexează la proiectul tehnic de instalare a echipamentului. Articolul 15
(1) Echipamentele radioelectrice mobile se instalează şi se pun în funcţiune numai cu respectarea măsurilor de asigurare a compatibilităţii electromagnetice.
(2) Şeful structurii de comunicaţii şi informatică stabileşte, împreună cu managerul de frecvenţe, măsurile tehnice şi organizatorice pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice a tuturor echipamentelor radioelectrice care se pun în funcţiune în zona de responsabilitate a structurii proprii.
(3) Şeful de stat major al structurii care administrează perimetrul în care sunt dislocate temporar mai multe unităţi militare stabileşte măsurile de rezolvare a eventualelor situaţii conflictuale privind asigurarea compatibilităţii electromagnetice pentru toate echipamentele radioelectrice dislocate în zona sa de administrare. Articolul 16Procedurile privind raportarea şi modul de soluţionare a perturbaţiilor electromagnetice prejudiciabile se stabilesc prin dispoziţia şefului Statului Major General de organizare şi funcţionare a sistemului de comunicaţii şi informatic al Armatei României. Articolul 17Pentru prevenirea unor abateri în folosirea echipamentelor radioelectrice, comandanţii/şefii de la toate eşaloanele dispun măsurile necesare pentru: a)verificarea etalonării frecvenţei de lucru şi a controlului radiaţiilor parazite a echipamentelor radioelectrice, conform documentaţiei tehnice; b)realizarea acordului şi a lucrului în emisie folosind puteri variabile, corespunzătoare distanţei minime de propagare necesare îndeplinirii misiunii; c)organizarea şi executarea unui control riguros asupra respectării întocmai a regulilor privind instalarea, exploatarea şi mentenanţa echipamentelor radioelectrice, ţinerii evidenţei corecte şi utilizării stricte numai a caracteristicilor de lucru puse la dispoziţie. Articolul 18La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul general al ministrului apărării naţionale nr. O.G. 40/1982*) privind activitatea de radiocomunicaţii în Armata României.*) Ordinul general al ministrului apărării naţionale nr. O.G. 40/1982 nu a fost publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională. Articolul 19În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, structurile cu responsabilităţi pe linia asigurării compatibilităţii electromagnetice prevăzute la art. 2 elaborează/actualizează proceduri de operare specifice în vederea aplicării unitare a acestuia. Articolul 20Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea ANEXĂCERERE DE SPRIJIN CU FRECVENŢE RADIO – model -NIVELUL DE CLASIFICARE Exemplar unic 
I. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI 
II. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE EMISIE 
III. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE RECEPŢIE 
IV. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE ANTENĂ 
Întocmit (gradul, numele, prenumele, semnătura, nr. de telefon, e-mail) NIVELUL DE CLASIFICARE x din x Instrucţiuni de completare a CSFR 1. Se introduc denumirea şi tipul echipamentului radioelectric. Exemplu: AN/FPS-16; radar instrumental. 2. Se indică, prin alegerea unei opţiuni, dacă echipamentul este destinat pentru aplicaţii de cercetare experimentală sau dezvoltare preliminară, pentru dezvoltare ştiinţifică avansată ori dezvoltare tehnologică sau pentru exploatare operaţională. Clasificarea documentului se va face corespunzător domeniului de aplicare şi informaţiilor furnizate prin cerere. CERCETARE EXPERIMENTALĂ SAU DEZVOLTARE PRELIMINARĂ Se completează cu „x“ dacă echipamentul este destinat pentru: a)testarea modului de aplicare a unor concepte şi tehnici noi, inspirate din mediul înconjurător sau în urma observării unor fenomene naturale, precum şi pentru soluţionarea unor probleme din domeniul fenomenelor fizico-naturale şi al ştiinţelor sociale şi care nu au aplicabilitate directă