E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a modificat niciun act
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 269 din 31 martie 2008

pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008*)

ACT EMIS DE: CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 258 din 2 aprilie 2008



Văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 3.554 din 31 martie 2008 al Agenţiei Naţionale de Programe a Ministerului Sănătăţii Publice şi nr. D.G. 1.151 din 31 martie 2008 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 48 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008,

în temeiul art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii publice si preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2008, prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A-3D).

Art. 2. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare începând cu luna aprilie 2008.

(2) Fondurile utilizate în trimestrul I al anului 2008 din bugetul de stat, veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi cele din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, în baza ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 570/116/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, responsabilităţile în' monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează acestea în anul 2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cuprinse în sumele aprobate în acest an pentru programele respective.

Art. 3. -Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, autorităţile de sănătate publică, casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale, precum şi instituţiile publice nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. -Anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A-3D) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

*) Ordinul nr. 574/269/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 2 aprilie 2008 şi este reprodus şi în acest număr bis.

ANEXA Nr. 1

CADRUL   GENERAL

de realizare a programelor de sănătate

SECŢIUNEA A

Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice

1. In anul 2008, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008, se derulează următoarele programe:

I. Programele naţionale privind bolile transmisibile:

1.  Programul naţional de imunizare;

2.     Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);

3.  Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

4.     Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;

5.     Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională.

II.  Programele naţionale privind bolile netransmisibile:

1.  Programul naţional de boli cardiovasculare;

2.  Programul naţional de oncologie;

3.  Programul naţional de sănătate mintală;

4.  Programul naţional de diabet zaharat;

5.  Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

6.  Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă;

7.  Programul naţional de boli endocrine;

8.  Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;

9.  Programul de management al registrelor naţionale;

10.  Programul de urgenţă prespitalicească.

III.  Programul naţional de promovare a sănătăţii

IV.  Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

V.  Programul naţional de tratament în străinătate

VI.  Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate

VII.  Rezerva Ministerului Sănătăţii Publice

VIII.  Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară.

2. Programele naţionale de sănătate prevăzute la pct. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz.

3.    Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.

4.    Programele naţionale, respectiv subprogramele de sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

a)  Programul naţional de boli cardiovasculare - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculară, chirurgie intervenţională şi electrofiziologie;

b)  Programul naţional de oncologie - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice;

c)   Programul naţional de diabet zaharat - prevenţia secundară prin dozarea HbA1c, tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat, automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulino-dependent;

d)  Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană - tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant;

e) Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - tratamentul surdităţii congenitale prin implant cohlear şi proteză auditivă BAHA;

f)  Programul de hemofilie, talasemie şi alte boli rare - tratamentul bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare;

g) Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară - pentru obiectivele a)-e) şi i) ale programului prevăzut la pct. VIII lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 357/2008.

5.  (1) Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.

(2) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează activităţile cuprinse în cadrul programelor prevăzute la pct. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

6. Programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică şi autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

7.  Programele naţionale de sănătate se derulează prin institute şi centre de sănătate publică, autorităţi de sănătate publică, furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi prin alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii Publice sau autorităţile de sănătate publică, după caz.

8.  (1) Instituţiile şi unităţile sanitare publice care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi organizarea evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.

(2) Furnizorii privaţi de servicii medicale care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei nominale, pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/ subprogramului.

9.     Programele naţionale de sănătate, respectiv subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice de la titlurile bugetare 20 „Bunuri şi servicii" şi 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

10. Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sănătate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu:

a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

b) disponibilul din cont rămas neutilizat;

c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

d) bugetul aprobat cu această destinaţie;

e) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există.

Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite se transmit spre avizare Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, până cel târziu în data de 19 a lunii curente pentru luna următoare.

Cererile de finanţare fundamentate transmise de către ordonatorii de credite după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, iar activităţile cuprinse în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea.

In urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.

11. Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale institutelor şi centrelor de sănătate publică, autorităţilor de sănătate publică, respectiv ale unităţilor sanitare publice, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale privaţi prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

12.  (1) Pentru realizarea activităţilor specifice programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 „Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanti, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, precum şi cheltuielile specifice de natura bunurilor şi serviciilor prevăzute în machetele de raportare a indicatorilor programelor, transmise de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate.

(2) Din fondurile alocate la titlul 20 „Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor.

13.  (1) Din fondurile alocate la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, ocuparea posturilor făcându-se cu aprobarea autorităţii de sănătate publică sau a Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, în funcţie de subordonarea unităţii sanitare;

b)  cheltuieli pentru bunuri şi servicii în conformitate cu detalierea pe subprograme.

(2) Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la alin. (1) sunt următoarele:

a)      coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor;

b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire;

c)  promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunităţilor de rromi, consilieri HIV/SIDA;

d)  efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz;

e) instruirea şi formarea personalului;

f)   informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos;

g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei;

h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat;

i) logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie;

j) coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală;

k) coordonarea activităţii reţelei de TBC;

l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici;

m) alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate.

14.  Din sumele alocate instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate nu se pot efectua cheltuieli de capital.

15.   (1) Pentru realizarea unor programe naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice organizează licitaţii naţionale pentru achiziţia de:

a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevăzute în Programul naţional de imunizări, pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare;

b) vaccin gripal pentru campania de vaccinare a populaţiei în sezonul 2008-2009, din sumele prevăzute în Programul naţional de boli transmisibile, subprogramul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;

c)   pompe de insulina şi materiale consumabile pentru pompele de insulina destinate bolnavilor cu diabet zaharat, din sumele prevăzute în Programul naţional de diabet zaharat;

d) contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului;

e)  medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru intervenţie în situaţii speciale, sume prevăzute pentru Rezerva Ministerului Sănătăţii Publice;

f) tehnica de calcul necesară derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară din sumele aferente acestui program finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice;

g)   programele informatice necesare colectării, validării, raportării, preluării raportărilor privind serviciile acordate în cadrul programului, centralizării şi prelucrării datelor colectate, necesare derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară.

(2) Ca urmare a licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii Publice pentru achiziţionarea produselor, bunurilor şi serviciilor menţionate la pct. 15 (1), contractele de furnizare se încheie astfel:

-  pentru lit. a), b), d), e) şi g) - între Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi;

-  pentru lit. f) - între instituţiile desemnate de Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi;

- pentru lit. c) - între unităţi sanitare şi furnizorii adjudecaţi.

16.  Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţională „Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul    acesteia,    aprobat    prin    Hotărârea    Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „UNIFARM - SA".

17.  Ministerul Sănătăţii Publice poate încheia contracte, în condiţiile legii, cu unităţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activităţi şi lucrări aferente programelor naţionale de sănătate.

Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activităţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare.

Decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale.

18.   Drepturile de proprietate intelectuală pentru datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor naţionale de sănătate aparţin Ministerului Sănătăţii Publice şi/sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz.

19.  Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii Publice nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizează la nivel local, în condiţiile legii, de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează.

20. In vederea realizării programelor naţionale de sănătate, se stabilesc următoarele atribuţii:

(1) Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate are următoarele responsabilităţi:

a)   propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate, evaluează şi fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate;

b) elaborează şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

c) stabileşte, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, structura programelor naţionale şi subprogramelor de sănătate (indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat), obiectivele şi activităţile fiecărui program;

d) fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele de sănătate;

e)   propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Agenţiei Naţionale de Transplant;

f)   evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sănătate şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

g)  propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice lista unităţilor sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate;

h) transmite autorităţilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare desemnate activităţile şi sumele repartizate pentru realizarea acestora;

i) centralizează solicitările de finanţare lunară ale autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în derularea programelor de sănătate şi supune aprobării ordonatorului de credite finanţarea numai în măsura în care acestea sunt temeinic justificate şi fundamentate de utilizarea fondurilor puse la dispoziţie anterior;

j) monitorizează, controlează şi analizează lunar, trimestrial şi anual, în colaborare cu direcţiile de specialitate, realizarea indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente;

k) comunică serviciului achiziţii publice necesităţile şi priorităţile în domeniul programelor naţionale de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii;

l) analizează modul de derulare a programului naţional de sănătate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza datelor şi analizelor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărei luni.

(2)  Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice (Autoritatea de Sănătate Publică şi Direcţia generală politici strategii şi managementul calităţii în sănătate) au următoarele responsabilităţi în domeniul programelor de sănătate:

a) transmit, până cel târziu la data de 30 septembrie 2008, propuneri Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate privind strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora pentru anul 2009;

b)  colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la elaborarea structurii programelor şi subprogramelor de sănătate pe obiective, activităţi şi indicatori specifici;

c)  colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la fundamentarea necesarului de resurse financiare pe programe, subprograme şi pe surse de finanţare;

d)  colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la elaborarea listei unităţilor sanitare prin care se derulează programele si subprogramele de sănătate pentru anul 2009.

(3)  Direcţia generală buget şi credite externe din Ministerul Sănătăţii Publice are următoarele responsabilităţi privind finanţarea programelor naţionale de sănătate:

a)   elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii Publice pentru anul 2009 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate;

b)   comunică Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizării acestora pe programe, pe judeţe şi pe unităţi sanitare;

c)    elaborează şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sănătate, şi le comunică autorităţilor de sănătate publică teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unităţilor sanitare subordonate MSP;

d)  avizează lunar solicitările de finanţare ale instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, şi efectuează deschiderile de credite la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi unităţi sanitare;

e)  comunică lunar Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe surse de finanţare, la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, pe instituţii publice şi unităţi sanitare;

f)   analizează trimestrial execuţia fondurilor alocate pe programe naţionale de sănătate;

g) finanţează, la solicitarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul FNUASS;

h) solicită lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul FNUASS.

(4) Direcţia logistică, administrativ, relaţii publice şi mass-media:

a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate;

b)  elaborează sau, după caz, coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs;

c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare;

d) aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii Publice necesare realizării programelor naţionale de sănătate;

e)   asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice.

21.  Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportării indicatorilor fizici şi de eficienţă.

22.  Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică, autorităţilor de sănătate publică şi altor unităţi sanitare asigură implementarea, monitorizarea programelor naţionale de sănătate, precum şi raportarea realizării obiectivelor, conform prevederilor prezentului ordin.

23. Directorul financiar contabil al unităţii sanitare şi instituţiei publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate răspunde de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate.

24. a) Indicatorii fizici şi de eficienţă prevăzuţi în programele şi subprogramele de sănătate se monitorizează pe baza evidenţei tehnico-operative conduse la nivelul institutelor, centrelor de sănătate publică, al autorităţilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare. Indicatorii se raportează centralizat Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii Publice de către fiecare coordonator tehnic al programului/ subprogramului.

b)  Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţă prevăzuţi în programe şi subprograme se transmit trimestrial (după caz, cumulat de la începutul anului) şi anual de către coordonatorii regionali şi locali de programe/subprograme, conform machetelor de raportare primite de la Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate. Indicatorii de rezultat se raportează anual către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate de fiecare coordonator tehnic al programului/subprogramului.

c)  Medicii responsabili de program din cadrul unităţilor sanitare elaborează trimestrial un raport de activitate care include: stadiul realizării obiectivelor propuse, probleme întâmpinate în desfăşurarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire şi evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate.

25. Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. In cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

26.  La finele anului, nivelul costurilor medii realizate stă la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevăzuţi a se realiza, cât şi cu cel efectiv realizat pe unităţi.

27.    Unităţile sanitare care derulează programe şi subprograme de sănătate transmit, până la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului, autorităţilor de sănătate publică, institutelor de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, raportul de activitate, indicatorii şi cheltuielile aferente realizării acestora. După centralizare şi verificare, autorităţile de sănătate publică şi institutele de sănătate publică transmit aceste date Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii Publice, până la data de 20 a primei luni din trimestrul următor şi până la 1 martie 2009, pentru indicatorii ce se raportează anual.

28.  Controlul raportării indicatorilor prevăzuţi în programele naţionale şi subprogramele de sănătate este efectuat, trimestrial şi anual, de către serviciul de programe de sănătate din cadrul autorităţilor de sănătate publică şi de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, prin sondaj.

Controlul indicatorilor va urmări, în principal, următoarele:

a) realizarea indicatorilor aprobaţi;

b) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite;

c)     respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sănătate;

d) realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor raportaţi;

e)  eventuale disfuncţionalităţi în derularea programului sau subprogramului de sănătate.

29.  Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

SECŢIUNEA B

Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

CAPITOLUL I

Programul naţional de sănătate cu scop curativ

A. Generalităţi

1.   Programele naţionale de sănătate cu scop curativ finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor cu boli cu impact major asupra stării de sănătate.

2.   Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate estimează numărul de bolnavi care urmează să fie beneficiari ai fiecărui program, în funcţie de propunerile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice (pe baza numărului de bolnavi eligibili, tendinţei morbidităţii specifice, eventualelor liste de aşteptare) şi de nivelul sumelor aprobate pentru derularea programelor naţionale cu scop curativ.

3. Structura programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sumele aferente acestora, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, indicatorii specifici de monitorizare, fizici şi de eficienţă, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează programele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

4.  Programele naţionale de sănătate cu scop curativ se derulează prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate sau cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv unităţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitară proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice.

5.  Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor se utilizează pentru:

a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cronice cu risc crescut;

b)   asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

6. Sumele aferente programelor se alocă unităţilor sanitare în baza contractelor încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi furnizori privaţi de servicii medicale de specialitate, autorizaţi şi evaluaţi.

7. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice şi a serviciilor de supleere renală pentru unităţile sanitare aflate în contract cu casele se realizează lunar de casele de asigurări de sănătate din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării, conform legislaţiei în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor aferent programului naţional de sănătate derulat.

8.      Lista cuprinzând denumirile comerciale ale medicamentelor, pentru care nu se stabileşte preţ de referinţă, aferente denumirilor comune internaţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, precum şi materialele sanitare specifice care se acordă în spital şi ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

9. (1) Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare nominalizate să deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, după caz.

(2) Medicamentele specifice necesare pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA se eliberează atât prin farmaciile cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cât şi prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare prin care se derulează programul, asigurându-se optimizarea accesului la tratament, în funcţie de situaţia bolnavului cu infecţie HIV/SIDA.

10.  Unităţile sanitare nominalizate de Ministerul Sănătăţii Publice să deruleze programe raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

11.   Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate  potrivit destinaţiei  acestora şi  indicatorii  specifici conform machetelor aprobate în condiţiile de la pct. 10.

12.  Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

13.  In vederea derulării în bune condiţii a programelor naţionale de sănătate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.

B. Finanţarea programelor

14. In anul 2008, programele naţionale cu scop curativ sunt finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, precum şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

15.    Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se derulează programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi alte unităţi private de specialitate autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice.

16.   Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele se realizează după modelul de contract prevăzut în anexele nr. 3A şi 3B, cu excepţia contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008.

17.  Contractele încheiate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi alte unităţi private de specialitate, autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice, se realizează în limita numărului de bolnavi cuprins în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate cu această destinaţie prin buget, pentru anul 2008. In situaţia în care o unitate sanitară este autorizată de Ministerul Sănătăţii Publice în condiţiile mai sus menţionate, pe parcursul derulării acestui program, contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unităţi sanitare.

18.  Sumele aferente programelor sunt aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la capitolul 66.05 „Sănătate", titlul 20 „Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02 „Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.03 „Materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 „Servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală" în cadrul bugetului aprobat.

19.  Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi, respectiv, ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

20. Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.

C. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor

21. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice pentru tratamentul în spital şi a tratamentului ambulatoriu, după caz, se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective.

22.   (1) Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul pe perioada spitalizării, ce se acordă bolnavilor beneficiari ai programului naţional de oncologie, programului naţional de diabet zaharat şi ai subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere din cadrul programului naţional de boli transmisibile se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective.

(2) Pentru medicamentele care se eliberează în cadrul acestor programe şi prin farmacii cu circuit deschis, achiziţia acestora de către unităţile sanitare se face la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

23. Achiziţia testelor de monitorizare a bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA în cadrul subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare cu paturi care au în structură centrele regionale HIV/SIDA.

D. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor

24.   Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu această destinaţie.

25.    Decontarea serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, cuprinse în anexa nr. 2 lit. B pct. 10, se realizează la tarifele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru proiectul-pilot şi în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 236/2006 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, în baza contractelor încheiate în acest sens de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu furnizorii din sectorul privat, câştigători ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu modificările şi completările ulterioare, şi luând în considerare rata de schimb euro/leu utilizată la stabilirea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate aprobat pentru anul 2008 pentru acest domeniu de asistenţă medicală, respectiv 1 euro = 3,5 lei.

Contractarea cu unităţi private de specialitate, autorizate şi evaluate în condiţiile legii, se realizează pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu centrele-pilot, adaptat.

26.  Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, până la data de 15 a lunii următoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, şi cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura   emisă   de   furnizor   pentru   medicamentele   şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionării pentru luna în curs.

27.  Casele de asigurări de sănătate vor analiza situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu care s-a aprovizionat pentru luna curentă în cadrul programelor.

28.  Neprezentarea documentelor prevăzute la pct. 26 de către unităţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.

29.  Medicamentele pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat (cu excepţia antidiabeticelor orale), al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi tratamentul pacienţilor cu unele boli rare, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, se decontează la preţ de decontare stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii publice privind aprobarea preţului de decontare al acestora.

E. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor

30.   (1) Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulării unor programe de sănătate, nominalizate în anexa nr. 2, se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare nominalizate.

(2)    Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare, medicamente pentru care se stabileşte preţ de decontare, se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis.

(3) Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, pe baza documentului justificativ (formularul de recomandare a testelor de automonitorizare), prevăzut în anexa nr. 3D, care însoţeşte prescripţia medicală pentru insulina, documente care sunt eliberate de medicul curant, începând cu trimestrul III al anului 2008. Suma fixă pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent este 180 lei/lună, iar pentru un adult cu diabet zaharat insulinodependent este 60 lei/lună.

31.  Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare se face pe bază de reţetă medicală şi/sau condică de medicamente, după caz.

32.  Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice privind aprobarea preţului de decontare, se realizează astfel:

a) Tratamentul cu insulina al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi.

b)  Analogii de insulina şi tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobă de către unitatea judeţeană de implementare a programului, pe baza referatului cuprins în anexa nr. 3C, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet.

Referatul se completează în două exemplare pe care medicul diabetolog le transmite spre aprobare Comisiei de la nivelul Unităţii judeţene de implementare a programului. In termen de 7 zile comisia va lua o decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform protocolului. Iniţierea tratamentului cu insuline şi/sau tiazolidindionele şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. In termen de două zile se trimite un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor.

c)   Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de această natură.

d)  Pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi, eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 180 de zile. In situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru următoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINABETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, după caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. In termen de două zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate în vederea analizării şi validării prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor.

e)  Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de către medicul oncolog sau hematolog, după caz.

f)   In cadrul Programului naţional de oncologie, pentru următoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM, RITUXIMABUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea Comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar pentru următoarele DCI-uri: ACIDUM IBANDRONICUM cpr., ACIDUM CLODRONICUM cpr., TEMOZOLOMIDUM, IDARUBICINUM, INTERFERONUMALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, în baza documentelor şi referatului de aprobare transmis către acestea de către medicul prescriptor. Medicul prescriptor întocmeşte referatul de aprobare, pe care îl transmite comisiei de la nivelul casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală. Comisia de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate, transmite referatul aprobat casei de asigurări de sănătate care se află în relaţie contractuală cu medicul prescriptor care a întocmit referatul de aprobare, în termen de două zile de la aprobare. Referatul se păstrează la nivelul casei de asigurări de sănătate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontării. Casa de asigurări de sănătate transmite o copie a referatului aprobat medicului prescriptor. Pentru medicamentele oncologice nominalizate în ordinul ministrului sănătăţii publice pentru aprobarea Listei preţurilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor incluşi în unele programe de sănătate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr.357/2008, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicală cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, pe care o înmânează bolnavului împreună cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora, bolnavul prezintă farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicală şi copia referatului. Pacientul păstrează copia referatului de aprobare pe toată perioada de valabilitate a acestuia.

g) Medicamentele prevăzute la lit. f), pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurări de sănătate, se eliberează la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unităţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru asigurarea continuităţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rămâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toată perioada efectuării acesteia. In cazuri justificate, în care bolnavul se adresează unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurări de sănătate cu care medicul respectiv se află în relaţie contractuală.

h) Comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate care aprobă iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevăzute la lit. f) este formată din: un reprezentant al unităţii judeţene de implementare a subprogramului din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Programe, un reprezentant al casei de asigurări de sănătate şi medicul coordonator al subprogramului.