în domeniul militar; b)testarea fezabilităţii aplicării unor tehnici şi concepte tradiţionale la cerinţe noi, care nu sunt încă validate în procesul de emitere a cerinţelor.DEZVOLTARE ŞTIINŢIFICĂ SAU TEHNOLOGICĂ Se completează cu „x“ dacă echipamentul este destinat pentru: a)dezvoltarea altor echipamente care au fost realizate în faza de prototip în vederea testării experimentale sau operaţionale; b)modernizarea echipamentelor existente, în scopul îmbunătăţirii performanţelor acestora; c)dezvoltarea echipamentelor a căror proiectare a fost iniţiată, chiar dacă nu s-a obţinut încă aprobarea pentru a fi produse şi introduse în dotare; d)continuarea dezvoltării unor echipamente/sisteme a căror producţie şi introducere în dotare/serviciu a fost aprobată.EXPLOATARE OPERAŢIONALĂ Se completează cu „x“ dacă echipamentul este planificat pentru exploatare operaţională în cadrul: a)activităţilor cu caracter tactic sau de antrenament; b)altor activităţi, cum ar fi testarea şi evaluarea operaţională a echipamentelor în poligon.I. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI 1. Se descriu în detaliu funcţiile şi destinaţia echipamentului. Exemplu: radar pentru controlul rachetelor dirijate; echipament de comunicaţii troposferice; furnizează informaţii pentru interceptare şi urmărire; comunicaţii radio pe distanţe scurte; telemetrie pentru controlul calităţii. 2. Se descrie metoda sau procedeul de lucru. Exemplu: radarul activează transponderul rachetei prin transmiterea unui semnal codificat în impuls, după care urmăreşte traiectoria rachetei şi transmite către receptorul rachetei semnale în impuls, pentru dirijare. 3. Se înscriu informaţii despre perioadele de lucru: operarea echipamentului pe întreaga perioadă de desfăşurare a misiunii - continuă sau intermitentă; numărul de ore destinat pentru lucru în fiecare zi sau numărul de minute pe oră; regulile care stau la baza programului de lucru intermitent; dacă este cazul, se descriu inclusiv fazele misiunii pe timpul cărora se exploatează echipamentul. 4. Se descriu, pe scurt, condiţiile de mediu în care se exploatează echipamentul. Exemplu: operaţie de desant din mijloace amfibii; apărarea unei zone-ţintă de nivel strategic, în mediu urban, în zonă de litoral. Sunt descrişi, de asemenea, factorii de mediu şi caracteristicile echipamentului care pot influenţa analiza de compatibilitate electromagnetică, cum ar fi: vehicule/platforme de tip special; dacă echipamentul se deplasează pe timpul activităţii; orice alt factor care poate contribui la modificări ale mediului electromagnetic. 5. Se indică zona geografică destinată pentru activităţile de cercetare experimentală sau pentru dezvoltare preliminară, ştiinţifică ori tehnologică. 6. Se indică zona geografică destinată pentru exploatarea operaţională a echipamentului. La nr. crt. 5 şi 6 se introduc coordonatele geografice în sistem STEREO 70 sau WGS 84 ale punctului situat în centrul ariei de operare, raza în kilometri a zonei de exploatare şi, când este cazul, altitudinea, exprimată în picioare, până la care se va exploata echipamentul. Exemplu: N 44.91533 E 29.60422/20/1000. 7. Se introduce numărul echipamentelor planificate pentru experimentare sau dezvoltare. 8. Se introduce numărul echipamentelor planificate pentru exploatare operaţională. 9. Se indică numărul maxim de echipamente de acelaşi tip care vor fi exploatate simultan în aceeaşi arie de operare. Exemplu: 3 rachete vor fi lansate simultan din aria de operare. 10. Se completează cu datele în care se estimează începerea şi finalizarea perioadei de testare şi evaluare a activităţilor de cercetare experimentală sau de dezvoltare. 11. Se introduce data la care se estimează că echipamentul va intra în exploatare operaţională, în condiţiile precizate la nr. crt. 6. 