F. Responsabilităţile specifice în derularea programelor

33.  Unităţile sanitare prin care se derulează programe au următoarele responsabilităţi:

a)  răspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate;

b) dispun măsurile necesare în vederea asigurării realizării obiectivelor programului;

c)    răspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul programelor de sănătate;

d)  organizează evidenţa bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renală, după caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a următorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor;

e)  răspund de raportarea corectă şi la timp a datelor către casele de asigurări de sănătate;

f) transmit caselor de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, până la data de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţă, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renală, corespunzătoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

g) indicatorii de eficienţă reprezintă costul mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui program, iar pentru serviciile de supleere renală, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renală şi numărul de bolnavi dializaţi;

h) răspund de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate;

i) răspund de gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie.

34.   Casele de asigurări de sănătate, prin direcţiile şi structurile implicate în derularea programelor, au următoarele responsabilităţi:

a)  răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;

b)  realizează analiza şi monitorizarea derulării programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi transmişi de unităţile sanitare;

c)  raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, până la data de 20 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sănătate, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi, conform machetelor prevăzute la pct. 10;

d)  evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de pacienţi    eligibili,   fondurile    necesare   pentru    asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate;

e) analizează şi validează prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontării, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurări de sănătate;

f)  monitorizează consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi.

35.Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, are următoarele responsabilităţi:

a)   răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;

b)  realizează monitorizarea derulării subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi;

c)  trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analiză comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi;

d) raportează Ministerului Sănătăţii Publice modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

e)  transmite trimestrial şi anual Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate un raport cuprinzând situaţia centralizată a indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi pentru fiecare program de sănătate din cadrul programul naţional cu scop curativ;

f)  colaborează cu comisiile de experţi de la nivel naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate cu scop curativ.

36.  Farmaciile cu circuit deschis prin care se eliberează medicamentele specifice pentru bolnavii cu HIV/SIDA, diabet zaharat, afecţiuni oncologice şi pentru tratamentul stării posttransplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevăzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate. Actele adiţionale se adaptează corespunzător modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru pentru anul 2008 şi a prezentului ordin.

G. Controlul derulării programelor

37.  Controlul indicatorilor din programele de sănătate va urmări, în principal, următoarele obiective:

a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv;

b)     respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor de sănătate;

c) realitatea indicatorilor raportaţi;

d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate;

e) eventuale disfuncţionalităţi în derularea programelor.

38. In urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalităţi, urmând ca în termen de 30 de zile să se stabilească rezultatele finale ale controlului. In cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

39.  Pentru anul 2008, controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2009.

ANEXA Nr. 2

STRUCTURA

programelor naţionale de sănătate - buget, obiective, activităţi, indicatori de evaluare, responsabilităţi şi unităţi care derulează programele

A. PROGRAME NAŢIONALE DE EVALUARE, PROFILAXIE Şl TRATAMENT FINANŢATE DE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

    

                   - mii lei -

Denumirea programului

Buget de stat

Venituri proprii

Buget total

Din care: transfer FNUASS

I. Programele naţionale privind bolile transmisibile

96.660

10.000

106.660

II. Programele naţionale privind bolile netransmisibile

182.633

711.864

894.497

758.364

III. Programul naţional de promovare a sănătăţii

2.517

20.000

22.517

IV. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

36.000

36.000

V Programul naţional de tratament în străinătate

8.000

8.000

VI. Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate

21.000

9.500

30.500

VII. Rezerva ministerului sănătăţii publice

7.500

VIII.   Programul   naţional   privind   evaluarea   stării   de   sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

481.000

481.000

480.000

TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

346.810

1.239.864

1.586.674

1.238.364

I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE

Structura:

1.  Programul naţional de imunizare;

2.    Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);

3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

4.    Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;

5.    Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională.

1. Programul naţional de imunizare

Coordonarea tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT)

Obiectiv:

Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli prevenibile prin vaccinare

Activităţi

a) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CPCBT:

1.  coordonează şi monitorizează la nivel naţional derularea activităţilor desfăşurate de institutele/centrele de sănătate publică regionale şi de autorităţile de sănătate publică judeţene:

a)  realizează anual estimarea necesarului de vaccinuri în vederea achiziţionării centralizate a acestora de către Ministerul Sănătăţii Publice;

b)  realizează şi transmite către autorităţile de sănătate publică judeţene repartiţiile trimestriale, pe tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de autorităţile de sănătate publică judeţene, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate;

c)   raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate consumurile trimestriale de vaccinuri pe baza machetei aprobate;

2. propune Ministerului Sănătăţii Publice calendarul naţional de vaccinare, elaborat în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice (sănătate publică şi epidemiologie, boli infecţioase, pediatrie, medicină de familie), bazat pe evidenţe ştiinţifice, în vederea introducerii de noi vaccinuri sau scheme de vaccinare;

3.  propune şi realizează studii de seroprevalenţă, împreună cu institutele de sănătate publică regionale;

4.     coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează direcţia de specialitate cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI);

5.   organizează la nivel naţional campania „Săptămâna europeană a imunizărilor", stabilită de OMS - aprilie 2008;

6.   introduce Registrul unic de vaccinări şi carnetul de vaccinări;

7.  realizează tipărirea şi distribuirea carnetului de vaccinări;

8.  organizează instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din autorităţile de sănătate publică judeţene, împreună cu institutele de sănătate publică regionale;

9. analizează realizările la acoperirea vaccinală pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstă prevăzute în calendarul naţional de vaccinare şi transmite rapoarte semestriale şi anuale către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate cu privire la acoperirea vaccinală;

10. întocmeşte raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinărilor;

11.  primeşte şi analizează indicatorii de rezultate, fizici şi de eficienţă transmişi de institutele de sănătate publică regionale şi raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate sinteza realizării indicatorilor propuşi.

b) Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

1.  coordonează şi monitorizează activităţile autorităţilor de sănătate publică judeţene din teritoriul arondat;

2.   propun şi realizează studii de seroprevalenţă, sub coordonarea CPCBT;

3.  realizează sesiuni de instruire a personalului medical din autorităţile de sănătate publică judeţene arondate;

4. participă la activităţile Campaniei "Săptămâna europeană a imunizărilor", stabilită de OMS - aprilie 2008;

5.   raportează trimestrial către CPCBT datele privind acoperirile vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vârstă, conform solicitării CPCBT;

6.     coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul arondat şi transmite CPCBT rapoarte trimestriale şi anuale.

c) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.  asigură transportul, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale;

2.  identifică comunităţile cu acces dificil la serviciile de sănătate şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea, cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari;

3.   asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile în teritoriul de responsabilitate;

4.  realizează anchetele bianuale de estimare a acoperirii vaccinale în teritoriul de responsabilitate şi transmit rezultatele acestora la institutul regional de care aparţin;

5.  verifică condiţiile de păstrare, înregistrare şi raportare a vaccinurilor, precum şi modul de administrare în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale;

6.   participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale;

7. raportează trimestrial datele privind acoperirile vaccinale la ISP regional pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vîrstă;

8.  participă la sesiuni de instruire organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale;

9.  asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, cu privire la modul de realizare şi raportare, a vaccinărilor;

10. participă la Săptămâna europeană a imunizărilor, stabilită de OMS -aprilie 2008;

11. Asigură distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea personalului medical cu privire la modul de utilizare a acestora;

12. asigură realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţă a vaccinurilor solicitate şi repartizate de CPCBT.

d) Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare:

1.  realizarea imunizărilor conform calendarului de vaccinări;

2.  asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă, în comunităţile în care îşi exercită activitatea, cu accent pe populaţiile greu accesibile;

3.   asigură utilizarea vaccinurilor în condiţii de maximă eficienţă;

4. asigură supravegherea, înregistrarea şi notificarea RAPI;

5.  asigură completarea corectă şi completă a carnetelor de vaccinări;

6.  asigură înregistrarea şi raportarea corectă a vaccinurilor efectuate şi răspund de utilizarea cu eficienţă a cantităţilor de vaccinuri primite de la autorităţile de sănătate publică judeţene;

7. asigură preluarea, transportul, păstrarea şi administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă;

8. participă la sesiuni de instruire organizate de autorităţile de sănătate publică judeţene;

9. asigură distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea părinţilor cu privire la modul de utilizare a acestora.

Indicatori de evaluare:

a) Indicatori de rezultate - anual:

-  acoperirea vaccinală la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96

b) Indicatori fizici - trimestrial:

-   număr doze de vaccin estimate a fi achiziţionate centralizat *- 2,5 milioane doze/an - anual

-  număr doze efectiv administrate, pe tip de vaccin şi pe grupe de vârstă - trimestrial

c)  Indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/doză vaccin achiziţionat centralizat *- 20 lei

*Se raportează de MSP-ANP.

Calendarul de vaccinare valabil până la 30 septembrie 2008:

Vârsta recomandată

Vaccin

Comentarii

Primele 24 de ore 4-7 zile

Hep B

BCG

In maternitate

2 luni

DTP-HepB, VPO

Simultan

4 luni

DTP-VPO

Simultan

6 luni

DTP-HepB, VPO

Simultan

12 luni

DTP, VPO

Simultan

12-15 luni

RRO

30-35 luni

DTP

7 ani (în cls. I)

DT, RRO

Campanii şcolare

9 ani (în cls. a III-a)

VPO

Campanii şcolare

14 ani (în cls. a VIII-a)

DT, Rubeolic *

Campanii şcolare

18 ani (în cls. a XII-a)

HepB

Campanii şcolare

*Numai fetele.

Abrevieri:

DTP            = vaccin diftero-tetano-pertussis;

DT              = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani);

VPO           = vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPI = Vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI);

Hep B        = vaccin hepatitic B;

DTP-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B;

RRO           = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion;

BCG           = vaccin de tip Calmette Guerrin;

Rub            = vaccin rubeolic.

Calendarul de vaccinare valabil de la 1 octombrie 2008:

Vârsta recomandată

Vaccin

Comentarii

Primele 24 de ore

4-7 zile

HepB

BCG

In maternitate

2 luni

DTPa-VPI, HepB

Simultan

4 luni

DTPa-VPI

Simultan

6 luni

DTPa-VPI, HepB

Simultan

13-15 luni

DTPa

RRO

VPO*

Simultan

4 ani

DTPa**

7 ani (în cls. I)

RRO

Campanii şcolare

9 ani (în cls. a III-a)

VPO***

Campanii şcolare

14 ani (în cls. a VIII-a)

dT, Rubeolic****

Campanii şcolare

24 ani şi ulterior din 10 în 10 ani*****

dT

Notă privind tipurile de vaccin utilizate în cadrul Programului naţional de imunizări:

* VPO se menţine pentru anii 2008 şi 2009 şi se va înlocui cu VPI, asociat cu DTPa, sub forma de prezentare DTPa-VPI, de la 1 ianuarie 2010.

** Pentru cohortele de copii care nu au primit DTP doza a 5-a până la data de 30 septembrie 2008, precum şi cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în luna octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de 4 ani, începând din anul 2010.

*** VPO se va înlocui cu VPI începând cu anul 2012.

**** Numai pentru fete.

***** Se achiziţionează pe plan local.

Abrevieri:

DTPa            = vaccin diftero-tetanic-pertussis acelular

DT                = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani)

VPI                = vaccin polio inactivat (se va utiliza VPI =Vaccin polio inactivat sau combinat DTPa-VPI)

Hep B           = vaccin hepatitic B

DTPa-VPI    = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular - poliomielitic inactivat

RRO             = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

BCG              = vaccin de tip Calmette Guerrin

Rubeolic      = vaccin rubeolic

dT                 = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.

Unităţi care derulează programul:

- Institutele de sănătate publică - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara

- Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

- Cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi

2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare)

Obiectiv:

- Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA, tuberculozei, hepatitelor virale, infecţiilor cu transmitere sexuală şi a altor boli transmisibile importante

2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT)

Activităţi:

a) Activităţi derulate la nivelul ISPB prin CPCBT şi Biroul Evenimente de Supraveghere şi Alertă Precoce şi RSI (BESAP):

1.    coordonează supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi europene);

2.   asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile;

3. asigură coordonarea metodologică a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid;

4.    elaborează şi implementează metodologii noi de supraveghere a bolilor transmisibile;

5.   organizează instruiri pentru personalul din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce;

6.  raportează Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice cazurile de boli infecţioase, măsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacă situaţia o impune participând la realizarea acestora;

7.  notifică şi verifică alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005;

8.  propune MSP măsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertă naţională/internaţională;

9.   raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului, sesizând eventualele disfuncţionalităţi.

b) Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

1. îndrumare metodologică a reţelei de sănătate publică din judeţele arondate pentru instituirea măsurilor necesare, conform competenţei;

2.  supravegherea bolilor transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ASP-MSP);

3.    identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală/regională;

4.  acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă;

5.  efectuarea de către institutele de sănătate publică a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice;

6.  organizarea de sesiuni de instruire a personalului din autorităţile de sănătate publică judeţene pe probleme de supraveghere a bolilor transmisibile, cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice;

7.  continuarea activităţilor derulate în vederea acreditării laboratoarelor;

8.  implementarea sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid;

9.   participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale.

c)  Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino":

1. asigură diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru bolile transmisibile pentru care nu există posibilităţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional sau la solicitarea autorităţilor de sănătate publică judeţene, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), ISP regionale şi MSP şi transmite rezultatele în timp util solicitanţilor;

2.asigură diagnosticul/confirmarea de laborator în cadrul sistemului de supraveghere şi control al gripei şi infecţiilor respiratorii acute, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT);

3.asigură diagnosticul/confirmarea de laborator în cadrul sistemului de supraveghere şi control al infecţiei West Nile, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT);

4.  participă la elaborarea metodologiei de supraveghere a rezistenţei microbiene la antibiotice;

5.  participă, la solicitarea Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ASP-MSP, la investigarea focarelor/epidemiilor;

6.  organizează instruiri cu personalul de specialitate din structurile reţelei de sănătate publică.

d) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.    supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 589/2007 şi metodologiile specifice de supraveghere, la ISP regional);

2. vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolică în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizenterică, antihepatitică A/B, antirujeolică, etc);

3.   achiziţionarea testelor tip Elisa pentru diagnosticul hepatitei virale tip A;

4.  vaccinarea antigripală a populaţiei din grupele la risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei elaborate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), pe baza recomandărilor OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologică;

5.    vaccinarea diftero-tetanică a gravidelor conform reglementărilor în vigoare;

6.  efectuarea dozei de rapel diftero-tetanice la intervale de 10 ani, începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente;

7. supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală sub coordonarea institutului de sănătate publică regional, inclusiv imunizări în situaţii epidemiologice deosebite;

8.  instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetă epidemiologică etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară şi sub coordonarea institutului de sănătate publică regional;

9.  asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.) de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente;

10. acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc sub coordonarea institutului de sănătate publică regional;

11.  organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile;

12. asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic datorat calamităţilor naturale (inundaţii, cutremure etc.), prin reîntregirea rezervei antiepidemice;

13. acreditarea laboratoarelor de microbiologie;

14.  participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice;

15.  implementează sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid;

16.   participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale;

17. implementează măsurile de sănătate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontieră, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internaţional 2005.

e) Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare:

1.   raportează bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;

2.   participă la sistemul naţional de alertă precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi Regulamentul sanitar internaţional 2005.

NOTĂ:

Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigură din fondurile alocate programului, în măsura în care acestea sunt identificate ca priorităţi de sănătate publică, iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activităţilor acestui obiectiv se achiziţionează la nivel local, cu excepţia vaccinului gripal care se achiziţionează centralizat.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- indice de confirmare în laborator al bolilor transmisibile - minimum 50% (nr. cazuri confirmate în laborator/nr. cazuri boli transmisibile raportate);

b) indicatori fizici - trimestrial:

- număr de intervenţii în focar - 800/an;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/intervenţie în focar - 5.000 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

- institutele de sănătate publică - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino";

- cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi.

2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV

Coordonare tehnică: Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş"

Obiective:

a) prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV;

b)    reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV;

c)  asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV pentru populaţiile la risc (persoane care practică prostituţia, persoane care îşi injectează droguri, persoane fără adăpost, persoane aflate în detenţie, homosexuali).

Activităţi

a) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr.Matei Balş":

1.  monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea activităţilor desfăşurate de centrele regionale HIV/SIDA, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi furnizorii de servicii medicale;

2.  realizează afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind raportările trimestriale şi anuale despre situaţia HIV/SIDA, situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din cercetări epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA;

3.  asigură coordonarea tehnică şi metodologică a centrelor regionale HIV/SIDA, a spitalelor de boli infecţioase şi a autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul de competenţă;

4.  raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate;

5.    asigură pregătirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA-cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unităţilor prin care se acordă tratament specific HIV/SIDA;

6. activităţile 4, 5, 6 şi 7 prevăzute la lit. b).

b) Activităţi derulate la nivelul centrelor regionale HIV/SIDA:

1.  monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor desfăşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat, precum şi de alţi furnizori de servicii medicale;

2.  raportează Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor programului;

3.   asigură, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş", pregătirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA- cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea Precautiunilor Universale, proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unităţilor prin care se acordă tratament specific HIV/SIDA;

4.  asigurarea monitorizării din punct de vedere biologic a pacienţilor aflaţi în evidentă medicală, conform Ghidului naţional de tratament HIV/SIDA;

5.   asigurarea de servicii de consiliere şi suport pentru aderenţă şi complianţă la tratament pentru toţi pacienţii aflaţi în evidenţă medicală activă;

6. dezvoltarea şi aplicarea de programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA;

7.   asigurarea de teste de monitorizare a tratamentului administrat pacienţilor cu infecţie HIV, în conformitate cu recomandările CNLAS.

c) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.    reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV;

2.  depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţia generală şi în grupele de risc, cu consiliere pre şi posttestare;

3.  asigurarea capacităţii de testare şi consiliere la nivel judeţean (consiliere pretestare minimală şi consiliere post­testare individualizată, în funcţie de rezultat);

4.  asigurarea de teste rapide şi teste de diagnostic HIV tip ELISA, pentru testarea gravidelor şi a persoanelor din grupurile la risc;

5.  asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV pentru persoanele cu comportamente la risc:

- persoane care practică prostituţia;

- utilizatori de droguri injectabile;

- persoane fără adăpost;

- persoane aflate în detenţie;

-  persoane care intreţin relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex;

-  persoane cu infecţii transmisibile sexual, precum şi contacţii acestora (la nivelul unităţilor de specialitate sau, prin protocoale de colaborare cu autorităţile de sănătate publică locale sau secţiile de boli infectioase locale);

- persoane diagnosticate cu infecţie cu M. tuberculosis cu localizare pulmonară şi/sau extrapulmonară (la nivelul unităţilor de specialitate sau la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene sau în secţiile de boli infectioase locale - conform protocoalelor de colaborare încheiate la nivel local/naţional);

- alte categorii la risc: persoane hemodializate, transfuzaţi, pacienţi cu boli psihice, şoferi de cursă lungă, persoane care lucrează în străinătate cel puţin 6 luni/an, prenupţial, contacţii persoanelor cu infecţie HIV, persoane care solicită testarea la cerere la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau în secţiile/clinicile de boli infectioase.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultate - anual:

- procent de gravide testate în laboratoarele autorităţilor de sănătate publică locale din totalul gravidelor din judeţ: minim 50%;

-  procent de gravide testate HIV în maternităţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 90%;

b) indicatori fizici - trimestrial:

-   număr total de persoane testate HIV: 250.000 (se raportează pe grupe de risc; se va raporta şi numărul de persoane pozitive);

-   număr de gravide testate HIV pentru prevenirea transmiterii verticale: 100.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);

-  număr de persoane testate HIV din grupele de risc: 75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);

- număr de persoane din alte categorii testate HIV (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);

- număr persoane consiliate: 100.000;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/persoană consiliată: 5 lei;

- cost mediu/persoană testată: 5 lei.

NOTĂ:

Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi centrele regionale HIV/SIDA către institutul de sănătate publică regional şi Institutul Naţional de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Balş", pe baza raportărilor primite de la furnizorii de servicii medicale.

Institutele de sănătate publică analizează situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi transmit la Institutul Naţional de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii raportaţi de către autorităţile arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

Unităţi care derulează subprogramul:

- Institutul Naţional de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Tropicale „Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul de Boli Infectioase Braşov - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul de Boli Infectioase Cluj - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul Clinic de Boli Infectioase „Sf. Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul Municipal de Boli Infectioase nr. 1 Târgu Mureş - centru regional HIV/SIDA;

- Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- spitalele cu secţii de obstetrică-ginecologie.

2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei

Coordonare tehnică: Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta"

Obiectiv:

- menţinerea tendinţei actuale a incidenţei prin tuberculoză

Activităţi

a)  Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta":

1. asigură coordonarea tehnică a subprogramului şi a reţelei de pneumoftiziologie;

2.  monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea subprogramului;

3.  raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor.

b) Activităţi derulate la nivelul reţelei de pneumoftiziologie în colaborare cu autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.  controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoză;

2.    pregătirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului;

3. chimioprofilaxia persoanelor la risc;

4. verificarea asigurării controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor;

5.  supravegherea epidemiologică şi controlul focarelor de tuberculoză;

6.  supervizarea derulării programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii măsurilor pentru remediere.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultate - anual:

-  procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi > 80%;

-  procentul bolnavilor depistaţi din numărul suspecţilor examinaţi: 10%;

-   procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie > 90%;

-   procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate > 80%;

b) indicatori fizici - trimestrial:

-  numărul contacţilor examinaţi (4 contacţi/1 caz TBC înregistrat): 120.000;

-  numărul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/1 caz TBC înregistrat): 300.000;

-  numărul de cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie: 70.000;

- număr de intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000;

-  număr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de către medicii specialişti: 150;

- număr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor: 16.000;

-  număr de activităţi de informare, educare, comunicare efectuate: 200;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu depistare activă bolnav cu TBC prin controlul contacţilor şi al altor grupe la risc - 60 lei;

- cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor - 60 lei;

- cost mediu/tratament chimioprofilactic - 60 lei;

- cost mediu pe vizită de supervizare în teritoriu - 1.200 lei.

NOTĂ:

Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică regionale vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta" sinteza regională a indicatorilor pentru autorităţile de sănătate publică arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării activităţilor (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta" raportează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat, trimestrial şi anual, la ANP

Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemnează un coordonator din cadrul autorităţii de sănătate publică pentru supravegherea epidemiologică şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologie, care colaborează pentru realizarea subprogramului la nivel local.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti;

-      reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii);

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al hepatitelor virale

Coordonare   tehnică:   Comisia   de   gastroenterologie   şi hepatologie a Ministerului Sănătăţii Publice

Obiective:

a)  prevenirea răspândirii infecţiei cu virusuri hepatitice prin conştientizarea populaţiei privind riscul de transmitere a virusurilor hepatitice;

b)  diagnosticul precoce al pacienţilor cu hepatite cronice virale;

c)  monitorizarea şi tratamentul pacienţilor cu hepatite virale în funcţie de criteriile ce vor fi stabilite - se va realiza prin programul CNAS.

Activităţi:

1.   vaccinarea antihepatită B a populaţiei la risc - se realizează în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile pentru toţi copiii, începând de la naştere, precum şi pentru personalul medical;

2. vaccinarea antihepatită A în comunităţi/grupuri considerate la risc, în funcţie de contextul epidemiologic local - se realizează în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile;

3.   examen de screening la nivel naţional constând în efectuarea markerilor virali la persoanele cu transaminaze modificate, identificate în cadrul PNESS - pe baza metologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice;

4.   tratamentul antiviral specific la pacienţii eligibili - tratamentul se realizează în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernlui privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale de care beneficiază asiguraţii în tratament ambulatoriu.

2.5. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală

Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT).

Obiective:

a)  scăderea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală şi a sifilisului congenital;

b) creşterea incidenţei cazurilor declarate de gonoree.

Activităţi

a) Activităţi derulate la nivelul Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT):

1.   coordonează, monitorizează şi evaluează derularea programului la nivel naţional;

2.  analizează evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală la nivel naţional, trimestrial şi anual;

3. elaborează lista şi metodologia de calcul a indicatorilor din subprogram şi o transmite la MSP;

4.  raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului;

5.  organizează împreună cu MSP şi Institutul Cantacuzino inventarul laboratoarelor judeţene care au capacitatea de a diagnostica infecţiile cu sifilis, gonoree şi Chlamydia.

b) Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

1. coordonează, monitorizează şi evaluează la nivel regional desfăşurarea programului, sub îndrumarea Institutului de Sănătate Publică Bucureşti - CPCBT;

2. analizează trimestrial evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală, la nivel regional;

3.  raportează Institutului de Sănătate Publică Bucureşti - CPCBT indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.

c) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1. consilierea şi testarea serologică gratuită a gravidelor cât mai precoce în timpul sarcinii, în vederea depistării infecţiei luetice;

2.   asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar la gravide, precum şi pentru persoane cu sifilis şi contacţi ai acestora;

3.  efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital la nou-născutul viu;

4.  verificarea, respectiv instituirea tratamentului specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital;

5.  asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate;

6.  asigurarea materialelor necesare pentru laboratoarele proprii care au capacitatea de a diagnostica infecţiile gonococice şi cele cu Chlamydia;

7. monitorizează şi evaluează la nivel judeţean desfăşurarea programului;

8.   raportează institutelor de sănătate publică indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.

d)     Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de dermatovenerologie/medici de familie:

1.   raportează lunar la autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti/coordonator DV judeţean cazurile depistate de sifilis, gonoree, chiamidia şi alte boli cu transmitere sexuală;

2.  participă la anchetele epidemiologice pentru depistarea contactilor;

3. asigură tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultate - anual:

- procentul de gravide testate serologic de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti din totalul de gravide din judeţ - cel puţin 60%;

- asigurarea tratamentului specific antiluetic la gravidele cu reacţie serologică reactivă - la cel puţin 95% din gravidele cu serologie reactivă;

b) indicatori fizici - trimestrial:

-  număr total de gravide testate serologic gratuit pentru sifilis şi consiliate - 160.000 gravide;

- număr de gravide depistate cu serologie reactivă şi care beneficiază de tratament corect gratuit - 1.500;

- număr de cazuri de sifilis congenital - 50;

-  număr de persoane diagnosticate cu infecţie luetică, neasigurate şi tratate - 3.000;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu test depistare sifilis la gravidă - 15 lei;

- cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 23 lei;

- cost mediu test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital - 20 lei;

- cost mediu test serologic pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoană neasigurată - 18 lei;

- cost mediu tratament sifilis congenital - 20 lei;

- cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată - 20 lei;

- cost mediu tratament antiluetic/contact identificat- 15 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

-  institutele de sănătate publică - Bucureşti, Cluj, laşi şi Timişoara;

- reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie);

- cabinete de medicină de familie.

3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale

Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - Compartimentul epidemiologia bolilor transmisibile şi infecţii nosocomiale (CEBTIN)

Obiectiv:

Creşterea calităţii serviciilor medicale în spitale prin îmbunătăţirea managementului infecţiilor nosocomiale

Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale se desfăşoară conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 916/2006 privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare şi din anul 2005 pe baza unui program de supraveghere tip santinelă pentru anumite tipuri/secţii unde factorii de risc sunt mai crescuţi.

Supravegherea de rutină se efectuează în toate unităţile sanitare cu raportările conform legislaţiei în vigoare către ASPJ, Casa de Asigurări şi în cazul apariţiei de focare acestea să fie semnalate ASPJ care pot interveni şi care la rîndul lor pot solicita asistenţa tehnică la nivel regional sau naţional (ISP regional, respectiv responsabilul naţional pentru supravegherea şi controlul infecţiei nosocomiale).

In cadrul acestui obiectiv se derulează programul naţional de supraveghere al infecţiilor nosocomiale în sistem santinelă care se aplică numai unui număr de unităţi sanitare selectate şi în care se va efectua în paralele activitatea de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în sistem de srutiona, cât şi activitatea de depistare a infecţiilor nosocomiale în sistem santinelă.

Activităţi

a) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN:

1.  implementează, monitorizează şi evaluează programul naţional de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă la nivel naţional, pe baza metodologiei de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

2.  actualizează metodologia de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă;

3.   organizează instruiri şi activităţi de perfecţionare profesională pentru personalul implicat în activităţile de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

4.   raportează la Agenţia Naţională pentru Programe trimestrial indicatorii realizaţi de unităţile incluse în subprogram;

5.   asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, către Ministerul Sănătăţii Publice, institutele de sănătate publică şi autorităţile de sănătate publică judeţene;

6. propune Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate lista unităţilor sanitare care vor fi incluse în program.

b)  Activităţi derulate la nivelul INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţă:

1.  elaborează protocoalele de lucru pentru determinarea germenilor stabiliţi în metodologie în vederea unui diagnostic unitar;

2.   efectuează diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare sentinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, la solicitarea acestora;

3.   primeşte tulpini izolate din unităţi sentinelă de la institutul/autoritatea de sănătate publică, confirmă şi efectuează investigaţii pentru markeri epidemiologici (serologie, lizotip/subtip/genotip);

4. confirmă rezistenţă la antibiotice a tulpinilor primite;

5.   asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor de laborator efectuate şi a rezultatelor antibioticorezistenţei germenilor izolaţi conform metodologiei.

c) Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

1. coordonează implementarea metodologiei de supraveghere elaborată la nivel naţional şi face analiza datelor aferente judeţelor arondate;

2. verifică şi validează datele din fişele primite;

3. completează şi trimite lunar la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO);

4. sprijină tehnic şi metodologic ASP şi/sau unităţile santinelă;

5. monitorizează şi evaluează trimestrial la nivel regional derularea programului, utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

6. comunică trimestrial la ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional;

7. asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu ISP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj);

8. asigură identificarea şi caracterizarea preliminară a tulpinilor primite de la unităţile sanitare santinelă;

9. colaborează cu INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţă şi asigură trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele    specificate    în     metodologie)     pentru caracterizare completă şi realizarea băncii de izolate la nivel naţional;

10. asigura activităţi de perfecţionare profesională continuă pentru personalul implicat în activităţile de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale la nivel regional.

d) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.     coordonează şi implementează activităţile de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă la nivel judeţean conform metodologiei;

2. desemnează din compartimentul/biroul de supravegherea şi controlul bolilor transmisibile persoana care asigură suportul tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului;

3. instruieşte personalul medico-sanitardin unitatea sanitară cu paturi, respectiv secţiile selectate;

4. centralizează, verifică, validează datele din fişele primite şi trimit lunar la ISP regional baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO);

5.  asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP;

6. asigură trimiterea probelor la ISP şi I. Cantacuzino (numai pentru microorganismele specificate în metodologie);

7.    monitorizează şi evaluează trimestrial derularea programului în unitatea/unităţile selectată/selectate utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

8. comunică trimestrial unităţilor sanitare santinelă rezultatele analizelor epidemiologice efectuate;

9.  instituie şi aplică măsuri de control al focarului de infecţie nosocomială după anunţarea acestuia de către unitatea în care evoluează;

10.   organizează sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din unităţile sanitare;

11.   asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma desfăşurării activităţilor de supraveghere către unităţile sentinelă şi către ISP regional.

e) Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare selectate:

1.  organizează sistemul de supraveghere la nivelul unităţii, conform metodologiei stabilite pentru anul 2008, în următoarele secţii: chirurgie, ATI, nou-născuţi şi obstetrică-ginecologie;

2.  depistarea cazurilor de infecţie nosocomială de rutină se face conform ord. MS 916/2006, iar depistarea tipurilor de infecţii nosocomiale selectate în sentinelă se face conform metodologiei stabilite;

3.     recoltează probele biologice pentru examenul bacteriologic, conform protocolului;

4.   completează fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială;

5.   trimit fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială, săptămânal la ASP;

6.  realizează investigaţiile de laborator şi trimit tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de la cazurile de infecţie nosocomială la ISP teritorial şi Institutul Cantacuzino, prin intermediul ASP*);

7.  raportează lunar la ASP judeţene indicatorii de evaluare din metodologie;

8.  raportează lunar la ASP judeţene numărul de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în sistem de rutină, numărul de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelă şi numărul de externaţi din secţiile respective.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat:

- rata incidenţei IN depistate în sistemul sentinelă (nr. cazuri noi de infecţii nosocomiale/100 externaţi - pe tipuri de secţii, pe tipuri de infecţii) - 2%;

b) indicatori fizici - trimestrial:

-  nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelă pe unitate sentinelă şi pe tipuri de infecţii ( raportat la 100 de pacienţi externaţi = 2%);

-  nr. cazuri IN depistate în sistemul de rutină (raportat la 100 de pacienţi externaţi = 5 %);

- nr. cazuri IN investigate cu laboratorul pe unitate sentinelă (raportat la numărul de cazuri depistate = 90%);

c) indicatori de eficienţă:

-  cost mediu/acţiune de depistare a unui caz de infecţie nosocomială în sistem sentinelă - 200 lei;

- cost mediu/acţiune de investigare cu laboratorul a unui caz de infecţie nosocomială în sistem sentinelă - 500 lei.

NOTĂ:

Programul de supraveghere al infecţiilor nosocomiale se va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie).

Raportarea trimestrială, pe categorii de infecţii şi secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfăşura conform legislaţiei în vigoare pentru toate unităţile sanitare cu paturi de la nivel naţional.

Toate unităţile sanitare vor respecta şi implementa normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 916/2006.

In cazul în care în judeţul în care funcţionează unitatea sanitară din sistemul santinelă nu există capacitate de laborator pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate acestor investigaţii se recoltează şi se introduc direct în sisteme de transport speciale pentru anaerobi, conform protocolului, şi se trimit direct la Laboratorul de referinţă pentru anaerobi din INCDMI Cantacuzino. Institutele de sănătate publică regionale Timişoara, laşi, Cluj: asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare sentinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaş judeţ cu institutele de sănătate publică şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie ) la INCDMI Cantacuzino.

Pentru teritoriul arondat Institutului de Sănătate Publică Bucureşti: în situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţiile bacteriologice ASP judeţene asigură diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate) numai microorganismele specificate în metodologie) către INCDMI Cantacuzino.

Indicatorii programului vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN indicatorii transmişi de către autorităţile arondate împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Institutul de Sănătate Publică Bucureşti va transmite la ANP indicatorii realizaţi.

*) In situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice.

Unităţi care derulează programul:

- spitale judeţene, institute clinice şi clinici universitare care au selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie) la propunerea Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

-   institutele de sănătate publică Bucureşti, laşi, Cluj, Timişoara şi INCDMI Cantacuzino.

4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

Obiectiv:

- protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă.

a) Activităţi de protejare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă:

- la nivelul institutelor şi centrelor de sănătate publică:

1.  elaborarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice, pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale;

2. instruirea şi formarea personalului autorităţilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;

3. implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;

4. coordonarea metodologică a activităţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate judeţele implicate şi elaborarea de sinteze/rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare stabilite de ANPS;

5.  transmiterea rapoartelor/sintezelor naţionale la ANPS, celelalte institute/centre de sănătate publică şi autorităţi de sănătate publică, până la data de 15 martie 2009;

6.  efectuarea de studii şi cercetări în domeniul stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul MSP;

7.  elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate;

8.    achiziţia de iod stabil în vederea iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiaţii ionizante, prin ISP Bucureşti.

-  la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi prin serviciile de inspecţie sanitară de stat judeţene:

1. monitorizarea şi inspecţia calităţii apei potabile în relaţie cu bolile posibil asociate apei (inclusiv determinări de laborator);

2.  monitorizarea şi inspecţia calităţii apei de îmbăiere, în relaţia cu starea de sănătate (inclusiv determinări de laborator);

3.  supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână;

4. supravegherea calităţii aerului şi a indicatorilor de sănătate în relaţie cu aceasta;

5.    evaluarea efectelor schimbărilor climatice asupra populaţiei;

6.   screeningul biologic al populaţiei pentru cercetarea expunerii la plumb;

7. supravegherea şi inspecţia produselor cosmetice;

8.  monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide, a radioactivităţii apei potabile şi alimentului, a stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiaţii ionizante;

9.  supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil;

10.   monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în radiologia diagnostică, radioterapie şi medicină nucleară;

11.  monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor medicale;

12.  supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluării sonore urbane;

13.  instruire şi formare profesională;

14.  activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu;

15.   acţiuni de inspecţie din domeniul bunei practici de laborator;

16. alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

b)   Activităţi de protejare a sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari:

- la nivelul institutelor şi centrelor de sănătate publică:

1.  elaborarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice, pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale;

2. instruirea şi formarea personalului autorităţilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;

3. implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;

4. coordonarea metodologică a activităţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate judeţele implicate şi elaborarea de sinteze/rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare stabilite de ANPS;

5.  transmiterea rapoartelor/sintezelor naţionale la ANPS, celelalte institute/centre de sănătate publică şi autorităţi de sănătate publică, până la data de 15 martie 2009;

6.  efectuarea de studii şi cercetări în domeniul alimentului, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul MSP;

7.  elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate;

-  la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi serviciile de inspecţie sanitară de stat judeţene:

1.  instruire şi formare profesională;

2.    monitorizarea calităţii nutritive şi a contaminării microbiologice a alimentelor de origine animală şi nonanimală;

3.   monitorizarea şi inspecţia materialelor în contact cu alimentul, aditivilor alimentari, substanţelor aromatizante, alimentelor tratate cu radiaţii, suplimentelor alimentare, alimentelor cu destinaţie nutriţională specială;

4.  monitorizarea şi inspecţia alimentelor pentru evaluarea contaminării chimice indicatorii - GEMS FOOD;

5. monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din sarea iodată pentru consumul uman;

6.   monitorizarea şi inspecţia toxiinfecţiilor alimentare şi notificarea prin SRAAF (Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje);

7.  monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate genetic;

8. evaluarea stării de nutriţie a populaţiei;

9. activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din domeniul alimentului;

10. alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

c) Activităţi de evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţă şi activitate; scăderea prevalentei afecţiunilor oro-dentare şi a tulburărilor cranio-mandibulare (TCM):

-  la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi serviciile de inspecţie sanitară de stat judeţene:

1.  instruire şi formare profesională;

2.  evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare;

3.   identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc.);

4.  monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor;

5. activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din colectivităţile de copii şi tineri;

6.  alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

-  la nivelul dispensarelor medicale şcolare/studenţeşti de medicină generală şi stomatologie:

1. colectarea, evacuarea şi neutralizarea deşeurilor provenite din activităţi medicale;

2.   asigurarea cu medicamente, instrumentar, materiale sanitare, echipamente specifice a cabinetelor şcolare/studenţeşti; asigurarea service-ului, consumabilelor şi pieselor de schimb pentru echipamentele din cabinetele medicale şcolare, formulare medicale, consumabile necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale şcolare/studenţeşti.