12. Se indică numărul de înregistrare al unei CSFR transmise anterior şi care se referă la acelaşi tip de echipament sau la un echipament similar. Dacă informaţiile cuprinse în cererea curentă nu modifică cererea anterioară se bifează CONTINUARE fără modificări. Dacă cererea curentă înlocuieşte cererea veche se bifează ANULARE, iar dacă cele două cereri (veche şi curentă) conţin informaţii complementare se bifează COMPLETARE. II. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE EMISIE 1. Se introduc denumirea şi modelul echipamentului, conform nomenclatorului cu denumirea echipamentelor de radiocomunicaţii din MApN. În cazul în care echipamentul radioelectric nu poate fi identificat în respectivul nomenclator se va menţiona denumirea dată de producător şi se completează obligatoriu numele producătorului la nr. crt. 2. Exemplu: MIT502. Dacă denumirea producătorului nu este cunoscută, se descrie pe scurt echipamentul. Exemplu: emiţător de telemetrie ATS-6. 2. Se completează cu numele producătorului, dacă este cunoscut. Dacă denumirea echipamentului de la nr. crt. 1 este cea dată de producător, atunci este obligatorie completarea acestui câmp. 3. Se completează cu denumirea tipului de vehicul, navă, aeronavă sau clădire unde se instalează emiţătorul. 4. Se introduce denumirea generică a emiţătorului. Exemplu: goniometru analizor spectru, echipament de comunicaţi pe unde medii. În cazul radarelor se va menţiona tipul. Exemplu: impulsuri cu modulaţie în frecvenţă, cu salt de frecvenţă, undă continuă. 5. Se introduce gama frecvenţelor de lucru în care poate fi acordat emiţătorul. Exemplu: 225-400 MHz. Pentru echipamentele radioelectrice care funcţionează doar pe o frecvenţă fixă se introduce frecvenţa de lucru, urmată de unitatea de măsură. Exemplu: 156,8 MHz. 6. Se precizează modul de acord al emiţătorului. Exemplu: cristal de cuarţ, sintetizor de frecvenţe, cavitate de rezonanţă toroidală. Dacă, datorită complexităţii tehnice, calibrarea emiţătorului nu poate fi uşor realizată în zona de operare, se vor preciza, la nr. crt. 23 „Comentarii“, factorii de complexitate, cum ar fi nivelul de expertiză necesar personalului, aparatura specială necesară pentru calibrare, timpul necesar şi locul (depozit, atelier, fabrică) în care trebuie realizată calibrarea/acordarea. 7. Se descriu caracteristicile canalelor de radiofrecvenţă. În cazul în care canalele de radiofrecvenţă ale echipamentului radioelectric sunt repartizate uniform în gama de lucru, se completează frecvenţa centrală a primului canal şi ecartul de acord. Exemplu: primul canal 406 MHz, ecart 100 kHz. În cazul emiţătoarelor cu acord continuu se va preciza cea mai mică frecvenţă de lucru, urmată de cuvântul „continuu“. Pentru alte tipuri de emiţătoare, cum ar fi cele cu bandă laterală unică sau cele care lucrează pe canale de lucru determinate software, detaliile de funcţionare vor fi consemnate la nr. crt. 23 „Comentarii“. Exemplu: treptele de acord, algoritmul de lucru pentru salt în frecvenţă. 8. Se introduc toate codurile simbolurilor de emisie în care poate funcţiona echipamentul radioelectric, incluzând lărgimea de bandă corespunzătoare. Exemplu: 16K0F3E--/1K50A3A--. Pentru echipamentele radioelectrice care pot lucra în mai multe moduri de lucru, inclusiv salt în frecvenţă, clasele de emisie şi lărgimile de bandă vor fi enumerate pentru fiecare mod de lucru. 9. Se introduce toleranţa de frecvenţă, adică deviaţia de frecvenţă faţă de frecvenţa asignată, după ce emiţătorul a atins parametrii optimi de funcţionare. Se indică unitatea de măsură în parte pe milion - ppm, cu excepţia echipamentelor care lucrează în bandă laterală unică şi pentru care unitatea de măsură este în hertzi - Hz. 10. Se completează cu „x“ opţiunea corespunzătoare. 11. Se completează cu „x“ opţiunea corespunzătoare. Dacă răspunsul este „Da“ se vor completa detalii la nr. crt. 14. 12. Se introduc lărgimile de bandă pentru care emiţătorul este proiectat să lucreze la nivelurile de –3, –20 şi –60 dB, precum şi lărgimea de bandă ocupată. Pentru emiţătoarele radar cu modulaţie în impuls se introduce şi valoarea lărgimii de bandă la –40 dB. Lărgimea de bandă a semnalului de emisie este calculată sau măsurată la nivelul antenei şi include toate atenuările semnificative produse pe circuitul de ieşire în antenă sau pe liniile de transmitere a semnalului. Se bifează metoda prin care s-au obţinut valorile lărgimii de bandă la emisie, şi anume prin efectuarea de calcule sau prin măsurători. Lărgimea de bandă ocupată, precizată la nr. crt. 12 lit. e), reprezintă lărgimea benzii de frecvenţe calculate astfel încât sub limita sa inferioară şi deasupra limitei sale superioare puterile medii radiate, luate fiecare în parte, sunt egale cu 0,5% din puterea medie totală a semnalului radiat. 13. Se introduce viteza maximă de transfer al informaţiei în biţi pe secundă - bps, pentru echipamentele digitale. Dacă emiţătorul lucrează în spectru împrăştiat, se introduce viteza maximă de transfer rezultată după codificarea semnalului util. 14. Se descriu, în detaliu, tipurile de modulaţie şi/sau codificare folosite. Pentru schemele de modulaţie complexe, cum ar fi cele folosite pentru spectru împrăştiat cu secvenţă directă, saltul în frecvenţă, frecvenţă adaptivă, se furnizează informaţii suplimentare referitoare la numărul frecvenţelor de salt, frecvenţa de ceas, numărul seturilor de salt, numărul frecvenţelor într-un set de salt etc. Dacă descrierea detaliată necesită un spaţiu mai larg, aceasta se va continua la nr. crt. 23. 15. În cazul emiţătoarelor cu modulaţie în frecvenţă sau în fază, se va preciza frecvenţa maximă modulatoare sau frecvenţa de bază, urmată de unitatea de măsură. Aceasta se calculează ca fiind frecvenţa corespunzătoare valorii de –3 dB pe partea superioară a frecvenţei curbei de răspuns a modulatorului. 16. Pentru emiţătoarele cu modulaţie în frecvenţă sau în fază se bifează opţiunea corespunzătoare, pentru a preciza dacă semnalul este preamplificat sau nu. 17. În cazul emiţătoarelor cu modulaţie în frecvenţă sau în fază, se introduce raportul de deviaţie, calculat cu formula: 
18. Pentru emiţătoarele cu modulaţie în impuls: a)viteza de repetare a impulsului în impulsuri pe secundă - pps; b)lărgimea impulsului, corespunzătoare unei valori de 50% din putere, în microsecunde (µsec); c)timpul de urcare a impulsului, în µsec. Acesta reprezintă durata de timp necesară impulsului să ajungă de la 10% la 90% din amplitudinea sa maximă; d)timpul de coborâre a impulsului în µsec. Acesta reprezintă durata de timp necesară impulsului să ajungă de la 90% la 10% din amplitudinea sa maximă; e)raportul de compresie maximă a impulsului (dacă este cazul).În cazul emiţătoarelor cu modulaţie în cod, se respectă indicaţiile de la nr. crt. 14. 19. Se introduce valoarea medie a puterii semnalului la ieşirea în antenă, în cazul emiţătoarelor AM şi FM, sau valoarea la vârf a puterii semnalului (PEP) pentru toate clasele de emisie, urmată de unitatea de măsură. Exemplu: 20 W, 1 kW. Dacă echipamentul radioelectric nu lucrează într-un mod de lucru standard, detaliile despre modul de lucru specific se vor preciza la nr. crt. 23. 20. Se descrie elementul de adaptare pe treapta de ieşire a emiţătorului. Exemplu: diodă ceramică, tub cu comandă dinamică, clistron, tranzistor. 21. Se introduc valorile, în dB, ale armonicelor de ordin 2 şi 3, în raport cu frecvenţa de bază. La lit. c) se introduce valoarea relativă, în dB, pentru armonica cu puterea cea mai mare dintre toate armonicele cu ordin mai mare de 3. 22. Se introduce valoarea maximă a emisiilor parazite, în dB, calculată în raport cu valoarea frecvenţei de bază, produse dincolo de nivelul semnalului de –60 dB în cadrul benzii cu lărgimea menţionată la nr. crt. 12, dar care nu corespunde niciunei armonici a frecvenţei de bază. Se indică, în kHz sau MHz, decalajul dintre emisiile parazite şi frecvenţa de bază a emiţătorului. 