- la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facială, Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii „Sf. Maria" Iaşi şi Institutului de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti:

1.  profilaxia cariei dentare prin clătiri orale cu substanţe fluorurate;

2. tratamentul profilactic al cariei dentare.

d) Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali:

-  la nivelul institutelor de sănătate publică regionale şi al centrelor de sănătate publică:

1.  elaborarea metodologiilor de monitorizare şi inspecţie pe domenii specifice;

2.   instruirea personalului structurilor teritoriale pentru aplicarea metodologiei;

3. coordonarea metodologică a activităţilor de monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi elaborarea rapoartelor naţionale;

4. controlul implementării metodologiilor în teritoriul arondat;

5. valorificarea rezultatelor rapoartelor naţionale;

6.  acreditarea şi constituirea laboratoarelor regionale;

7.  efectuarea de studii şi cercetări în domeniul stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă şi de muncă;

8.   monitorizarea şi raportarea îndeplinirii planurilor de implementare specifice pentru integrarea europeană;

9.  instruire de specialitate şi formare profesională;

10.  elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul specific;

-  la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.  instruire de specialitate şi formare profesională;

2.  evaluarea factorilor de risc ocupaţionali;

3.  cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boală în vederea declarării bolilor profesionale;

4.  acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi informare asupra riscului profesional;

5.    monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici - trimestrial:

- număr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate - 1.000;

- număr de acţiuni de inspecţie - 200.000;

-  număr total persoane tratate - 20.000 (judeţul laşi - 8.000, judeţul Constanţa - 12.000);

- număr studii naţionale privind prevalenta cariei dentare şi a TCM la grupele de vârstă cu risc - 1 (raportare anuală);

b) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate - 1.000 lei;

- cost mediu/acţiune de inspecţie - 450 lei;

- cost mediu/trusă pentru clătire orală, achiziţionate - 6 lei;

- cost mediu/trusă pentru clătire orală, distribuite - 6,2 lei.

NOTĂ:

Indicatorii vor fi raportaţi de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti la institutele şi centrele de sănătate publică, care după centralizare şi evaluare le transmit la autoritatea de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării intervenţiei (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

Unităţi care derulează programul:

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- institute şi centre de sănătate publică;

- dispensarele medicale şcolare/studenţeşti de medicină generală şi stomatologie;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facială;

- Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii „Sf. Maria" Iaşi;

- Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti.

5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională

Coordonare tehnică: Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau"

Obiectiv:

Asigurarea securităţii transfuzionale şi promovarea donării benevole, recrutarea şi menţinerea donatorilor

Activităţi:

1. colectarea de sânge şi componente sanguine;

2.  controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui;

3.    stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate;

4. promovarea donării benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi;

5. asigurarea tichetelor de masă pentru donatori.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultate - anual:

- creşterea numărului de donări de sânge - 5-6 % din populaţia ţării;

b) indicatori fizici - trimestrial:

-  număr donări/unităţi recoltate şi testate pe an 400.000 donări;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/unitate de sânge recoltată şi testată- 135 lei.

NOTĂ:

Indicatorii se centralizează şi evaluează de către INHT şi se raportează la Agenţia Naţională de Programe din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).

Unităţi care derulează programul:

-  Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. dr. C.T Nicolau" Bucureşti;

- centrele regionale de transfuzie sanguină;

- centrele de transfuzie sanguină judeţene.

II. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE

Structura:

1.  Programul naţional de boli cardiovasculare;

2.  Programul naţional de oncologie;

3.  Programul naţional de sănătate mintală;

4.  Programul naţional de diabet zaharat;

5.  Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă;

7.  Programul naţional de boli endocrine;

8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;

9.  Programul de management al registrelor naţionale;

10.  Programul de urgenţă prespitalicească.

1. Programul naţional de boli cardiovasculare

Coordonare tehnică: Institutul de boli cardiolovasculare „Prof.C.C. Iliescu" Bucureşti

Obiective:

a) prevenţia primară şi secundară a bolilor cardiovasculare

b) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare, prin chirurgie cardiovasculară, cardiologie intervenţională şi electrofiziologie

Activităţi:

1.  prevenirea bolilor cardiovasculare prin promovarea unui stil de viaţă sănătos - campanie IEC pentru prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intervenţie specifică asupra principalilor factori de risc;

2.   diagnosticarea şi tratamentul endovascular al bolii anevrismale toraco-abdominale.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat anual:

- scăderea mortalităţii specifice prin boli cardiovasculare - 675/100.000 locuitori;

b) indicatori fizici:

- număr pacienţi trataţi prin proteză endovasculară/an : 55;

c) indicatori de eficienţă:

-   cost mediu/pacient prevenţie moarte subită prin endoprotezare: 155.000 lei.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul de Boli Cardiolovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

- Institutul Inimii „Prof.Dr. Nicolae Stăncioiu" Cluj;

Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivul b) din program sunt prevăzute în anexa nr. 2. lit. B.

2. Programul naţional de oncologie

Coordonarea tehnică: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca

Obiective:

a)   prevenirea şi diagnosticarea în stadii incipiente a afecţiunilor oncologice;

b) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice.

Activităţi:

1. campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului;

2.  screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, glandă mamară, colo-rectal şi de prostată - pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice;

3. formarea personalului de specialitate;

4.   organizarea sistemului informaţional şi a registrelor regionale de cancer.

Indicatori de evaluare:

Se stabilesc după aprobarea metodologiei de realizare a screening-ului pentru depistarea precoce a cancerului

Unităţi care derulează programul:

- Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca;

- Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti;

- Institutul Clinic Fundeni;

- Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie laşi;

-  Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca;

- Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţi sanitare cu paturi, cu secţii sau compartimente de specialitate, desemnate de acestea.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivul b) din program sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.

3. Programul naţional de sănătate mintală

Coordonarea tehnică: Centrul Naţional de Sănătate Mintală

Obiective:

a) asigurarea continuităţii şi creşterea accesibilităţii şi calităţii îngrijirilor de sănătate mintală;

b)    prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului la persoanele cu toxicodependenţă;

3.1 Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi pshihosocială

Activităţi:

1. dezvoltarea procedurilor de organizare şi funcţionare a CSM-urilor;

2. implementarea protocoalelor de asigurare a continuităţii îngrijirilor;

3. dezvoltarea curriculei naţionale de nursing psihiatric;

4. formarea asistentelor medicale în nursing psihiatric;

5. dezvoltarea centrelor de formare în nursing psihiatric;

6. activităţi de terapie ocupaţională şi ergoterapie în spitalele de psihiatrie;

7. formarea specialiştilor (instructorilor) în terapie ocupaţională;

8. instruire medici familie în recunoaşterea şi abordarea depresiei, anxietăţii, insomniei şi a somatizărilor;

9. formarea psihologilor de legătură în unele spitalele;

10. implementarea ghidurilor clinice pentru schizofrenie, depresie şi alcoolism, dezvoltate în 2007;

11. dezvoltarea de servicii de terapie ocupaţională în unităţile psihiatrice de cronici;

12. dezvoltarea serviciului de psihoeducaţie în depresie, alcoolism şi schizofrenie;

13. dezvoltarea de servicii specializate în tratamentul tulburărilor autiste şi ADHD.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

- reducerea duratei de spitalizare cu peste 10% fată de anul 2007;

- reducerea procentului de bolnavi dependenţi socio-familial cu 25%;

b) indicatori fizici - trimestrial:

- număr bolnavi incluşi în activităţi de ergoterapie şi terapie ocupaţională - 15.000;

- număr asistente medicale în nursing psihiatric instruite - 500;

- număr terapeuţi ocupaţionali instruiţi - 60;

- număr medici familie instruiţi - 150;

-  număr pacienţi incluşi în serviciile de psihoeducaţie in depresie, alcoolism şi schizofrenie - 12.000;

-  număr copii cu autism incluşi în program în 3 centre specializate - 210;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

-  cost mediu/bolnav inclus în activităţi de ergoterapie şi terapie ocupaţională - 100 lei;

-  cost mediu/asistentă în nursing psihiatric instruită - 1.000 lei/asistentă;

- cost mediu/terapeut ocupaţional instruit - 100 lei/oră;

- cost mediu/medic familie instruit - 1.000 lei/medic;

- cost mediu/pacient inclus in serviciile de psihoeducaţie în depresie, alcoolism, schizofrenie - 150 lei;

-   cost mediu/copil cu autism inclus în program - 4.750 lei/copil.

Unităţi care derulează subprogramul:

- unităţi sanitare cu secţii de psihiatrie;

- LSM/CSM din cadrul spitalelor de psihiatrie sau spitalelor cu secţii de psihiatrie.

3.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor

Activităţi:

1.  informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri;

2.  asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă;

3.  testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unităţile medicale de profil, adulţi şi copii;

4.   tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţă.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi social;

- scăderea ratei recăderilor cu 5 % la pacienţii trataţi pentru tulburări legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut);

b) indicatori fizici - trimestrial:

-  număr persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina pacienţilor- 15.000;

- număr de pacienţi trataţi în postcură - 2.000;

- număr de pacienţi în tratament substitutiv: 8.000;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/test de depistare a drogurilor în urină - 20 lei;

- cost mediu/pacient tratat în postcură - 320 lei;

- cost mediu/pacient tratat substitutiv - 120 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;

- Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel Timiş;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie;

- Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia toxicologie;

- Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia" Bucureşti;

- Spitalul de Psihiatrie „Dr. Constantin Gorgos" Titan Bucureşti;

- Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţilor Tineri „Sfântul Stelian";

- Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov;

- Spitalul de Psihiatrie Botoşani.

4. Programul naţional de diabet zaharat

Coordonarea tehnică: „Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti

Obiective:

a)  prevenţia primară şi secundară a diabetului zaharat, inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c);

b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat;

c)    automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent.

Activităţi:

1.  informare, educare, consiliere pshihologică şi educaţie a copiilor cu diabet zaharat şi a aparţinătorilor acestora, în primul an de la depistarea afecţiunii;

2.  asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulina) pentru cazurile stabilite de către comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice;

3. asigurarea testelor de automonitorizare pentru bolnavii cu diabet zaharat insulinodependent - pentru trimestrul II 2008 achiziţia se face de către autorităţile de sănătate publică şi unităţile sanitare;

4.  dezvoltarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat;

5.  managementul programului naţional de diabet zaharat la nivel judeţean şi naţional, prin unitatea judeţeană, respectiv naţională, de implementare a programului.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- asigurarea tratamentului prin pompe de insulina la copiii care au indicaţie fermă din partea comisiei de specialitate;

- realizarea Registrului naţional de diabet zaharat;

b) indicatori fizici - trimestrial:

- număr pompe achiziţionate - 100;

- număr persoane tratate prin perfuzie subcutanată continuă cu insulina - 230;

- număr persoane cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 20.000 (din care 2.500 copii);

c)  Indicatori de eficienţă - trimestrial:

- consumabile/an/persoană - 4.000 lei;

- cost pompă - 9.000 lei;

- cost;

- cost secretariat tehnic - 2.000.000 lei.

Unităţi care derulează programul:

-  Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti;

- Centrul Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri „Cristian Şerban Buziaş" - pentru activitatea 1;

- unităţi sanitare cu secţii, cabinete şi/sau compartimente de profil;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivele a) dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c), b) şi c) sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.

5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

Coordonarea tehnică: Agenţia Naţională de Transplant

Obiective:

a)  asigurarea condiţiilor pentru efectuarea procedurilor de transplant;

b)     asigurarea medicaţiei pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi.

Activităţi:

1.    realizarea testărilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match), precum şi plata personalului implicat în această activitate în afara orelor de program;

2.   coordonarea activităţii de transplant (coordonarea prelevării organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, deplasarea pentru organizarea acţiunilor de coordonare, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare, plata coordonatorului de transplant, mijloace de comunicare, deplasarea echipelor operatorii, precum şi a organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuării procedurilor de transplant, servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare, campanii de promovare a donării);

3.  menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală (inclusiv testarea acestora, precum şi plata personalului secţiilor ATI);

4.  realizarea procedurilor de transplant.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant - 90%;

b) indicatori fizici - trimestrial:

- număr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 2.405;

- număr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 700;

- număr testări compatibilitate cross-match: 1.400;

- număr diagnosticări morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 145;

- număr acţiuni de coordonare: 500;

-   număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri:

1  -transplant hepatic: 30;

2 - transplant renal: 275;

3 - transplant de cord: 24;

4 - transplant pancreas: 10;

5 - transplant celule pancreatice: 15;

6 - transplant medular:

- autotransplant - 90;

- allotransplant - 10;

7 - transplant cord-pulmon: 3;

8 - transplant rinichi şi pancreas: 20;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/testare donatori - 1.800 lei;

- cost mediu/testare receptori - 1.800 lei;

- cost mediu/testare compatibilitate cross-match - 1.080 lei;

- cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebrală şi testarea acestora - 9.200 lei;

- cost mediu/acţiune coordonare - 1.000 lei;

- cost mediu/transplant hepatic - 232.239 lei;

- cost mediu/transplant renal - 66.278 lei;

- cost mediu/transplant combinat rinichi-pancreas - 100.776 lei;

- cost mediu/transplant cord - 107.000 lei;

- cost mediu/transplant cord-pulmon - 117.572 lei;

- cost mediu/transplant celule pancreatice - 83.980 lei;

- cost mediu/transplant corp-pancreas - 139.850 lei;

- cost mediu/transplant celule stern hematopoietice - autolog: 88.499 lei, allogenic- 162.602 lei.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş, Laboratorul clinic de imunologie transplant;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Secţia Clinică de Hematologie şi Transplant Celule Stern, Clinica ATI, coordonare transplant;

- Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, Centrul de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal, Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie moleculară, imunologie HLA şi virusologie;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca - Secţia de Chirurgie Cardiovasculară, Clinica ATI;

- Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni" Bucureşti, Secţia ATI;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Cluj-Napoca, Secţia ATI;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu" Timişoara;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Timişoara: Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializă şi Transplant Renal, coordonare transplant;

- Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant;

- Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, Clinica Chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI;

- Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon" Iaşi, Laboratorul de imunologie şi genetică, Clinica ATI, coordonare transplant;

- Spitalul Clinic „C.I. Parhon" Iaşi, Clinica Urologie;

- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Secţia ATI;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Secţia ATI;

- Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti, Secţia ATI;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Craiova, Secţia ATI, coordonare transplant;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov, Secţia ATI;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, Secţia ATI. Activităţile,   criteriile   de   eligibilitate,   indicatorii,   natura cheltuielilor şi  unităţile  care derulează obiectivul  b) sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.

6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

Obiective:

a)  asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltă performanţă;

b) tratamentul surdităţii congenitale prin implant cohlear şi proteze auditive.

Intervenţia nr. 1 -Chirurgie asistată robotic

Activităţi:

- Tratamentul chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea numărului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltă performanţă;

b) indicatori fizici:

- număr de intervenţii chirurgicale: 250;

c) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/intervenţie (service şi consumabile): 8.000 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

- Institutul Clinic Fundeni.

Intervenţia nr. 2 - Radiologie intervenţională

Obiective:

a)  prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;

b)   tratamentul pacienţilor cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundă.

Activităţi:

1. terapia afecţiunilor cerebrovasculare;

2.  tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică grav postoperator;

3. terapia afecţiunilor vasculare periferice;

4. terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale;

5. terapia unor afecţiuni oncologice;

6. terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice;

7.  terapia infertilităţii şi a fibromului uterin prin proceduri de radiologie intervenţională;

8. implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la bolnavii cu maladie Parkinson.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

-   prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;

-  eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni;

- scăderea morbidităţii specifice pacienţilor cu diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%;

b) indicatori fizici:

-  număr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi - 700/an;

- număr de tratamente Gamma-Knife - 160/an;

- număr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi - 900/an;

- număr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi - 400/an;

- număr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi - 350/an;

- număr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi - 200/an;

- număr pacienţi trataţi de infertilitate - 220/an;

- număr embolizări fibrom uterin - 400/an;

- număr de stimulatoare cerebrale - 12/an;

c) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat - 8.100 lei;

- cost mediu/tratament Gamma-Knife - 16.000 lei;

- cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat - 3.200 lei;

- cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat-1.300 lei;

-  cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat - 1.100 lei;

- cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat - 1.400 lei;

- cost mediu/pacient cu infertilitate tratat - 1.350 lei;

- cost mediu/embolizare fibrom uterin - 1.000 lei;

- cost mediu/stimulator cerebral - 62.500 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni" Bucureşti;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon" Iaşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş.

Intervenţia nr. 3 - Tratamentul surdităţii congenitale prin implant cohlearşi proteză auditivă BAHA

Obiectiv:

-   reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi proteze auditive BAHA

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează programul sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.

Pentru trimestru I 2008 sumele necesare desfăşurării activităţii subprogramului au fost finanţate direct de Ministerul Sănătăţii Publice unităţilor sanitare.

7. Programul naţional de boli endocrine

Coordonarea tehnică: Institutul de Endocrinologie „Prof. dr. CI. Parhon" Bucureşti

Obiective:

a)   creşterea calităţii vieţii la climacterium şi profilaxia osteoporozei;

b) scăderea morbidităţii prin guşa datorată carenţei de iod şi a complicaţiilor sale.

Activităţi:

1.  depistarea şi monitorizarea persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice;

2.    depistarea activă, diagnosticarea şi prevenirea complicaţiilor guşii şi a proliferărilor maligne.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

-  creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activă - 1%;

- scăderea incidenţei complicaţiilor datorate osteoporozei - 1%;

b) indicatori fizici - trimestrial:

-  număr persoane cu disfunctie tiroidiană investigate - 5.000;

-  număr de examene screening pentru osteoporoză la femei la menopauză - 6.400;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/investigatie persoană cu disfunctie tiroidiană - 95 lei;

- cost mediu/investigaţie pentru osteoporoză - 250 lei.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul de Endocrinologie „Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon" Iaşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

- Spitalul Judeţean Piteşti;

- Spitalul Clinic Judeţean Sibiu;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

- Spitalul Clinic Judeţean Oradea;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;

- Spitalul Judeţean „Sf. Gheorghe";

- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou" Suceava;

- Spitalul Judeţean Târgovişte;

- Spitalul Judeţean Târgu Jiu;

- Spitalul Judeţean Zalău;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" Botoşani;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf.Apostol Andrei" Galaţi;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare

Obiective:

a)   diagnosticarea precoce şi prevenirea complicaţiilor bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare;

b)  tratamentul medicamentos al bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează programul sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.

9.  Programul de management al registrelor naţionale

Obiectiv:

- realizarea şi implementarea la nivel naţional a evidenţei informatizate a bolnavilor şi al registrelor pentru afecţiunile cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei, în scopul dezvoltării politicilor de sănătate pe baze obiective

Activităţi:

Dezvoltarea şi/sau managementul registrelor naţionale de boli cronice:

1.  Registrul naţional de endoprotezare;

2.  Registrul naţional de cancer şi registrele regionale de cancer aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 2.027/2007;

3.   Registrul bolnavilor cu insuficienţă renală cronică (Registrul renal român);

4.  Registrul naţional ORL- componenta patologiei auzului;

5.  Registrul naţional de diabet;

6. Registrul naţional de boli pulmonare obstructive cronice şi astm bronşic;

7.  Registrele naţionale pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice;

8.  Registrele naţionale de boli cronice la copii.

Indicatori de evaluare:

- nr. registre - 8;

- cost mediu/registru - 100.000 lei.