23. Comentarii. Se introduc standardele care stau la baza asigurării compatibilităţii electromagnetice a echipamentului de emisie. III. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE RECEPŢIE 1. Se introduce codul alfanumeric al echipamentului. Dacă acesta nu este disponibil, se introduce numărul modelului dat de producător, de exemplu MIT502, şi se completează datele de la nr. crt. 2. Dacă nici acesta nu este disponibil, se descrie pe scurt echipamentul de recepţie. Exemplu: receptor GPS. Dacă echipamentul reprezintă un complex format din mai multe receptoare, atunci tabelul se completează pentru fiecare dintre acestea. 2. Se introduce numele producătorului. 3. Se introduce tipul platformei auto, navei, aeronavei sau clădirii unde receptorul va fi instalat. 4. Se introduce denumirea generică a clasei receptorului. Exemplu: superheterodină cu dublă conversie, sistem de recepţie homodină. 5. Se completează gama de frecvenţe în care receptorul poate fi acordat. Exemplu: 225-400 MHz. Pentru echipamentele care lucrează numai pe o singură frecvenţă fixă, se introduce frecvenţa, urmată de unitatea de măsură. Exemplu: 1.575,42 MHz. 6. Se introduce modalitatea de acord. Exemplu: cristal, sintetizator. Dacă echipamentul nu poate fi acordat cu uşurinţă, se oferă detalii la nr. crt. 21 „Comentarii“ despre complexitatea acordării, nivelul de pregătire necesar, aparatura specială necesară pentru acord, timpul necesar şi locul în care echipamentul poate fi acordat - întreprindere sau atelier. 7. Se descrie ecartul staţiei. În cazul canalelor cu spaţieri egale, se introduc frecvenţa centrală a primului canal şi ecartul. Exemplu: primul canal 408 MHz, ecartul 100 kHz. În cazul echipamentelor cu acord continuu, se introduc frecvenţa cea mai joasă şi cuvântul „continuu“. Pentru alte situaţii, inclusiv atunci când selectarea canalului este controlată software, se introduce o descriere detaliată la nr. crt. 21. 8. Se introduce codul simbolului de emisie a semnalului recepţionat, incluzând şi lărgimea de bandă necesară pentru fiecare dintre acestea. Exemplu: 16K0F3E--. Pentru echipamentele care pot lucra în mai multe moduri de lucru se introduce codul simbolului de emisie pentru fiecare dintre aceste moduri. 9. Se introduce toleranţa de frecvenţă în parte pe milion - ppm, cu excepţia echipamentelor care lucrează în bandă laterală unică şi pentru care unitatea de măsură este în hertzi - Hz. Exemplu: ± 2,5 ppm. 10. Se introduce lărgimea benzii de frecvenţe pentru fiecare treaptă a frecvenţei intermediare la nivelurile de –3, –20 şi –60 dB, cu indicarea unităţii de măsură. 11. Se introduce lărgimea de bandă la nivelurile de –3, –20 şi –60 dB, cu precizarea unităţii de măsură. Lărgimea benzii de radiofrecvenţă include orice atenuare semnificativă generată prin filtrare în circuitul de intrare sau linia de transmisie. Se completează „x“ pentru modul de obţinere a valorilor lărgimii de bandă. Se introduce de asemenea tipul de preselecţie. Exemplu: cavitate rezonantă de acordare. 12. Se introduc valorile corespunzătoare celor 3 trepte ale frecvenţei intermediare, cu indicarea unităţii de măsură. 13. şi 14. Nu se completează. Au fost introduse pentru a se păstra corespondenţa cu alte mesaje formatate, utilizate în cadrul NATO şi al ţărilor membre. 15. Se completează cu „x“ pentru a indica locaţia primei, celei de a doua şi a celei de a treia frecvenţe a oscilatorului local în raport cu semnalul aplicat la intrarea mixerului asociat. 16. Se introduce viteza maximă de transfer al datelor, în bps. Dacă echipamentul lucrează în modul de lucru spectru împrăştiat, se introduce viteza de transfer al datelor după decodificare. La nr. crt. 21 „Comentarii“ se descrie orice cod de detectare/corecţie a erorilor. 