Unităţi care derulează programul:

-  Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC osteoarticular Foişor - pentru activitatea nr. 1;

-  Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu", Institutul de Sănătate Publică laşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Institutul de Sănătate Publică „Prof. dr. Leonida Georgescu" Timişoara, Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca, Centrul de Sănătate Publică Târgu Mureş - pentru activitatea nr. 2;

- Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila - pentru activitatea nr. 3;

- Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - pentru activităţile nr. 4, 6;

- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti - pentru activitatea nr. 5;

- Spitalul Judeţean Cluj-Napoca - pentru activitatea nr. 7;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, Spitalul Clinic de Copii „Prof. Dr. Louis Ţurcanu"- pentru activitatea nr. 8.

10. Programul de urgenţă prespitalicească

Obiectiv:

a)  creşterea calităţii serviciilor de urgenţă prin formarea continuă a personalului din cadrul serviciilor de urgenţă;

b)  creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţă adecvate, indiferent de zona de reşedinţă.

Activităţi:

1. formarea continuă a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţă spitaliceşti şi prespitaliceşti;

2.  mentenanţă dispecerate;

3.   asigurare medicamente şi materiale sanitare pentru centrele de permanenţă.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea calităţii asistenţei medicale acordate pacienţilor;

- creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţă;

b) indicatori fizici - trimestrial:

- număr persoane formate la cursuri de educaţie medicală continuă în medicina de urgenţă - 250;

- număr de dispecerate - 42;

- număr de centre de permanenţă - 258;

c)  Indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/persoană/training - 1.000 lei;

- cost mediu pe dispecerat - 5.500 lei/dispecerat;

-  cost mediu pe centru de permanenţă (medicamente şi materiale sanitare) - 2.000 lei/centru.

Unităţi care derulează programul:

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- servicii de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti;

- unităţi sanitare cu paturi.

III. 1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII

Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

Obiectiv:

-   îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc

1.  Programul de promovare a unui stil de viaţă sănătos

Elaborarea strategiei naţionale de promovare a sănătăţii

2.  Programul de comunicare, informare şi promovare a acţiunilor din cadrul programelor naţionale de sănătate

Desfăşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanţă cu problemele de sănătate publică identificate la nivel naţional şi local:

a)   campania naţională de luptă împotriva discriminării persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, Ziua Mondială de Luptă împotriva Infecţiei HIV;

b)  campanie IEC pentru Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei;

c)  campania de informare, educare, comunicare pentru formarea de comportamente responsabile sau schimbarea comportamentelor la risc:

-   promovarea unei alimentaţii sănătoase, reducerea consumului de sare;

- promovarea activităţii fizice;

- combaterea obezităţii la copii şi adulţi;

d)  campanie de informare, educare, comunicare pentru prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intervenţie specifică asupra principalilor factori de risc;

e) campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului;

f)  campanie de informare, educare, comunicare pentru combaterea consumului de droguri şi antistigmă;

g)  campanie de informare, educare, comunicare pentru promovarea sănătăţii femeii şi copilului.

3. Programul de scădere a consumului de tutun

Studii naţionale privind principalele probleme de sănătate publică şi factorii de risc:

-  studiu de evaluare a impactului diverselor măsuri de control al tutunului (inscripţionarea pachetelor de ţigarete cu avertismente combinate, creşterea preţului pachetelor de ţigarete, alte măsuri);

- studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor cu privire la fumatul activ şi pasiv în rândul adulţilor şi minorilor;

- studiu de evaluare a cunoştinţelor şi atitudinilor referitoare la prevederile legislative din domeniu, existente în rândul populaţiei generale;

- studiu de evaluare a costului fumatului pentru sistemul medical din România.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici - raportare trimestrială:

- număr de campanii de informare, educare, comunicare - 3;

- număr de studii de promovare a sănătăţii privind principalele probleme de sănătate publică din România - 4;

b) indicatori de eficienţă - raportare semestrială:

- cost mediu/campanie - 600.000 lei;

-  cost mediu/studiu de promovare a sănătăţii privind principalele probleme de sănătate publică - 200.000 lei.

Unităţi care derulează programul:

- institutele şi centrele de sănătate publică;

- institute de specialitate şi unităţi sanitare;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

III. 2. PROGRAMUL DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN

Coordonare tehnică: Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta"

Obiectiv:

- scăderea consumului de tutun prin descurajarea debutului fumatului şi încurajarea renunţării la fumat

Activităţi:

a) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" prin Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat:

1. asigurarea de servicii necesare terapiei de susţinere a renunţării la fumat, pentru persoanele care doresc să renunţe la fumat, de către medici cu pregătire profesională specifică;

2.   achiziţionarea medicamentelor şi a aparatelor de măsurare a monoxidului de carbon din aerul exhalat necesare terapiei de susţinere a renunţării la fumat, precum şi asigurarea gestionării acestora;

3.  achiziţionarea obiectelor necesare terapiei comporta­mentale de susţinere a renunţării la fumat;

4.   realizarea şi multiplicarea de materiale de informare despre terapia de susţinere a renunţării la fumat (tipărituri, filme, CD-ROM);

5.  realizarea şi multiplicarea de materiale de promovare a renunţării la fumat şi a Programului Stop Fumat (tipărituri, spoturi video şi audio);

6. realizarea şi multiplicarea Ghidului metodologic de terapie în vederea renunţării la fumat;

7. continuarea şi extinderea activităţii Tel Verde Stop Fumat;

8. crearea şi întreţinerea unui site de internet specific;

9.  realizarea unui spot TV referitor la nocivitatea fumatului pasiv;

10.  panotare la nivel naţional, atât în interiorul clădirilor, cât şi în aer liber;

11.  organizarea de instruiri cu specialişti din reţeaua de promovare a sănătăţii, medici şcolari, psihologi şi alte persoane implicate în acţiuni de promovare a sănătăţii, în vederea implementării activităţilor la nivel naţional, în mod unitar;

12.   organizarea de instruiri cu reprezentanţii unităţilor medicale de stat în vederea îmbunătăţirii aplicării prevederii legale de interzicere a fumatului;

13. realizarea unui studiu de evaluare a impactului diverselor măsuri de control al tutunului (inscripţionarea pachetelor de ţigarete cu avertismente combinate, creşterea preţului pachetelor de ţigarete, alte măsuri);

14.   realizarea unui studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor cu privire la fumatul activ şi pasiv în rândul adulţilor şi minorilor;

15.  realizarea unui studiu de evaluare a cunoştinţelor şi atitudinilor referitoare la prevederile legislative din domeniu, existente în rândul populaţiei generale;

16.  realizarea unui studiu de evaluare a costului fumatului pentru sistemul medical din România;

17.   monitorizarea şi evaluarea trimestrială şi anuală a modului de derulare a activităţilor din program.

b) Activităţi derulate la nivelul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi şi Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „V Babeş" Timişoara - Clinica de Pneumoftiziologie:

1.   realizarea şi multiplicarea de materiale de informare despre terapia de susţinere a renunţării la fumat (tipărituri, filme, CD-ROM);

2.  realizarea şi multiplicarea de materiale de promovare a renunţării la fumat şi a Programului Stop Fumat (tipărituri, spoturi video şi audio);

3. organizarea de concursuri în unităţi de învăţământ;

4.  achiziţionarea de obiecte şi materiale necesare premierii participanţilor la concursuri;

5.   achiziţionarea de obiecte şi materiale demonstrative pentru evidenţierea efectelor fumatului activ şi pasiv.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici - trimestrial:

- număr total de persoane care beneficiază de asistenţă medicală în vederea renunţării la fumat - 45.000;

- număr total de persoane care primesc tratament medicamentos în vederea renunţării la fumat - 30.000;

- număr total de persoane care apelează linia telefonică gratuită -1500;

- număr total de campanii de informare naţionale - 3;

- număr total de programe de informare-educare-comunicare în unităţile de învăţământ şi medicale - 5;

- număr total de studii realizate - 4;

- număr total de persoane instruite - 200;

b) indicatori de eficienţă-trimestrial:

- cost mediu/persoană care a beneficiat de asistenţă în vederea renunţării la fumat: 320 lei/persoană;

- cost mediu/campanie de informare naţională: 250 000 lei;

- cost mediu/program în unităţile de învăţământ: 250 000 lei;

- cost per studiu: 25 000 lei;

c) indicatori de rezultat - anual:

- procentul persoanelor care au renunţat la fumat la sfârşitul tratamentului medicamentos (nr. persoane care nu mai fumează la sfârşitul tratamentului/nr. total de persoane care au primit tratament): 50;

- rata de creştere a numărului de persoane care apelează Tel Verde (nr. de apeluri în 2008/nr. de apeluri în 2007): 1,5.

Indicatorii vor fi raportaţi Institutului de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta"- Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat, iar acesta va raporta ANP din Ministerul Sănătăţii Publice.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" Bucureşti (prin Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat);

- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;

- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „V. Babeş" Timişoara;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

IV. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII Şl COPILULUI

Coordonare tehnică: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

Obiectiv:

-  creşterea accesului şi calităţii serviciilor specifice de sănătate a femeii şi copilului

Intervenţia 1: Creşterea accesului la servicii de sănătate a reproducerii

Activităţi:

1.  procurarea şi distribuţia de contraceptive*);

2.  tipărirea şi distribuţia de formulare de înregistrare şi raportare a activităţii de planificare familială;

3.   instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicală primară şi de specialitate în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;

4.  estimarea necesarului de contraceptive, monitorizarea consumurilor şi a stocurilor de contraceptive, precum şi a numărului furnizorilor de servicii, prin sistemul informatic InterCON.

Indicatori de evaluare:

a)  Indicatori de rezultat - anual:

- menţinerea numărului de utilizatori de metode moderne de contracepţie;

- scăderea cu 5% a numărului de avorturi;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de medici de familie implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familială: 3.600/an;

- număr de utilizatori activi de metode moderne de contracepţie: 150.000/an;

- număr de persoane instruite: 144/an; c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/utilizator activ de metode de contracepţie: 15 lei;

- cost mediu/persoană instruită: 375 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familială - instituţie de coordonare tehnică;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- unităţi sanitare cu paturi, cu secţii de ginecologie, cabinete de planificare familială, cabinete de obstetrica-ginecologie din ambulatoriul de specialitate;

- secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere.

Intervenţia 2: Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh

Activităţi:

1.  procurarea imunoglobulinei specifice;

2.  procurarea reactivilor pentru determinări specifice;

3. vaccinarea antiD a lăuzelor Rh negative eligibile;

4. vaccinarea antiD a femeilor eligibile Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

- scăderea incidenţei sindromului de izoimunizare cu 70%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de lăuze Rh negative vaccinate cu imunoglobulină specifică: 3.000/an;

- număr de femei Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic, vaccinate cu imunoglobulină specifică: 200/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/vaccinare antiD: 500 lei.

Unităţi care derulează intervenţia

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnică;

- spitalele nominalizate de autorităţile de sănătate publică judeţeane şi a municipiului Bucureşti;

- Spitalul Recuperare Borşa, Maramureş.

Intervenţia 3: Profilaxia şi diagnosticul pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice

Activităţi:

1.  efectuarea activităţilor specifice de testare, de diagnostic clinic şi de laborator al populaţiei-ţintă;

2. procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozărilor hormonale şi biochimice, precum şi a materialelor sanitare şi instrumentarului necesare efectuării activităţilor specifice;

3.  realizarea unor baze de date, organizarea unui sistem informaţional şi a registrelor naţionale pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice.

*) Contraceptivele se acordă fără plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetrica-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordării gratuite a contraceptivelor sunt şomerele, elevele şi studentele, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliu stabil în mediul rural, femeile care efectuează un avort, la cerere,' într-o unitate sanitară publică, precum şi alte persoane fără venituri care dau declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.

Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare familială incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive către autorităţile de sănătate publică teritoriale.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- scăderea incidenţei nou-născuţilor cu malformaţii şi/sau afecţiuni genetice cu 5%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr gravide cu risc malformativ şi genetic testate: 12.000/an;

- număr malformaţii  ale fătului/embrionului  depistate: 300/an;

- număr de examene citogenetice efectuate pe celule fetale: 700/an;

- număr de copii cu defecte congenitale evaluaţi clinic şi paraclinic: 3.000/an;

- număr de copii cu defecte congenitale exploraţi genetic: 900/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/gravidă testată pentru risc malformativ: 70 lei;

- cost mediu/examen cariotip fetal: 1.000 lei;

- cost mediu/copil cu defecte congenitale evaluat clinic şi paraclinic: 120 lei;

- cost mediu/copil cu defecte congenitale explorat genetic: 300 lei.

Unităţi care derulează intervenţia

- Spitalul Judeţean Cluj-Napoca - instituţie de coordonare tehnică;

- Spitalul Judeţean Ilfov - Secţia de obstetrică-ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicină Materno-Fetală;

- Spitalele de Copii Oradea, Cluj, „Sfânta Maria" Iaşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- spitalele de obstetrică-ginecologie „Cuza Vodă" Iaşi, „Dumitru Popescu" Timişoara şi „Filantropia" Bucureşti;

- Centrul de Patologie Neuro-Musculară „Dr. Radu Horia" Vâlcele;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti.

Intervenţia 4: Profilaxia anemiei feriprive la gravidă

Activităţi:

1.  procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidă, cu prioritate la cele din categoria de risc;

2.  monitorizarea prevalentei anemiei feriprive la gravidă prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

-  scăderea prevalentei anemiei feriprive la gravidă sub 35%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de gravide beneficiare de administrare profilactică a preparatelor de fier: 80.000/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/gravidă beneficiară de profilaxie cu preparate de fier: 30 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

-  Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - coordonare tehnică;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

-  unităţi sanitare cu paturi şi cabinete de medicină de familie.

Intervenţia 5: Scăderea mortalităţii materne prin îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei gravidei şi lăuzei

Activităţi:

1.  actualizarea Carnetului gravidei şi a fişei-anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei;

2.  tipărirea şi distribuţia Carnetului gravidei şi a fişei-anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, în formă actualizată;

3.   îmbunătăţirea metodologiei de analiză a deceselor materne în parteneriat cu birourile pentru România ale Fondului ONU pentru Populaţie şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

4. monitorizarea modului de implementare a ghidurilor clinice (auditarea ghidurilor clinice ginecologice existente), în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;

5.   instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicală primară şi de specialitate, în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

-  scăderea indicatorului de mortalitate maternă prin risc obstetrical direct la 0,08 decese la 1.000 născuţi vii;

b) indicatori fizici: trimestrial şi anual:

- număr de carnete şi fişe pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, tipărite în formă actualizată 200.000/an;

- număr de unităţi care au făcut auditarea ghidurilor clinice: 5/an;

- număr de persoane instruite: 440/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/carnete şi fişe pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei: 2 lei;

- cost mediu/activitate de instruire: 60 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti - coordonare tehnică;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- cabinete de medicină de familie;

-   unităţi sanitare cu paturi, cu secţii de obstetrică-ginecologie, cabinete de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de specialitate.

Intervenţia 6: Profilaxia anemiei feriprive la sugar

Activităţi:

1.  procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc;

2. monitorizarea prevalentei anemiei feriprive a copilului prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- scăderea prevalentei anemiei feriprive la sugar sub 45%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

-  număr de copii beneficiari de administrare profilactică a preparatelor de fier: 100.000/an;

c) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 20 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

-  Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - coordonare tehnică;

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

-  cabinete de asistenţă medicală primară, precum şi colectivităţi de copii.

Intervenţia 7: Profilaxia rahitismului carenţial al copilului

Activităţi:

-  Procurarea, distribuţia şi administrarea profilactică a vitaminei D populaţiei-ţintă.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea numărului de copii beneficiari de administrare profilactică a vitaminei D carenţial cu 20%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- numărul de copii beneficiari de administrare profilactică a vitaminei D: 200.000/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 10 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- secţii sau compartimente de nou-născuţi şi cabinete de asistenţă medicală primară nominalizate de ASPJ şi municipiul Bucureşti;

- Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnică.

Intervenţia 8: Profilaxia malnutriţiei la prematuri

Activităţi:

1.   procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei (aminoacizi, soluţii lipidice, vitamine, eritropoetina etc.), şi a consumabilelor necesare;

2.  procurarea de formule de lapte praf - medicament cu destinaţie medicală specială;

3.  Administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizării şi în ambulator;

4.  monitorizarea clinică şi biologică a pacienţilor aflaţi în tratament.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat anual:

- creşterea numărului de prematuri beneficiari de produse dietetice specifice cu 30%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr copii beneficiari: 17.000/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/copil beneficiar: 130 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- spitalele clinice, judeţene, precum şi alte unităţi propuse de ASPJ şi municipiul Bucureşti;

- spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;

-  institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnică.

Intervenţia 9: Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, prin administrare de lapte praf

Activităţi:

1. procurarea, distribuţia de lapte praf la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-1 an care nu beneficiază de lapte matern, conform reglementărilor în vigoare* (inclusiv cheltuieli de depozitare, transport).

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- scăderea cu 20% a numărului de copii distrofici;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de copii beneficiari: 40.000/an;

c) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/copil beneficiar: 185 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- cabinete de asistenţă medicală primară.

Intervenţia 10: Promovarea alăptării

Activităţi:

1. formarea personalului medical din asistenţa primară şi de specialitate pentru promovarea alăptării şi consiliere, în cel puţin 3 judeţe cu populaţie vulnerabilă în parteneriat cu reprezentanţa UNICEFÎn România;

2.  promovarea alăptării şi consilierea privind alăptarea de către personal specializat a populaţiei ţintă, gravide, lăuze şi familiilor acestora, prin unităţile sanitare cu paturi cuprinse în iniţiativa „Spital prieten al copilului";

3.  restructurarea şi asigurarea funcţionalităţii Comitetului Naţional de Promovarea Alăptării în parteneriat cu reprezentanţa UNICEFÎn România;

4.  identificarea şi reglementarea unor măsuri specifice de monitorizare a modului de respectare a legislaţiei privind reglementarea promovării substituenţilor de lapte matern în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;

5. susţinerea încadrării, organizării şi funcţionării centrelor de promovare a alăptării;

6.    monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea „Spitalelor Prietene ale Copilului" în parteneriat cu reprezentanţa UNICEFÎn România;

7. elaborarea, tipărirea şi distribuţia de materiale informative privind alăptarea şi îngrijirea copilului;

8.  extinderea sistemului rooming - în unităţile sanitare cu paturi de specialitate.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea numărului de copii alimentaţi exclusiv la sân timp de 6 luni la 30%;

- creşterea vârstei medii de introducere a alimentaţiei complementare la 6 luni;

- scăderea prevalentei copiilor întăreaţi la vârsta de 6 luni la 50%;

- creşterea procentului de unităţi sanitare cu paturi de specialitate care utilizează sistemul rooming-in la 70%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de centre de promovare a alăptării: 22/an;

- număr de personal medical instruit în promovarea alăptării: 600/an;

- număr de gravide/lăuze beneficiare de activităţi de consiliere privind alăptarea: 40.000/an;

- număr de maternităţi active în cadrul iniţiativei „Spital Prieten al Copilului": 30/an;

- număr maternităţi care vor introduce/extinde sistemul rooming-in: 50/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/centru de promovare a alăptării: 20.000 lei.

* Laptele praf se distribuie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0- 12 luni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001, şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - coordonare tehnică;

- spitale judeţene din Cluj, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Neamţ, Suceava, Timiş şi Vaslui;

- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Salvador Vuia" Arad;

- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie Oradea;

- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu" Timişoara;

- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă" Iaşi;

- Spitalul Obstetrică-Ginecologie Râmnicu Vâlcea;

- Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei;

- Spitalul Obstetrică-Ginecologie Botoşani;

- Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;

- Spitalul Municipal Medgidia;

- Spitalul Orăşenesc Cernavodă;

- Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon" Bucureşti;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti.

Intervenţia 11: Prevenirea encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital

Activităţi:

1.   procurarea de teste specifice, medii de cultură, de laborator etc., alte materiale necesare screeningului, medicamente şi preparate dietetice fără fenilalanină sau sărace în fenilalanină, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizării şi în ambulator;

2.  recoltare, transport şi efectuarea testelor specifice;

3.  dispensarizarea la nivelul tuturor eşaloanelor asistenţei medicale a copiilor confirmaţi.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea numărului de nou-născuţi incluşi în screening pentru fenilcetonurie cu 20%;

- creşterea numărului de nou-născuţi incluşi în screening pentru hipotiroidism congenital cu 20%.

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de nou-născuţi testaţi pentru fenilcetonurie: 95.000/an;

- număr de nou-născuţi diagnosticaţi cu fenilcetonurie: 6;

- număr de nou-născuţi trataţi pentru fenilcetonurie: 40/an;

- număr de nou-născuţi testaţi pentru hipotiroidism congenital: 95.000/an;

- număr de nou-născuţi diagnosticaţi cu hipotiroidism congenital: 30/an;

- număr de nou-născuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 50/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 2 lei;

- cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 5 lei;

- cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 15.000 lei;

- cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 8.000 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca - instituţia coordonatoare;

- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi;

- Spitalul Clinic de Copii III Timişoara;

- secţiile, compartimentele de nou-născuţi din judeţele în care se efectuează screeningul neonatal;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu".

Intervenţia 12: Diagnosticul şi tratamentul precoce al epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi întârzierilor neuropsihomotorii la copil şi prevenirea complicaţiilor acestora

Activităţi:

1.  terapie specifică decontracturantă cu toxina botulinică în centre nominalizate;

2.  formarea medicală continuă a medicilor de familie şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologi, logopezi, kinetoterapeuţi, terapeuţi pentru terapie ocupaţională etc. pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, tratament corect, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu deficienţe neuropsihomotorii, epilepsie şi paralizii cerebrale;

3.   tratamentul paraliziilor cerebrale şi al altor afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare;

4.  procurare de teste specifice, consumabile, materiale şi obiecte specifice necesare pentru diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi deficitului neuropsihomotor;

5.  diagnostic precoce în fenomenele paroxistice la copil, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii;

6. elaborarea, publicarea şi distribuirea de broşuri educative pentru pacienţii şi părinţii copiilor cu epilepsie.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

-  creşterea numărului de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

-  număr de copii cu paralizii cerebrale trataţi cu toxina botulinică: 200/an;

-   număr de copii cu paralizii cerebrale trataţi prin electrostimulare: 700/an;

-  număr de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 200/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/copil tratat cu toxina botulinică: 10.000 lei;

- cost mediu/copil cu paralizii cerebrale tratat prin electrostimulare: 100 lei;

- cost mediu/diagnostic precoce al fenomenelor paroxistice la copil, tulburărilor motorii, întârzierilor neuropsihomotrii: 100 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

- Spitalul de Pediatrie Piteşti;

- Spitalul Clinic de Copii Oradea;

- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj;

- Spitalul Judeţean Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă;

- Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică - instituţia de coordonare tehnică;

- Spitalul Clinic de Copii „Dr. V Gomoiu" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

- Centrul Naţional Medical de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. N. Robănescu" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinică de neuropsihiatrie infantilă;

- Spitalul de Copii Botoşani;

- Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix - Bihor - Secţia recuperare copii „1 Mai";

- Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare copii;

- Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi „Cristian Şerban" Buziaş, judeţul Timiş;

- Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;

- Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni;

- Centrul de Patologie Neuromusculară „Dr. Radu Horia" Vâlcele;

- Spitalul de Copii Botoşani;

- Spitalul de Copii Braşov;

- Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan" Galaţi;

- Spitalul de Copii „Petru şi Pavel" Ploieşti;

- Spitalul de Psihiatrie „Dr. G. Preda" Sibiu;

- Spitalul Clinic de Recuperare laşi - Clinica neurologie şi recuperare neurologică.

Intervenţia 13: Prevenirea handicapului auditiv prin depistarea precoce a deficienţelor de auz

Activităţi:

1. screening pentru depistarea precoce a surdităţii;

2.   instruirea şi perfecţionarea personalului medical de specialitate pentru asigurarea sustenabilităţii Programului RoNeonat derulat în perioada 2002-2007 în parteneriat cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

-  creşterea numărului de copii înscrişi în programul de screening pentru depistarea tulburărilor de auz cu 30%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

-  număr de copii la care s-a efectuat screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 10.000/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 17 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. „Prof. dr. Dorin Hociotă" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnică;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu" Timişoara;

- Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu" Timişoara - compartimentul O.R.L.;

- Spitalul Clinic de Urgenţe Judeţean Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă" laşi;

- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de O.R.L.;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

- Spitalul Obstetrică-Ginecologie „Dr. Ioan Aurel Sbârcea" Braşov;

- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie Oradea;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou" Suceava.

Intervenţia 14: Profilaxia cecităţii la prematuri prin depistarea precoce şi tratamentul retinopatiei de prematuritate

Activităţi:

1. screening pentru depistarea riscului de cecitate la populaţia ţintă;

2. tratament specific al retinopatiei de prematuritate;

3.  monitorizarea postterapeutică a copiilor trataţi;

4.   formarea profesională a medicilor de familie şi a personalului de specialitate.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

-   creşterea numărului de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei de prematuritate cu 10%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual

-   număr de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei: 1.000/an;

-  număr de prematuri testaţi cu risc pentru retinopatia de prematuritate: 500/an;

- număr de prematuri trataţi cu laser: 50/an;

c) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 30 lei;

- cost mediu/prematur tratat cu laser: 10.000 lei;

Unităţi care derulează intervenţia

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" - instituţia coordonatoare;

-  unităţi sanitare din subordinea autorităţilor de sănătate publică Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, laşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

-  spitalele propuse de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Intervenţia 15: Diagnosticul precoce, prevenţia primară şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil

15.1. sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi;

15.2.  astmul bronşic la copil;

15.3. sindromul de malabsorbţie şi diaree cronică la copil;

15.4.  mucoviscidoza la copil;

15.5.  imunodeficienţele primare umorale la copil;

15.6.  hepatita cronică la copil.

Activităţi

1.  procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare şi consumabile specifice;

2. procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicală specială;

3.  investigaţia paraclinică şi de laborator specifică pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizării tratamentului;

4. profilaxia şi administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizării şi în ambulatoriu;

5.  realizarea unor baze de date pentru boli cronice la copii.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

- reducerea mortalităţii infantile prin sindrom de detresă respiratorie cu 10%;

- creşterea numărului de copii cu astm bronşic diagnosticaţi precoce cu 10%;

- creşterea numărului de copii cu sindromul de malabsorbţie si diareea cronică la copil diagnosticaţi precoce cu 10%;

- creşterea numărului de copii cu mucoviscidoza diagnosticaţi precoce cu 10%;

- creşterea numărului de copii cu imunodeficienţe primare umorale diagnosticaţi precoce cu 10%;

- creşterea numărului de copii cu hepatită cronică diagnosticaţi precoce cu 10%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

- număr de copii născuţi cu sindrom de detresă respiratorie trataţi cu surfactant: 450/an;

- număr de copii decedaţi prin sindrom de detresă respiratorie după administrarea tratamentului cu surfactant: 100/an;

- număr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.600/an;

- număr de copii cu astm bronşic trataţi: 4.500/an;

- număr de copii investigaţi pentru diaree cronică/sindrom de malabsorbţie: 2.000/an;

- număr de copii cu diaree cronică/sindrom de malabsorbţie trataţi: 1.800/an;

- număr de copii testaţi pentru mucoviscidoză: 1.000/an;

- număr de copii cu mucoviscidoză trataţi: 300/an;

-  număr de copii testaţi pentru imunodeficiente primare umorale: 1.200/an;

- număr de copii cu imunodeficiente primare umorale trataţi: 100/an;

- număr de copii testaţi pentru hepatită cronică: 2.000/an;

- număr de copii cu hepatită cronică trataţi: 225/an; c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/copil cu sindrom de detresă respiratorie tratat cu surfactant: 2.500 lei;

- cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 50 lei;

- cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 300 lei;

- cost mediu/copil investigat pentru diaree cronică/sindrom de malabsorbţie: 120 lei;

- cost mediu/copil cu diaree cronică/sindrom de malabsorbţie tratat: 100 lei;

- cost mediu/copil testat pentru mucoviscidoză: 200 lei;

- cost mediu/copil cu mucoviscidoză tratat: 6.000 lei;

- cost mediu/copil testat pentru imunodeficiente primare umorale: 100 lei;

- cost mediu/copil cu imunodeficiente primare umorale tratat: 2.350 lei;

- cost mediu/copil testat pentru hepatită cronică: 100 lei;

- cost mediu/copil cu hepatită cronică tratat: 800 lei.

Unităţi care derulează obiectivul:

• Sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnică;

- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Galaţi, laşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti.

•Astmul bronşic la copil:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

-  autorităţile de sănătate publică judeţene Alba, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, laşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

- Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni - instituţie de coordonare tehnică.

• Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronică la copil:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnică;

- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

• Mucoviscidoză la copil:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş (Spitalul Clinic Judeţean Timiş - instituţie de coordonare tehnică) şi a municipiului Bucureşti.

• Imunodeficienţele primare umorale la copil:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

- autorităţile de sănătate publică judeţene Cluj, laşi, Timiş (Spitalul Clinic de Copii „Prof. Dr. Louis Ţurcanu" - instituţie de coordonare tehnică);

-  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Clinica Pediatrie 1.

• Hepatita cronică la copil:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, laşi, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

- Spitalul de Copii „Sf. Maria" Iaşi, Secţia clinică II Pediatrie - instituţie de coordonare tehnică;

-   Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

-  Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie" Bucureşti;

- spitalele judeţene Bihor, Cluj, Constanţa, Dolj, laşi, Timiş - secţiile de pediatrie;

-  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Clinica Pediatrie 1.

Intervenţia 16: Susţinerea îngrijirilor de terapie intensivă la nou-născuţi

Activităţi:

1.  procurarea de reactivi, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-născuţilor, precum şi asigurarea de lucrări de service pentru aparatura specifică;

2. organizarea şi asigurarea transportului pentru nou-născuţi, în cazuri justificate, procurarea de reactivi, medicamente, materiale sanitare şi consumabile, precum şi asigurarea de lucrări de service pentru aparatura specifică;

3.  instruirea personalului de specialitate pentru asigurarea sustenabilităţii Programului RoNeonat derulat în perioada 2002-2007 în parteneriat cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene.

Indicatori de evaluare

a) indicatori de rezultat - anual:

- creşterea numărului de nou-născuţi cu greutate mică la naştere internaţi în secţiile/compartimentele de terapie intensivă de'nivel III cu 10%;

-   creşterea numărului de nou-născuţi transportaţi cu unitatea de transport neonatal cu 50%;

b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:

-   număr de secţii de terapie intensivă nou-născuţi beneficiare: 60/an;

-  număr de unităţi de transport nou-născuţi beneficiare: 5/an;

- număr de nou-născuţi internaţi în secţii/compartimente de terapie intensivă: 10.000/an;

- număr de nou-născuţi transportaţi cu unităţi de transport neonatal: 800/an;

c) indicatori de eficienţă - anual:

- cost mediu/secţie de terapie intensivă: 60.000 lei;

- cost mediu/unitate de transport nou-născuţi: 20.000 lei.

Unităţi care derulează intervenţia:

- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă" Iaşi - instituţie de coordonare tehnică;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti;

-   secţiile şi compartimentele de terapie intensivă nou-născuţi, spitale sau secţii de pediatrie care oferă servicii de terapie intensivă pentru nou-născuţi, propuse de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Intervenţia 17. Monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului

Activităţi:

1.    actualizarea şi diseminarea normelor tehnice de implementare a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;

2.   organizarea unităţilor de monitorizare şi evaluare a activităţilor programului;

3.  îmbunătăţirea implementării, monitorizării şi evaluării programului, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;

4.  coordonarea şi monitorizarea activităţilor programului la nivel local.

Unităţi care derulează intervenţia:

-  Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;

-  unităţile sanitare cu paturi desemnate de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

V.  PROGRAM NAŢIONAL DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE

Coordonare tehnică: Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate

Obiectiv:

-   asigurarea accesului la investigaţii şi tratament în străinătate pentru afecţiunile care nu pot fi tratate în ţară

Activităţi:

-  asigurarea investigaţiilor de înaltă performanţă pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico-chirurgical şi a transplantului de organe şi ţesuturi în străinătate pentru anumite categorii de bolnavi care prezintă afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţară.

Indicatori de evaluare:

- indicatori de rezultat - anual:

- procent pacienţi recuperaţi 90% din totalul pacienţilor care au efectuat tratament;

-  procent pacienţi finanţaţi - 80% din totalul pacienţilor care au depus dosare pentru tratament în străinătate.

Unităţi care derulează programul:

- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

VI.  PROGRAMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ COMUNITARĂ Şl ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE

Coordonarea tehnică: Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

Obiectiv:

-   îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale furnizate la nivel comunitar a populaţiei vulnerabile, din zone defavorizate.

Activităţi:

1.  formarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi, pe baza manualelor şi ghidurilor de practică;

2.  realizarea activităţilor specifice de asistenţă medicală comunitară şi de mediator sanitar comunitar rom;

3.  extinderea reţelei şi organizarea locală a activităţii de asistenţă medicală comunitară şi mediatori sanitari comunitari romi;

4.   asigurarea mijloacelor pentru desfăşurarea activităţii (rechizite, cartele telefonice, abonamente/tichete pentru transport în comun);

5. asigurarea drepturilor salariale pentru asistenţii comunitari, mediatorii sanitari comunitari romi şi consilierii HIV/SIDA;

6.   elaborarea strategiei pentru dezvoltarea resurselor umane;

7.   monitorizarea modului de desfăşurare a activităţilor cuprinse în programul naţional de asistenţă medicală comunitară.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

-  creşterea numărului de persoane care beneficiază de servicii comunitare cu 50% faţă de anul 2007;

-  creşterea numărului comunităţilor care beneficiază de servicii comunitare cu 50% faţă de anul 2007;

b) indicatori fizici - trimestrial:

- număr de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi formaţi: 250;

- număr de asistenţi medicali comunitari, mediatori sanitari romi şi consilieri HIV/SIDA angajaţi: 1.800;

-  număr de comunităţi deservite de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari romi: 5.000;

c) indicatori de eficienţă - trimestrial:

- cost mediu/persoană/training: 700 lei;

- cost elaborare, tipărire şi distribuire de manuale: 127.500 lei;

-  cost mediu persoană angajată (drepturi salariale şi cheltuieli de funcţionare): 13.500 lei/an.

Unităţi care derulează programul:

-  unităţile sanitare cu paturi desemnate de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

-  Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

VII.  REZERVA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII PUBLICE

Obiectiv:

- asigurarea cantităţilor de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale.

Activităţi:

1. achiziţionarea în rezerva Ministerului Sănătăţii Publice de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale;

2.  servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional în cadrul unor programe naţionale a produselor din rezerva Ministerului Sănătăţii Publice pentru intervenţii în situaţii speciale.

VIII.   PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ

Obiective:

a)  asigurarea tipăririi şi securizării cu elemente împotriva falsificării sau contrafacerii, precum şi expedierea poştală a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;

b) evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora;

c)  cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei;

d) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţă medicală preventivă şi creşterea speranţei de viaţă;

e)  efectuarea de consiliere şi screening clinico-biologic, în vederea depistării precoce a afecţiunilor oncologice, cardiovasculare şi altele, în funcţie de factorii de risc identificaţi în urma activităţii de evaluare a stării de sănătate a populaţiei;

f)  asigurarea cabinetelor de medicină de familie cu tehnică de calcul şi programe informatice, necesare derulării programului*);

g)  asigurarea programelor informatice necesare colectării, validării, raportării, preluării raportărilor privind serviciile acordate în cadrul programului, centralizarea şi prelucrarea datelor colectate*);

h) asigurarea programului informatic pentru gestionarea serviciilor acordate în asistenţa medicală primară;

i) monitorizarea şi controlul activităţilor prevăzute în contractele încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii medicale în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate paraclinică, în cadrul programului.

Activităţile şi indicatorii de evaluare ai programului sunt aprobaţi prin ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, cu modificările şi completările ulterioare.

B. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE Şl CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

I. PROGRAMUL NATIONAL DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV

Denumire program

Buget

Din care transfer

din bugetul MSP

Programul naţional de boli transmisibile, din care:

- Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere

128.134.000

- Subprogramul de tratament al bolnavilor de tuberculoză

14.720.000

Programul naţional de boli cardiovasculare

59.464.000

15.000

Programul naţional de oncologie

366.500.000

347.764.000

Programul naţional de boli neurologice

76.000.000

6.000

Programul naţional de diabet zaharat

340.610.000

317.000.000

Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare

25.000.000

25.000.000

Programul naţional de boli endocrine

8.299.000

Programul naţional de ortopedie

39.000.000

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

47.600.000

47.600.000

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

518.090.000

Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

480.000.000

480.000.000

TOTAL

2.103.417

1.238.364

Structura:

1.  Programul naţional de boli transmisibile;

a) subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere;

b) subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză;

2.  Programul naţional de boli cardiovasculare;

3.  Programul naţional de oncologie;

4.  Programul naţional de boli neurologice;

a) subprogramul de tratament al sclerozei multiple;

b) subprogramul de tratament al surdităţii congenitale prin implant cohlearşi proteze auditive;

5.  Programul naţional de diabet zaharat;

6. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;

7.  Programul naţional de boli endocrine;

8.  Programul naţional de ortopedie;

9.  Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

10.  Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.

*) Sumele pentru obiectivele prevăzute la lit. f) şi g) sunt cuprinse în Programul de adminstraţie sanitară şi politici de sănătate al Ministerului Sănătăţii Publice.

1. Programul naţional de boli transmisibile

Obiectiv:

Asigurarea de medicamente şi materiale sanitare specifice

a) Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere

Activităţi:

a)  asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare tratamentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesională şi verticală);

b) asigurarea testelor de monitorizare a bolnavilor cu SIDA.

Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV:

1.  Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA:

a) criterii de includere:

- infecţie HIV simptomatică;

- infecţie HIV asimptomatică + criterii imunologice;

- infecţie HIV asimptomatică + criterii virusologice;

- limfocite CD4 <350/mmc;

- limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o rată mare de scădere;

-  nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) 100.000 copii/ml;

- nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o rată mare de creştere;

b) criterii de excludere:

- stadiul de SIDA terminal;

- infecţii oportuniste acute la iniţierea terapiei specifice;

-  alte tratamente instituite cu potenţial toxic medular, neurotoxic, hepatotoxic;

- tulburări digestive severe: tulburări de deglutiţie, vărsături şi diaree incoercibile;

- convulsii greu de controlat;

- hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc;

-   creatinină > 1,7 mg/dl (pentru valori mai mari ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculării clearence-ului creatininei urinare);

- ALT>3xN;

- bilirubinemie > 3 x N;

- amilazemie > N;

-  imposibilitatea asigurării de către bolnav a aderenţei şi complianţei la tratament.