17. a) Se introduce selectivitatea în dBm. b)Se specifică criteriul folosit pentru măsurarea sensibilităţii. Exemplu: 10 dB SINAD. c)Dacă receptorul este folosit cu sisteme terestre se introduce valoarea nivelului de zgomot. d)Dacă receptorul este folosit cu staţii spaţiale sau staţii terestre prin satelit se introduce valoarea temperaturii de zgomot a receptorului, în grade Kelvin.18. La receptoarele cu modulaţie în frecvenţă sau fază se indică dacă semnalul este atenuat sau nu. 19. Eliminarea imaginii reprezintă raportul dintre nivelul semnalului pentru frecvenţa imagine, necesar pentru a produce o valoare la ieşire specificată, şi nivelul dorit al semnalului necesar pentru a produce aceeaşi valoare la ieşire. 20. Se introduce nivelul unic al eliminării zgomotului, în dB, pe care receptorul îl obţine, pentru toate frecvenţele, la depăşirea valorii de –60 dB a lărgimii de bandă pentru frecvenţa intermediară. 21. Comentarii. Se introduc standardele care stau la baza asigurării compatibilităţii electromagnetice a echipamentului de recepţie. Exemplu: SR EN 301 091-2 V1.2.1:2006. IV. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE ANTENĂ 1. Se marchează blocul corespunzător pentru a indica tipul de antenă. Pentru sistemele cu mai multe antene se foloseşte câte o pagină tip IV. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTULUI DE ANTENĂ pentru fiecare dintre antene. 2. Se introduce codul alfanumeric al echipamentului de antenă. Dacă acesta nu este disponibil, se introduce numărul modelului dat de producător. Exemplu: DS6558. Dacă nici acesta nu este disponibil, atunci se va descrie pe scurt. Exemplu: ATS-6 - antenă de telemetrie. 3. Se introduce numele producătorului. 4. Se introduce gama de frecvenţe pentru care este destinată antena, cu precizarea unităţii de măsură. 5. Se introduce numele generic sau se descriu caracteristicile tehnice. Exemplu: antenă orizontală, verticală, baston, dipol, matrice în fază, Cassegrain cu polarizare încrucişată. 6. Se introduce polarizarea. Dacă polarizarea este circulară se indică sensul. Exemplu: circular-stânga. 7. a) Dacă această antenă scanează, introduceţi tipul de scanare. Exemplu: verticală, orizontală, verticală şi orizontală. b)Scanarea verticală:1) Se introduce valoarea unghiului maxim de înclinare, în grade, pozitiv şi negativ faţă de orizontală, în care antena poate scana. 2) Se introduce unghiul minim de înclinare, în grade, pozitiv sau negativ faţă de orizontală, în care antena poate scana. 3) Se introduce viteza de scanare verticală în număr de scanări pe minut. c)Scanarea orizontală:1) Se introduce valoarea unghiului de scanare pentru sectorul de scanare orizontală, în grade. 2) Se introduce viteza de scanare orizontală, în număr de scanări pe minut. d)Se indică dacă antena are zone de umbră sau nu. Dacă da, se va detalia la nr. crt. 10.8. a) Se introduce câştigul maxim, relativ la o antenă de emisie izotropică. b)Se introduce câştigul nominal al primului lob secundar major, în dBi, şi deplasamentul unghiular faţă de lobul principal, în grade.9. Se introduce lărgimea, în grade, a lobului principal, corespunzătoare valorii de –3 dB a câmpului radiat. 10. În acest spaţiu se descrie orice altă caracteristică a antenei, care ajută la aprecierea compatibilităţii electromagnetice. Se introduc standardele care stau la baza asigurării compatibilităţii electromagnetice a echipamentului de antenă. Se dezvoltă sau clarifică oricare dintre informaţiile furnizate în câmpurile de mai sus. Se mai pot introduce următoarele informaţii, dacă este cazul: a)raportul de semnal faţă/spate, în dB, pentru antenele direcţionale folosite la realizarea circuitelor radioreleu; b)pentru antenele tip matrice în fază se mai precizează:1) modul de operare cu unul sau mai mulţi lobi; 2) parametrii lobului unic; 3) parametrii lobilor multipli: a)polarizarea fiecărui lob; b)câştigul fiecărui lob; c)lărgimea fiecărui lob; d)caracteristicile de scanare ale fiecărui lob, conform nr. crt. 7.