2.  Pentru pacienţii postexpunere:

-  gravide HIV-pozitive şi nou-născuţi până la vârsta de 6 săptămâni;

- expuneri profesionale accidentale.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

- număr de persoane infectate HIV/SIDA tratate - 7.111

- număr de persoane postexpunere tratate - 200

- număr de persoane monitorizate - 7.111

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an - 17.000,28 lei

- cost mediu/persoană tratată postexpunere/an - 670 lei

- cost mediu/ persoană monitorizată - 1.000 lei

Natura cheltuielilor subprogramului:

-  cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate;

-  cheltuieli pentru teste de monitorizare a bolnavilor cu SIDA.

Unităţi care derulează subprogramul:

-   Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti;

- Spitalul de Boli Infecţioase şi Boli Tropicale „Victor Babeş";

-  unităţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţă tratarea bolnavilor HIV/SIDA;

-  unităţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţă tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

-  unităţile sanitare care au în structură centrele regionale HIV/SIDA;

- farmacii cu circuit deschis.

b) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză

Activităţi:

-  asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei şi a materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice.

Criterii de eligibilitate:

-  pacienţi cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculoză extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

- numărul de bolnavi de tuberculoză trataţi - 46.000;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav de tuberculoză tratat/an - 320 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

-  cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice pentru examenele bacteriologice şi radiologice.

Unităţi care derulează subprogramul:

-  Institutul de Pneumoftiziologie „Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti;

-  reţeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii, preventorii);

- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

2. Programul naţional de boli cardiovasculare

Activităţi:

-  asigurarea în spital a materialelor sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei.

Criterii de eligibilitate:

1.  pentru chirurgia cardiovasculară:

- bolnavi adulţi cu afecţiuni cardiace dobândite (cardiopatie ischemică, valvulopatii cardiace, patologia aortei oraco-abdominale, tumorile cardiace);

- cardiopatiile congenitale cardiace;

- patologia arterială, venoasă şi limfatică;

- patologia toraco-pulmonară;

- bolnavi cardiaci cu afecţiuni ale altor organe.

2.  pentru cardiologia intervenţională şi electrofiziologie:

-  pacienţii cu cel puţin o stenoză arterială (coronariană, carotidiana, renală, artere periferice), severă (diametrul stenozei > 50%), simptomatică sau cu ischemie dovedită prin teste paraclinice;

-    pacienţii cu sindroame coronariene acute fără supradenivelare de segment ST (angină pectorală instabilă sau infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST) cu risc înalt;

- pacienţii cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST ca:

a) metoda de reperfuzie coronariană de elecţie (PCI primar), în primele 12 ore de la infarct;

b)  metoda de salvare a miocardului, în condiţiile eşecului trombolizei;

c)   metoda de rutină la pacienţii cu angină precoce postinfarct, ischemie dovedită prin teste paraclinice, disfuncţie ventriculară stângă etc;

-  pacienţii cu grefoane venoase stenozate/degenerate simptomatici sau cu ischemie dovedită prin teste paraclinice;

- pacienţii cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional, care beneficiază de terapie electrofiziologică.

Indicatori de evaluare

a) indicatori fizici:

- numărul de bolnavi trataţi - 20.052, din care:

- 7.543 prin chirurgie cardiovasculară;

- 10.989 prin cardiologie intervenţională şi prin electrofiziologie;

- 1.500 cu peace-maker;

- 20 cu defibrilatoare interne;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat prin chirurgie cardiovasculară/an - 3.800 lei;

- cost mediu/bolnav tratat prin cardiologie intervenţională/electrofiziologie/an - 2.347,86 lei;

- cost mediu/peace-maker - 3.000 lei;

- cost mediu/defibrilator intern - 25.000 lei.

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedee specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei.

Unităţi care derulează programul:

1.  chirurgie cardiovasculară:

- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

- Institutul Inimii „Prof. dr. Niculae Stăncioiu" Cluj-Napoca;

- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

- Centrul Clinic de Urgenţă de boli cardiovasculare al Armatei - Bucureşti.

2. cardiologie intervenţională şi electrofiziologie:

- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C Iliescu" Bucureşti;

- Institutul Inimii „Prof. dr. Niculae Stăncioiu" Cluj-Napoca;

- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi;

- Centrul de Cardiologie Craiova;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic „Sf. loan" Bucureşti - Clinica de cardiologie;

- Spitalul Clinic Colentina;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei - Bucureşti.

3. Peace-makere şi defibrilatoare interne:

- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C Iliescu" Bucureşti;

- Institutul Inimii „N. Stăncioiu" Cluj-Napoca;

- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş;

- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti;

- Centrul de Cardiologie Craiova;

- Spitalul Judeţean Baia Mare;

- Spitalul Clinic Caritas Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Judeţean Sibiu;

- Spitalul de Recuperare Cluj.

3. Programul naţional de oncologie

Activităţi:

- asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu.

Criterii de eligibilitate:

1.  includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute;

2.  excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului;

3. reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

- număr de bolnavi trataţi - 85.000;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat/an - 4.311,76 lei

Natura cheltuielilor programului:

-   cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste).

Unităţi care derulează programul:

-  Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti;

- Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;

- unităţi sanitare care au în structură secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice;

- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

- farmacii cu circuit deschis.

4.  Programul naţional de boli neurologice

a) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă

Activităţi:

- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat pentru bolnavii cu scleroză multiplă

Criterii de eligibilitate:

Vor fi incluşi bolnavii cu:

- formă recurent remisivă şi scor EDSS </= 3,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Copaxone);

- sindrom clinic izolat (CIS) cu diagnostic de certitudine de scleroză multiplă (Avonex, Betaferon);

-   formă   recurent   remisivă   şi   scor   EDSS   3,5-5,5 (Copaxone, Rebif, Betaferon);

-   formă secundar progresivă şi  scor EDSS  </=  6,5 (Betaferon);

-  formă secundar progresivă cu recăderi şi scor EDSS 3,5-5,5 (Betaferon, Rebif).

Vor fi excluşi bolnavii:

- cu reacţii adverse greu de suportat;

- cu imobilizare definitivă în fotoliu rulant (scor EDSS 7);

- care refuză tratamentul;

- femei gravide sau care alăptează;

- apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau neoplazii.

Criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator:

- agravarea constantă a stării clinice sub tratament;

- apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;

- scăderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;

-  schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator;

-   apariţia tulburărilor depresive  la  pacienţi  trataţi  cu interferon (pot fi trataţi cu copaxone).

Indicatori de evaluare

a) indicatori fizici:

- număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi - 1.857;

b) indicatori de eficienţă:

-  cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an - 37.695,21 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

- cheltuieli pentru medicamente: interferon beta 1a - toate formele, interferon beta 1b, glatiramer acetat.

Unităţi care derulează subprogramul:

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de neurologie;

- Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţă „Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie;

- Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;

- Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Spitalul Clinic de Recuperare laşi;

-  Spitalul Militar de Urgenţă „Prof. Agripa Ionescu" - Clinica de neurologie;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş - Clinica de neurologie;

-  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de neurologie.

b) Subprogramul de tratament al surdităţii congenitale prin implant cohlear şi proteză auditivă BAHA

Activităţi:

-   reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi proteze auditive BAHA

Criteriile de eligibilitate:

Indicatori de evaluare:

a) indicatori de rezultat - anual:

-  recuperarea în proporţie de peste 80% a copiilor cu surditate congenitală;

b) indicatori fizici:

- număr implanturi cohleare - 83;

- număr dispozitive BAHA implantate - 20;

c) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/implant cohlear - 68.000 lei;

- cost mediu/proteză BAHA- 17.800 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

-  cheltuieli cu materiale specifice: implante cohleare şi proteze BAHA.

Unităţi care derulează subprogramul:

-  Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. „Prof. dr. Dorin Hociotă";

- Spitalul Clinic Colţea Bucureşti;

- Spitalul Clinic Municipal Timişoara;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic de Recuperare laşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Spitalul Clinic „Sf. Spiridon" Iaşi;

-  Spitalul Judeţean Ilfov „Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena".

5. Programul naţional de diabet zaharat

Activităţi:

a)  evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)

b)  asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulina şi ADO

c) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu diabet zaharat insulinodependent

Criterii de eligibilitate:

Activitatea a):

Bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului specialist diabetolog, medicului cu competenţă/atestat şi a medicului de familie

Activitatea b):

1.  pentru bolnavi beneficiari de insulina:

a) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;

b)  bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulina:

-   atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depăşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţă este redusă);

- când tratamentul cu ADO este contraindicat;

- intervenţie chirurgicală;

- infecţii acute;

- infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);

-  evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);

- alte situaţii (intoleranţă digestivă, stres);

- bolnave cu diabet gestaţional.

2.  pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:

-  lipsa echilibrării la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;

-  bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%.

Activitatea c):

Bolnavi cu diabet zaharat insulinodependent, la recomandarea medicului specialist diabetolog şi a medicului cu competenţă/atestat.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

-  număr persoane cu diabet cu evaluare anuală (inclusiv hemoglobina glicată) - 350.000;

- număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi - 457.000, din care:

• 332.500 trataţi cu antidiabetice orale;

• 95.000 trataţi cu insulina;

• 29.500 trataţi cu antidiabetice orale şi insulina;

-   număr copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 2.500;

-   număr adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 120.000;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/persoană evaluată/an (inclusiv hemoglobina glicată) - 19 lei;

- cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale/an - 300 lei;

- cost mediu/bolnav tratat cu insulină/an - 1.500 lei;

- cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale şi insulină/an - 1.550,89 lei;

- cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 180 lei/lună;

- cost mediu/copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 60 lei/lună.

Natura cheltuielilor programului:

- cheltuieli pentru medicamente: insulina şi antidiabetice orale;

- cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare şi pentru efectuarea HbA1c.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. dr. N. Paulescu" Bucureşti;

- centre şi unităţi sanitare judeţene cu secţii, compartimente şi/sau cabinete prin care se asigură tratamentul pacienţilor cu diabet zaharat, nominalizate de către coordonatorul local;

- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

- furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza actelor adiţionale încheiate în acest sens. Valoarea actelor adiţionale este orientativă şi egală pentru toţi furnizorii. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicii de specialitate sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi alte boli metabolice, medicii desemnaţi, respectiv medicii de familie;

- farmacii cu circuit deschis.

6. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare

Activităţi:

a)  asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice prevenţiei şi tratamentului accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie;

b)     asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al bolnavilor cu unele afecţiuni rare*

Criterii de eligibilitate:

1.  pentru bolnavii cu hemofilie:

- bolnavi cu hemofilie Aşi hemofilie B;

2.  pentru bolnavii cu talasemie majoră:

- bolnavi politransfuzaţi (> 20 transfuzii/an);

- bolnavi cu hemosideroză secundară medie sau severă.

Indicatori de evaluare

a) indicatori fizici:

- numărul de bolnavi cu hemofilie fără intervenţie chirurgicală majoră - 1.190;

- numărul de bolnavi cu hemofilie care necesită intervenţii chirurgicale majore pentru artropatii invalidante - 10;

- numărul de bolnavi cu talasemie - 240;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav cu hemofilie fără intervenţie chirurgicală majoră/an - 11.932,71 lei;

- cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenţie chirurgicală majoră/an - 60.000 lei;

- cost mediu/bolnav cu talasemie/an - 21.667 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

- cheltuieli pentru medicamente specifice.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;

- Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie Fundeni;

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu" Timişoara;

- Spitalul Clinic Colţea;

- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie;

- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

7.  Programul naţional de boli endocrine

Activităţi:

- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datorată carenţei de iod şi proliferării maligne.

* Bolile rare incluse în program, criteriile de eligibilitate, indicatorii fizici şi de eficienţă aferenţi sumei de 5.000.000 lei se stabilesc după aprobarea Listei cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii.

Criterii de eligibilitate:

1. pentru bolnavii cu osteoporoză:

- diagnostic prin absorbţiometrie duală cu raze X (DEXA), după următoarele criterii:

Semnificaţia coloanei E din tabelul de mai jos este următoarea:

E - Estrogeni

Parametrul măsurat

E

Raloxifen

Alendronat

Rezindronat

Calcitonina             Alfacalcidol

Scor T(DS) DEXA

<-2,5

<-2,5

<-2,7

<-2,7

<-2,7

<-2,5

Fracturi fragilitate

+

+

+

2.  pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod:

- diagnostic clinic sau ecografic, din zona dovedită/cunoscută cu deficit geoclimatic de iod;

3.  pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne:

-  confirmare de proliferare malignă a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidiana cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicală tiroidiana).

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

- număr de bolnavi trataţi - 21.250, din care:

- 11.600 cu osteoporoză;

- 8.750 cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod;

- 900 cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne.

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav cu osteoporoză tratat/an - 602,72 lei;

-  cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod/an - 98 lei;

-  cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne/an - 500 lei;

Natura cheltuielilor programului:

-  cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşa prin tireomegalie, datorată carenţei de iod sau proliferării maligne.

Unităţi care derulează programul:

- Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Elias;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon" laşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Spitalul Clinic Judeţean Sibiu;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

- Spitalul Judeţean Piteşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

- Spitalul Clinic Judeţean Oradea;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;

- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou" Suceava;

- Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe;

- Spitalul Judeţean Târgovişte;

- Spitalul Judeţean Târgu Jiu;

- Spitalul Judeţean Zalău;

- Spitalul Judeţean Brăila;

- Spitalul Judeţean Galaţi;

- Spitalul Judeţean Baia Mare;

- Spitalul Judeţean Botoşani;

- Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud;

- Spitalul Judeţean Prahova.

8. Programul naţional de ortopedie

Activităţi:

-   asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare şi pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al pacienţilor cu diformităţi de coloană.

Criterii de eligibilitate:

1. Tratamentul prin endoprotezare:

- pacienţi tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;

- pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;

- pacienţii vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante;

- pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitate superioară humerusului sau cot.

2. Tratamentul prin instrumentaţie segmentară de coloană:

- pacienţi tineri cu diformităţi grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacităţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

- număr de bolnavi endoprotezaţi - 11.550;

- număr de bolnavi cu implant segmentar de coloană - 520;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav endoprotezat - 3.099,74 lei;

- cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloană - 6.150 lei.

Natura cheltuielilor programului:

-   cheltuieli materiale sanitare specifice (endoproteze, cimentul aferent implantării, elemente de ranforsare cotii şi metafizo-diafizară femur, instrumentaţie segmentară de coloană).

Unităţi care derulează programul:

1. Tratamentul prin endoprotezare:

- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE;

- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

2. Tratamentul prin implant segmentar de coloană:

- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor" Bucureşti;

- Spitalul Clinic Colentina;

- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „M. Curie" Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni" Bucureşti;

- Spitalul Clinic de Recuperare laşi;

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

- Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon" Bucureşti;

- Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş.

9.  Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

Activităţi:

-     asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii transplantaţi

Criterii de eligibilitate:

-  bolnavi cărora li s-a efectuat transplant şi necesită tratament posttransplant.

Indicatori de evaluare:

a) indicatori fizici:

-  număr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant: 1.700;

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an - 28.000 lei.

Natura cheltuielilor programului:

-  cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stării posttransplant

Unităţi care derulează programul:

- farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate

10.  Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

Activităţi:

-   asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

Criterii de eligibilitate:

-  bolnavi cu insuficienţă renală cronică în stadiul uremic, care necesită tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/ 1,73 mp).

Indicatori de evaluare

a) indicatori fizici:

- numărul total de bolnavi trataţi prin dializă - 8.773, din care:

- 6.993 prin hemodializă;

- 1.780 prin dializă peritoneală.

b) indicatori de eficienţă:

- cost mediu/bolnav tratat prin hemodializă/an - 62.772,63 lei;

-  cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală/an - 44.450 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

-  cheltuieli pentru servicii de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

Unităţi care derulează programul:

-  unităţile sanitare publice cu secţii şi compartimente de profil;

-  unităţi sanitare private autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice şi evaluate în condiţiile legii;

-  centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale de hemodializă şi dializă peritoneală;

-  unităţi sanitare cu secţii şi compartimente de profil aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

II. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ

Obiective:

a)  asigurarea continuităţii tipăririi şi securizării cu elemente împotriva falsificării sau contrafacerii a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;

b)   asigurarea expedierii poştale a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;

c) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţă medicală preventivă şi creşterea speranţei de viaţă;

d)  efectuarea de consiliere şi screening clinico-biologic, în vederea depistării precoce a afecţiunilor oncologice, cardiovasculare, neurologice şi altele, în funcţie de factorii de risc identificaţi în urma activităţii de evaluare a stării de sănătate a populaţiei;

e)   Monitorizarea şi controlul activităţilor prevăzute în contractele încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii medicale în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate paraclinică, în cadrul programului.

Activităţile şi indicatorii de evaluare ai programului sunt aprobaţi prin ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, cu modificările şi completările ulterioare.

ANEXA Nr. 3A

CONTRACT

pentru finanţarea programelor/subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ în anul 2008

I.  Părţile contractante

Casa de Asigurări de Sănătate..................................................., cu sediul în municipiul/oraşul........................................, str....................... nr........... judeţul/sectorul............................., telefon/fax......................., reprezentată prin preşedinte-director general..., şi unitatea sanitară.........................., cu sediul în............................., str.............................nr....., telefon..................., fax......................., reprezentată prin.........................., având actul de înfiinţare/organizare nr................................., Autorizaţia sanitară de funcţionare nr......................, Dovada de evaluare nr............................, codul fiscal...........................şi contul nr..............................., deschis la Trezoreria Statului sau cont nr..........................deschis la Banca.............................................., dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical, atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilă pe toată durata Contractului nr.....................................

II.  Obiectul contractului

Art. 1. - Obiectul prezentului contract îl constituie finanţarea programelor/subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ (se specifică fiecare program/subprogram)...............................................................................................................................pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice (se completează, după caz, în funcţie de program/subprogram) ................................................................................................., necesare în terapia în spital/în spital şi ambulatoriu, conform Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008, Ordinului ministrului sănătăţii publice şi prezentului ordin.

III.  Durata contractului

Art. 2. - Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi până la data de 31 decembrie 2008.

Art. 3. - Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul părţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 357/2008.

IV.  Obligaţiile părţilor

Art. 4. - Obligaţiile casei de asigurări de sănătate sunt:

1.  Casa de asigurări de sănătate asigură fonduri pentru derularea programelor/subprogramelor în cadrul bugetului aprobat cu această destinaţie, decontând lunar, în limita contractului, contravaloarea facturilor pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare asigurării în spital şi în ambulatoriu, după caz, a tratamentului pentru bolnavii cu afecţiunile cuprinse în programe/subprograme.

2.  Finanţarea programelor/subprogramelor se face din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul bugetului aprobat pentru cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter medical la subcapitolul respectiv.

3.  Sumele alocate sunt stabilite în funcţie de numărul de bolnavi trataţi şi de costul mediu pe bolnav.

4.  Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice ce se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor/subprogramelor se asigură prin farmacia unităţii sanitare.

5.  Eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare menţionate la pct. 4.1.4 se face pe bază de prescripţie medicală sau condică de medicamente, după caz.

6.  Casa de asigurări de sănătate analizează indicatorii prezentaţi în decontul înaintat de unitatea sanitară, precum şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior.

7.  Casa de asigurări de sănătate decontează, în termen de 5 zile, în baza cererilor justificative transmise de unitatea sanitară, în limita sumei prevăzute în contract, contravaloarea facturii, prezentată în copie, pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, necesare tratamentului din luna curentă.

Art. 5. - Obligaţiile unităţii sanitare sunt:

1.  să utilizeze fondurile primite pentru fiecare program/subprogram de sănătate, potrivit destinaţiei acestora;

2.  să dispună măsuri pentru gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti;

3.  să organizeze evidenţa cheltuielilor pe fiecare program/subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în prevederi, cât şi în execuţie;

4. să se asigure că serviciile medicale furnizate în baza prezentului contract se încadrează din punctul de vedere al calităţii în normele privind calitatea asistenţei medicale, elaborate în condiţiile legii;

5.  să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele conform reglementărilor în vigoare;

6.  să efectueze achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice, în condiţiile legii;

7. să transmită casei de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind sumele utilizate pe fiecare program, precum şi indicatorii realizaţi, răspunzând atât de exactitatea şi realitatea datelor raportate pentru justificarea plăţii contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentă, cât şi a indicatorilor raportaţi;

8.  să organizeze evidenţa nominală şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiază de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice, prescrise şi eliberate în cadrul programelor/subprogramelor.

9.  să raporteze casei de asigurări de sănătate, până la data de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, evidenţa nominală şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor.

V. Valoarea contractului

Art. 6. -Valoarea contractului (se detaliază fiecare program/subprogram) este:

1.........................................lei;

2.........................................lei;

3.........................................lei;

VI.  Finanţarea programelor/subprogramelor

Art. 7. - Unitatea sanitară prezintă în primele 15 zile ale lunii curente decontul pentru luna precedentă, cuprinzând numărul de bolnavi trataţi, valoarea medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, costul mediu pe bolnav, sumele achitate conform ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentă, precum şi cererea justificativă, însoţită de copia facturii emise de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna în curs.

Art. 8. - Casa de asigurări de sănătate analizează indicatorii prezentaţi prin decont, precum şi gradul şi modul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi decontează, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de maximum 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea sanitară pentru medicamentele şi/sau materialele specifice achiziţionate pentru luna curentă.

VII.  Răspunderea contractuală

Art. 9. - Unitatea sanitară are următoarele responsabilităţi:

1.  prin medicii coordonatori:

a)  răspunde de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor pentru medicamentele şi materialele sanitare specifice;

b)  răspunde de organizarea evidenţei electronice a bolnavilor care beneficiază de medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, prescrise în cadrul programelor/subprogramelor, pe baza setului minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor.

c) dispune măsurile necesare aplicării metodologiei de program/subprogram, în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor prevăzute în acesta;

d)    răspunde de organizarea, monitorizarea şi de buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul programului/subprogramului;

e)  răspunde de raportarea la timp a datelor către casa de asigurări de sănătate, precum şi de realitatea şi exactitatea acestora;

2.  prin contabilul-şef al unităţii sanitare răspunde de modul de organizare a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor alocate potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea normelor legale în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate lunar.

Art. 10. - Casa de asigurări de sănătate controlează trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizează indicatorii prezentaţi.

Art. 11. - Controlul casei de asigurări de sănătate va urmări, în principal, următoarele:

a) dacă activităţile se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare;

b) dacă se constată obstacole sau disfuncţionalităţi în derularea programului/subprogramului;

c) dacă se încadrează în sumele contractate pe programe/subprograme, dacă fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi dacă au servit la realizarea obiectivelor programului/subprogramului respectiv;

d) dacă persoanele implicate respectă responsabilităţile legate de program/subprogram;

e) realitatea şi exactitatea datelor.

f) stocurile de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice comparativ cu consumul mediu lunar.

Art. 12. - Neprezentarea de către unitatea sanitară a documentelor prevăzute la pct. 7 al art. 5 atrage sistarea finanţării până la următoarea perioadă de raportare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 13. - Nerespectarea clauzelor cuprinse la pct. 1 şi 8 ale art. 5 atrage rezilierea contractului.

VIII.  Soluţionarea litigiilor

Art. 14. - Litigiile apărute pe perioada derulării contractului se soluţionează de părţi pe cale amiabilă. In situaţia în care părţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei de arbitraj sau instanţelor judecătoreşti competente, după caz.

IX. Clauze speciale

Art. 15. - Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2008 la contractele pentru anul 2007 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea totală a contractului pe anul 2008.

Art. 16. - Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, se aprobă modificări în volumul şi în structura programului/subprogramului, pe parcursul derulării acestuia.

Art. 17. - Dacă o clauză a acestui contract ar fi declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de această nulitate. Părţile convin ca orice clauză declarată nulă să fie înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putinţă spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacă pe durata derulării prezentului contract expiră termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toată durata de valabilitate a contractului.

X.  Forţa majoră

Art. 18. - Orice împuternicire independentă de voinţa părţilor, intervenită după data semnării prezentului contract şi care împiedică executarea acestuia, este considerată forţă majoră şi exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forţă majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.

Art. 19. - Partea care invocă forţa majoră trebuie să anunţe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţă majoră şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.

Art. 20. - Dacă nu se procedează la anunţarea în termenele prevăzute mai sus a începerii şi încetării cazului de forţă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părţi prin neanunţarea la termen.

Art. 21. -In cazul în care împrejurările care obligă la suspendarea executării prezentului contract se prelungesc pe o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului.

XI.  Dispoziţii finale

Art. 22. - Orice modificare poate fi făcută numai cu acordul scris al ambelor părţi.

Art. 23. -In condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător.

Art. 24. - Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilităţii acestuia poate fi făcută numai cu acordul părţilor.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi,..........................., în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completează conform normelor legale în vigoare.

Casa de Asigurări de Sănătate

...............................................................

Preşedinte-director general,

...............................................................

Director executiv al Direcţiei management şi economic,

...............................................................

Director executiv al Direcţiei planificare, dezvoltare, relaţii cu furnizorii,

...............................................................

Medic şef-director executiv adjunct,

...............................................................

Vizat.

Compartimentul juridic şi contencios

...............................................................

Furnizor de servicii medicale

...............................................................

Manager,

...............................................................

Director financiar-contabil,

...............................................................

Director medical,

...............................................................

Directorul pentru cercetare-dezvoltare,

...............................................................

ANEXA Nr. 3B

CONTRACT

pentru furnizare de servicii de dializă în cadrul programului „Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică" în anul 2008

I. Părţile contractante

Casa de Asigurări de Sănătate...................................., cu sediul în municipiul/oraşul......................................................, str.......................nr. ... judeţul/sectorul............................, telefon/fax.................................., reprezentată prin preşedinte-director general ..............................., şi furnizorul de servicii de dializă......................................., cu sediul în ......................................... str.............................................nr. ..., telefon.........................., fax.........................., reprezentat prin................., având actul de înfiinţare/organizare nr............................, Autorizaţia sanitară de funcţionare nr...................., Dovada de evaluare nr................, codul fiscal.......................................şi contul nr..........................., deschis la Trezoreria Statului, sau cont nr.............................., deschis la Banca........................................., dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilă pe toată durata contractului nr.....

II.  Obiectul contractului

Art. 1. - (1) Obiectul prezentului contract îl constituie furnizare de servicii de dializă în cadrul programului „Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică" în anul 2008 ...

(se completează, după caz, cu hemodializă, dializă peritoneală sau hemodializă şi dializă peritoneală), conform Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2008 şi Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. .../2008 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programelori naţionale în anul 2008.

(2) Serviciile de dializă cuprind:

- serviciul de hemodializă: medicamente şi materiale sanitare specifice, toate cheltuielile necesare realizării serviciului medical de hemodializă şi transportul nemedicalizat al bolnavilor de la domiciliul bolnavilor la unitatea sanitară şi retur.

- serviciul de dializă peritoneală: medicamente şi materiale sanitare specifice şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

III.  Servicii de dializă

Art. 2. - Serviciile de dializă se acordă bolnavilor cu diagnosticul de insuficienţă renală cronică în stadiul uremic, care necesită tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp)

IV.  Durata contractului

Art. 3. - Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi până la data de 31 decembrie 2008. Art. 4. - Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul părţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. .../2008 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2008.

V.  Obligaţiile părţilor

Art. 5. - Casa de asigurări de sănătate are următoarele obligaţii:

a)  să încheie contracte numai cu furnizorii de servicii de dializă autorizaţi şi evaluaţi şi să facă publică lista acestora, precum şi valoarea de contract, pentru informarea asiguraţilor, actualizate dacă este cazul;

b) să monitorizeze volumul de servicii de dializă efectuate de către furnizorul de servicii de dializă;

c) să deconteze furnizorilor de servicii de dializă, la termenele prevăzute în contract, contravaloarea serviciilor de dializă contractate, efectuate şi raportate, pe baza facturii însoţite de desfăşurătoarele privind serviciile de dializă realizate, prezentate atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în limita valorii de contract;

d)  să informeze furnizorii de servicii de dializă asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor de dializă şi despre orice schimbare în modul de acordare a acestora;

e) să urmărească şi să controleze utilizarea fondurilor alocate programului;

f) să înmâneze la momentul efectuării controlului sau, după caz, să comunice furnizorilor de servicii de dializă procesele-verbale şi/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării controlului;

g) să deconteze, în primele 10 zile ale lunii următoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor de dializă efectuate şi raportate în luna precedentă, în baza facturii şi a documentelor însoţitoare, cu încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare lună, casele de asigurări de sănătate pot efectua până la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1 - 15 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizaţi şi în limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor însoţitoare;

h) să deconteze furnizorului de servicii de dializă contravaloarea serviciilor de dializă acordate bolnavilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă acesta.

Art. 6. - Furnizorul de servicii de dializă are următoarele obligaţii:

a)  să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate în conformitate cu prevederile art. 238 şi art. 239 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum si cu cele ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private;

b)  să asigure tratamentul prin dializă numai bolnavilor care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. .../2008 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programelor naţionale în anul 2008;

c) să organizeze evidenţa nominală şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiază de servicii de dializă;

d)  să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;

e) să transmită casei de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind indicatorii realizaţi, până la data de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea;

f)  să factureze lunar, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate, activitatea realizată conform contractului de furnizare de servicii de dializă; factura va fi însoţită de desfăşurătoarele/documentele justificative privind activităţile realizate, separat pentru asiguraţi, pentru cetăţenii titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate şi pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României de la furnizori aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Desfăşurătoarele se stabilesc prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Nerespectarea termenelor de depunere a facturii pentru o perioadă de maximum două luni consecutive în cadrul unui trimestru, respectiv 3 luni într-un an, conduce la măsuri mergând până la rezilierea contractului de furnizare de servicii de dializă;

g)  să raporteze caselor de asigurări de sănătate şi autorităţilor de sănătate publică datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

h) să completeze corect şi la zi documentele privind evidenţele obligatorii din sistemul informaţional al Ministerului Sănătăţii Publice, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al Registrului Renal Român cu datele corespunzătoare activităţii desfăşurate, conform prevederilor legale în vigoare;

i) să respecte dreptul la libera alegere de către asigurat a medicului şi a furnizorului;

j) să anunţe casa de asigurări de sănătate despre modificarea uneia sau mai multora dintre condiţiile care au stat la baza încheierii contractului de furnizare de servicii de dializă anterior producerii acestora sau cel mai târziu la 10 zile lucrătoare de la data producerii modificării şi să îndeplinească în permanenţă aceste condiţii pe durata derulării contractului;

k) să respecte prevederile actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

l) să participe la acţiunile de informare organizate de casele de asigurări de sănătate şi de autorităţile de sănătate publică;

m) să acorde servicii medicale bolnavilor fără nicio discriminare, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul;

n) să afişeze într-un loc vizibil numele casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, precum şi datele de contact ale acesteia: adresă, telefon, fax, e-mail, pagină web;

o) să acorde şedinţe de dializă titularilor cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în perioada de valabilitate a cardului şi în aceleaşi condiţii ca pentru persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România;

p) să utilizeze „sistemul informatic unic integrat". In situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic acesta trebuie să fie compatibil cu „sistemul informatic unic integrat", caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor;

r) să informeze medicul de familie al pacientului sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin scrisoare medicală transmisă direct sau prin intermediul asiguratului, despre tratamentele efectuate;

s) să acorde servicii de dializă conform contractului şi să nu încaseze copiata sau contribuţie personală pentru aceste servicii.

VI.  Modalităţi de plată

Art. 7. - Modalitatea de plată a serviciilor de dializă este:

- pentru hemodializă: tarif pe şedinţa de hemodializă = 413 lei

Tariful pentru şedinţa de hemodializă include toate cheltuielile aferente acestui serviciu, inclusiv cheltuielile pentru medicamente şi materiale sanitare specifice, precum şi transportul dializaţilor de la domiciliul acestora până la centrul de dializă şi retur, suportat de unitatea sanitară care acordă acest serviciu, cu excepţia cheltuielilor aferente serviciilor de transport al copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani şi a persoanelor peste 18 ani cu nanism care nu pot fi preluate în centrele de dializă de adulţi, în vederea efectuării dializei în unităţile sanitare situate în alt judeţ decât cel de domiciliu al persoanei respective, pentru care transportul se suportă din fondul alocat asistenţei medicale de urgenţă şi transport sanitar, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008;

- pentru dializă peritoneală: tarif/pacient/an = 44.450 lei.

Tariful pentru dializă peritoneală include cheltuielile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare şi transportul lunar al medicamentelor şi al materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

VII. Valoarea contractului

Art. 8. - (1) Valoarea totală contractată se constituie din următoarele sume, după caz:

a) suma aferentă serviciilor de hemodializă a căror plată se face pe bază de tarif pe şedinţă, care se stabileşte astfel:

Serviciu de hemodializă

Număr bolnavi

Număr şedinţe

Tarif (lei)

Total (lei)

C1

C2

C3

C4

C5=C2*C3*C4

b) suma aferentă serviciilor de dializă peritoneală, a căror plată se face pe tarif/pacient/an, care se stabileşte astfel:

Serviciu de dializă peritoneală

Număr bolnavi

Tarif (lei)

Total (lei)

C1

C2

C3

44

C4=C2*C3

(2) Valoarea contractului pentru servicii de dializă în anul 2008 este ... lei.

VIII.  Decontarea serviciilor de dializă

Art. 9. - (1) Casa de asigurări de sănătate decontează, în primele 10 zile ale lunii următoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor de dializă efectuate şi raportate în luna precedentă, în baza facturii şi a documentelor însoţitoare, cu încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare lună, casele de asigurări de sănătate pot efectua până la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1-15 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizaţi şi în limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor însoţitoare.

(2) Pentru serviciile de hemodializă casele de asigurări de sănătate nu decontează mai mult de 3 şedinţe pe săptămână pe bolnav.

(3)  Neprezentarea de către unitatea sanitară a documentelor prevăzute la art. 6 alin. e) şi f) atrage sistarea decontării serviciilor aferente lunii respective până la următoarea perioadă de raportare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

IX. Soluţionarea litigiilor

Art. 10. - Litigiile apărute pe perioada derulării contractului se soluţionează de părţi pe cale amiabilă. In situaţia în care părţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei de Arbitraj sau instanţelor judecătoreşti competente, după caz.

X. Clauze speciale

Art. 11. - Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2008 la contractele pentru anul 2007 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea totală a contractului pe anul 2008.

Art. 12. - Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, se aprobă modificări în volumul şi în structura programului, pe parcursul derulării acestuia.

Art. 13. - Dacă o clauză a acestui contract ar fi declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de această nulitate. Părţile convin ca orice clauză declarată nulă să fie înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putinţă spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacă pe durata derulării prezentului contract expiră termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toată durata de valabilitate a contractului.

XI.  Forţa majoră

Art. 14. - Orice împuternicire independentă de voinţa părţilor, intervenită după data semnării prezentului contract şi care împiedică executarea acestuia, este considerată forţă majoră şi exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forţă majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.

Art. 15. - Partea care invocă forţa majoră trebuie să anunţe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţă majoră şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.

Art. 16. - Dacă nu se procedează la anunţarea în termenele prevăzute mai sus a începerii şi a încetării cazului de forţă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părţi prin neanunţarea la termen.

XII.  Dispoziţii finale

Art. 17. - Orice modificare poate fi făcută numai cu acordul scris al ambelor părţi.

Art. 18. -In condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător.

Art. 19. - Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilităţii acestuia poate fi făcută numai cu acordul părţilor.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi, ..., în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completează conform normelor legale în vigoare.

Casa de Asigurări de Sănătate

.........................................................................................

Preşedinte-director general,

.........................................................................................

Director executiv al Direcţiei management şi economic,

.........................................................................................

Director executiv al Direcţiei planificare, dezvoltare, relaţii cu furnizorii,

.........................................................................................

Medic şef- Director executiv adjunct,

.........................................................................................

Vizat

Compartimentul juridic şi contencios

.........................................................................................

Furnizor de servicii de dializă

.........................................................................................

Manager,

.........................................................................................

Director financiar-contabil,

.........................................................................................

Director medical,

.........................................................................................

Director de îngrijiri,

.........................................................................................

Directorul pentru cercetare-dezvoltare

.........................................................................................

ANEXA Nr. 3C

Spitalul...............................................

Secţia/Ambulatoriul ............................

Către:

......................................................*)

In atenţia

Comisiei de aprobare a ..............

REFERAT   DE   JUSTIFICARE

Subsemnatul(a)dr......................................................, în calitate de medic curant, specialist în................................., solicit aprobarea iniţierii tratamentului pentru pacientul(nume şi prenume, CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|)......................................................................................................................, aflat în evidenţa Casei de Asigurări de Sănătate..............................................................

Pacientul se află în evidenţa noastră cu diagnosticul............................................................................ din anul........., având în prezent următoarea terapie de fond:

........................................................................................................................................................................ .........................................................

........................................................................................................................................................................ .........................................................

........................................................................................................................................................................ .........................................................

Motive medicale  ........................................................................................................................................................................ ..............................

........................................................................................................................................................................ .........................................................

........................................................................................................................................................................ .........................................................

........................................................................................................................................................................ .........................................................

Data ......................

Medic curant,                                                                Aprobat comisie.

..............................                                                 ........................................                                         

(semnătura şi parafa)                                                (semnătura şi ştampila)

*) După caz: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casa de asigurări de sănătate, Agenţia Naţională de Transplant, centre acreditate pentru activitate de transplant, unitatea judeţeană de implementare a programului de diabet zaharat.

ANEXA Nr. 3D

Unitatea Sanitară...............................................

Secţia/Ambulatoriul...........................................

Cod fiscal.........................................................

Sediu ..............................................................

                    (localitate, str. nr.)

Judeţul............................................................

Casa de asigurări/Nr. contract................/.........

FORMULAR   DE   RECOMANDARE   PENTRU   TESTE   DE  AUTOMONITORIZARE

(document justificativ)    PN 5

Serie prescripţie ... Număr prescripţie ...

(se vor completa seria si numărul prescripţiei medicale pentru insulina)

Numele ...                          CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

Prenumele ...

Adresa: ...

|_| Copil                              (<18ani)                                           |_| Adult

Diagnostic ...

Sumă fixă teste/lună          Copil 180 |_|                                 Număr luni   1 |_|

Sumă fixă teste/lună          Adult 60   |_|                                                     2 |_|

    3 |_|

Medic curant,

.............................................................

(semnătura şi parafa)

Data prescrierii.........../............./...........

Data eliberării............/............./...........

Semnătura de primire

Formularul de decontare se completează în 3 exemplare: un exemplar se păstrează la medicul prescriptor, două exemplare se vor preda bolnavului de diabet zaharat împreună cu prescripţia medicală pentru insulina şi cu acestea bolnavul se prezintă la farmacia cu circuit deschis. Farmacia păstrază un exemplar al formularului şi unul îl depune la casa de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală.


SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 269/2008

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 269 din 2008
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Suntem garantați că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut în toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem egala orice buget cu o rată a dobânzii de 2% față de bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Vreau să apreciez împrumuturile Karin Sabine pentru mine un împrumut de 40.000 EUR. dacă aveți nevoie de un împrumut urgent, evitați să fiți înșelați de creditori falși și aplicați prin firma de împrumut real prin e-mail sabinhelps@gmail.com whatsapp +79267494861 ..
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 269/2008
Ordin 2095 2008
privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008
Ordin 890 2008
privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008
Ordin 670 2008
privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008
Ordin 522 2008
privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008
Ordin 427 2008
privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu