ORDIN   Nr. 196 din 10 octombrie 2006

privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului

ACT EMIS DE: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 855 din 18 octombrie 2006

In temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi al art. 25 alin. (2) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele şi prescripţiile tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 52/2002 privind aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea î, nr. 257 din 17 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Buliga

ANEXĂ

NORME   Şl   PRESCRIPŢII   TEHNICE   ACTUALIZATE

specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

CAPITOLUL I

Definiţii

Art. 1. - In sensul prezentelor norme şi prescripţii tehnice actualizate, termenii folosiţi se definesc astfel:

1.   acord petrolier - actul juridic încheiat, potrivit legii, între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi una sau mai multe persoane juridice române ori străine, în vederea efectuării de operaţiuni petroliere şi a concesiunii bunurilor necesare realizării acestora;

2.   analiză de specificitate - analiză, efectuată de proiectanţi atestaţi conform legii, împreună cu operatorul sistemului de transport, privind regimul de operare actual şi de perspectivă al conductelor/instalaţiilor, presiunilor maxime de operare, naturii fluidului transportat, condiţiilor specifice adoptate la construcţia/poziţionarea conductelor/instalaţiilor;

3.   condensat - în sensul definit în acordul petrolier pentru activitatea de transport, este: un amestec de hidrocarburi gazoase şi lichide, constituite din produse cu tensiune joasă de vapori, ce se transportă de la punctele de primire la punctele de predare, la anumiţi parametri de presiune şi temperatură;

4.   conducte colectoare - orice conductă sau reţea de conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul petrolului de la punctele de colectare din cadrul zăcămintelor comerciale până la conducta magistrală;

5.   conducte colectoare principale - conductele care asigură preluarea producţiei de ţiţei, condensat, gazolină, realizată în zonele petroliere, de la punctele de predare dintre producători şi operatorul sistemului de transport, şi transportul acesteia către conductele magistrale;

6.   conducte magistrale - orice conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul petrolului între punctele de preluare din conducte colectoare sau din import şi punctele de predare la unităţile de prelucrare, depozite sau terminale;

7.   distanţă de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării şi întreţinerii/monitorizării curente a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (S.N.T.T.G.C.E.), inclusiv realizarea intervenţiilor în regim de urgenţă la acesta. Această distanţă se măsoară de o parte şi de alta a generatoarei exterioare a conductei/fasciculului de conducte;

8.   distanţă de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate, în concordanţă cu dezvoltarea tehnologică, a obiectivelor din cadrul S.N.T.T.G.C.E. şi faţă de vecinătăţi. Această distanţă se măsoară începând de la generatoarea laterală exterioară a conductei/fasciculului de conducte la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, unui utilaj/echipament, unei construcţii sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, utilaje/echipamente, construcţii;

9.   drept de servitute sau servitute - reprezintă dreptul titularului de acord petrolier, instituit potrivit prevederilor art. 7 din Legea petrolului nr. 238/2004, de a avea acces în perimetrul de operare a conductelor, în vederea realizării operaţiunilor petroliere, în conformitate cu prevederile legale;

10.   etan - fracţie lichidă, sub presiune, obţinută din procesul de deetanizare a gazelor, cuprinzând un amestec de hidrocarburi, predominant fiind etanul, C₂;

11.  gazolină - fracţiune petrolieră lichidă, sub presiune, cuprinzând un amestec de hidrocarburi, predominante fiind cele din grupa C₅₊, rezultat din degazolinarea gazelor prin diferite procedee;

12.   gaz petrolier lichefiat (G.P.L.) - în cazul de faţă definiţia se limitează numai la etan şi gazolină lichefiate (prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii), transportate şi depozitate în instalaţiile S.N.T.T.G.C.E.;

13.   obiective de interes general - obiectivele importante atât pentru proprietarul acestora, cât şi pentru alţi parteneri economici sau sociali, precum şi pentru buna gestionare a teritoriului şi/sau factorilor de mediu;

14.  responsabili tehnici cu execuţia - personal atestat în condiţiile legii de Ministerul Economiei şi Comerţului pentru toate activităţile denumite generic „dotări tehnologice industriale" (utilaje şi echipamente destinate funcţionării independente sau integrării în sisteme tehnologice, instalaţii tehnologice de orice complexitate, instalaţiile conexe instalaţiilor tehnologice, inclusiv utilităţile aferente acestora, dotări, echipamente şi instalaţii specifice pentru a garanta şi monitoriza starea de bună funcţionare corelat cu protejarea factorilor de mediu, socioeconomici, de stabilitate tehnică şi tehnologică) şi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru partea de construcţii propriu-zise (din beton, cărămidă, piatră, metal, alte materiale de construcţii omologate). Responsabilii tehnici cu execuţia se subordonează direct şefului de divizie tehnică a operatorului sau conducătorului unităţii titulare de acord petrolier;

15.   Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (S.N.T.T.G.C.E.) - cuprinde totalitatea conductelor colectoare/colectoare principale ale ţiţeiului şi condensatului din zonele petroliere, a conductelor magistrale de transport ţiţei, condensat, gazolină şi etan, a staţiilor de recepţie, condiţionare, tratare a acestor produse în vederea transportului, a rampelor, terminalelor şi depozitelor, precum şi a tuturor celorlalte instalaţii, utilaje, echipamente şi dotări aferente S.N.T.T.G.C.E.;

16.   studiul de soluţie - reprezintă o documentaţie de proiectare, ce precedă studiile de prefezabilitate/fezabilitate, având ca scop analiza soluţiei de amplasare, conformă cu normele/normativele în vigoare, a unui obiectiv aparţinând terţilor din vecinătatea obiectivelor aparţinând S.N.T.T.G.C.E. sau amplasarea acelui obiectiv la distanţe mai mici decât cele de siguranţă prevăzute în anexele A1 şi A2, cu luarea de măsuri compensatorii pentru exploatarea în siguranţă;

17.  titular de acord petrolier - orice persoană juridică, română sau străină, autorizată să efectueze operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;

18.   ţiţei - reprezintă, în sensul Acordului petrolier de concesiune a activităţii de operare a S.N.T.T.G.C.E., inclusiv a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe aferente sistemului, un amestec de hidrocarburi lichide, ce se poate încadra în sortimentele parafinos, semiparafinos şi asfaltos, ce trebuie transportat de la punctele de primire la punctele de predare, la anumiţi parametri de presiune şi temperatură;

19.   verificator de proiecte - personal atestat în condiţiile legii de Ministerul Economiei şi Comerţului pentru toate activităţile denumite generic „dotări tehnologice industriale" (utilaje şi echipamente destinate funcţionării independente sau integrării în sisteme tehnologice, instalaţii tehnologice de orice complexitate, instalaţiile conexe instalaţiilor tehnologice, inclusiv utilităţile aferente acestora, dotări, echipamente şi instalaţii specifice pentru a garanta şi monitoriza starea de bună funcţionare corelat cu protejarea factorilor de mediu, socioeconomici, de stabilitate tehnică şi tehnologică) şi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru partea de construcţii propriu-zise (din beton, cărămidă, piatră, metal, alte materiale de construcţii omologate). Verificatorii de proiecte trebuie să fie independenţi de unitatea de proiectare/proiectanţii lucrărilor verificate;

20.   zonele de consecinţă - reprezintă acele zone cu regim special, apărute ca urmare a evoluţiei situaţiei, de la momentul amplasării conductei/instalaţiei şi până la momentul analizei condiţiilor de amplasare, care nu mai respectă normele şi normativele în vigoare şi care se pot menţine până la prima reparaţie capitală/refacere. La prima reparaţie capitală/refacere se vor lua toate măsurile necesare în vederea recorelării traseului conductei sau amplasamentului instalaţiei cu prevederile normelor şi normativelor în vigoare;

21.   zonă de protecţie - reprezintă suprafaţa delimitată de limita exterioară a distanţelor de protecţie, adiacentă unui obiectiv (obiective industriale, administrative şi sociale, instalaţii tehnologice, subunităţi) din cadrul S.N.T.T.G.C.E., în care se include şi suprafaţa efectiv ocupată de conducte/instalaţii;

22.  zonă de siguranţă - reprezintă suprafaţa delimitată de limita exterioară a distanţelor de siguranţă concret instituite, adiacentă unui obiectiv din cadrul S.N.T.T.G.C.E., în care se include şi suprafaţa ocupată de conducte/instalaţii. Zona de protecţie este inclusă în zona de siguranţă. Delimitarea concretă a zonei de siguranţă se realizează conform modelului prevăzut în anexele A3, A4, A5 şi A6;

23.  zonele de siguranţă comune - reprezintă acele zone unde pot coexista mai multe obiective, care nu impietează unul asupra celuilalt, nici în ceea ce priveşte funcţionarea şi nici privitor la siguranţa în exploatare;

24.  zonele de protecţie şi de siguranţă cu regim special - reprezintă acele zone în care există conducte/instalaţii aparţinătoare S.N.T.T.G.C.E. instaurate ca urmare a apariţiei ulterioare şi a altor obiective de interes general aparţinând terţilor sau apariţiei unor norme cu un caracter mai restrictiv în acest domeniu şi în care nu se respectă prevederile normelor/normativelor în vigoare referitoare la distanţele actuale.

CAPITOLUL II

Caracterizarea situaţiei din zona de siguranţă

Art. 2. - Distanţele minime de siguranţă prevăzute în prezentele norme, care se acceptă fără analiză de specificitate a situaţiei de exploatare sau fără măsuri compensatorii, au fost cuantificate pe baza: estimării potenţialului emisiei termice probabile a se produce în caz de incendiu, a normelor de zonare, a ariilor cu potenţial de producere a condiţiilor pentru explozii, prescripţiilor tehnice adoptabile - confirmate de practică, elementelor impuse de legislaţia naţională şi legislaţia internaţională general acceptată în domeniu, considerente de exploatare specifice S.N.T.T.G.C.E.

Art. 3. - Distanţele minime de siguranţă prevăzute în prezentele norme, care se acceptă fără analiză de specificitate a situaţiei de exploatare sau fără măsuri compensatorii, dintre instalaţiile tehnologice componente ale S.N.T.T.G.C.E. si diferite obiective industriale, comerciale, administrative şi sociale învecinate acestuia, sunt prevăzute în anexa A1.

Art. 4. - Distanţele de siguranţă prevăzute în prezentele norme, care se acceptă fără analiză de specificitate a situaţiei de exploatare sau măsuri compensatorii, dintre instalaţiile tehnologice componente şi subunităţi din cadrul S.N.T.T.G.C.E., sunt prevăzute în anexa A2.

Art. 5. - Obiectivele învecinate instalaţiilor componente ale S.N.T.T.G.C.E. sunt împărţite în:

1.  obiective aparţinând industriei de petrol şi gaze, care sunt:

a)  conducte;

b)  instalaţii şi echipamente de extracţie;

c)  instalaţii tehnologice în  aer  liber/instalaţii  de suprafaţă;

d)  instalaţii   pentru   asigurare   utilităţi,   fără   risc pronunţat de incendiu;

e)  instalaţii cu foc deschis şi/sau cu risc ridicat;

f)  facle, coşuri, descărcătoare de presiune;

g)  alte obiective aparţinând domeniului;

2.   obiective aparţinând Sistemului naţional de transport al energiei electrice, care sunt:

a)  instalaţii;

b)  linii şi reţele de cabluri;

c)  alte obiective aparţinând domeniului;

3.  obiective aparţinând terţilor, care sunt:

a)  linii de cale ferată;

b)  drumuri;

c)  construcţii     sociale,     industriale,     comerciale, administrative;

d)  locuinţe individuale;

e)  centre populate;

f)  unităţi militare;

g)  poligoane de tragere şi depozite de explozibili;

h) balastiere şi alte construcţii în albia râurilor;

i) depozite de furaje;

j) hidrocentrale şi termocentrale; k) centrale atomoelectrice;

l) alte obiective aparţinând domeniului.

Art.  6.  -  Obiectivele aparţinând S.N.T.T.G.C.E. se împart în:

a)   conducte subterane şi supraterane de ţiţei şi condensat;

b)  conducte subterane şi supraterane de gazolină;

c)  conducte subterane şi supraterane de etan;

d)  staţii de pompare a ţiţeiului şi condensatului;

e)  staţii de pompare a gazolineî;

f)  staţii de pompare a etanului;

g)  staţii de tratare/condiţionare a ţiţeiului şi condensatului;

h)   rampe   de   încărcare/descărcare   a   ţiţeiului   şi condensatului;

i) rampe de încărcare/descărcare a gazolinei;

j) terminale de încărcare a ţiţeiului şi condensatului la nave fluviale;

k) depozite de produse clasele III b şi IV b;

l) depozite de produse clasele I, II, III a şi IV a;

m) depozite de gaze lichefiate (gazolină şi etan).

Art. 7. - Principalele obiecte cuprinse în obiective, instalaţii, construcţii şi utilităţi aparţinând S.N.T.T.G.C.E. se împart în:

a)  rezervoare;

b)   baterii de cazane/sisteme de generare a agentului termic;

c)  coşuri de gaze/facle;

d)  decantoare şi separatoare;

e)  staţii de pompare de apă pentru PSI, rezervoare de apă pentru incendiu, instalaţii PSI;

f)  depozite de materiale solide, piese, echipamente;

g)   depozite de ambalaje necombustibile, respectiv combustibile;

h) schimbătoare de căldură;

i) instalaţii de recuperare a vaporilor;

j) construcţii industriale şi civile anexe;

k) instalaţii auxiliare şi pentru asigurarea utilităţilor.

Art. 8. - Zona de siguranţă a conductelor/instalaţiilor este supravegheată de personal specializat al titularului de acord petrolier, conform unui program de monitorizare ce se actualizează periodic. Durata între două actualizări consecutive ale programului de monitorizare nu poate fi mai mică de 3 luni, respectiv mai mare de un an.

Art. 9. - (1) Pentru orice obiectiv social, comercial, industrial, militar ce urmează a fi amplasat la/sub distanţa minimă de siguranţă se solicită, în baza unei documentaţii de acord/studiu de soluţie legal întocmit şi conţinând toate piesele/documentele necesare descrierii clare şi complete a activităţii şi situaţiei de funcţionare preconizate pentru obiectivul ce urmează a fi amplasat, avizul titularului de acord petrolier.

(2)   Această documentaţie de acord/studiu   de soluţie, precum şi toate proiectele ulterioare generate  de aceasta vor fi în mod obligatoriu verificate de către  verificatorii atestaţi, definiţi conform prezentelor norme.

(3)   Titularul de acord petrolier are obligaţia de a răspunde solicitantului în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

(4)  Răspunsul poate fi favorabil, favorabil cu condiţionări obligatoriu a fi respectate de către solicitant sau defavorabil motivat.

(5)   Un solicitant care a primit un răspuns defavorabil sau favorabil cu condiţionări obligatoriu a fi respectate este în drept a reface documentaţia şi a o redepune spre avizare de cel mult două ori.

(6)   Orice activitate de întocmire a documentaţiilor de acord/studiilor de soluţie, precum şi actul analizei documentaţiilor depuse pentru avizare se efectuează de către persoane juridice sau fizice atestate conform legii, contra cost.

(7)   Orice redepunere a documentaţiei spre avizare presupune şi plata unei noi taxe.

Art. 10. - (1) Proiectanţii atestaţi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, împreună cu titularul acordului petrolier, sunt în drept a reduce distanţele de siguranţă prevăzute în anexele A1 şi/sau A2, în baza unei analize de specificitate a situaţiei de exploatare şi/sau a adoptării unor măsuri compensatorii corespunzătoare exploatării în siguranţă, cu proiect întocmit şi avizat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, conform normelor şi legislaţiei în vigoare.

(2)   Aceste documente sunt în mod expres vizate de verificatorii de proiecte, făcându-se consemnările necesare cu descrierea clară şi amănunţită în referatul de verificare.

(3)  Distanţele de siguranţă nu pot fi reduse cu mai mult de 50% faţă de valorile cuprinse în anexele A1 şi/sau A2.

Art. 11. - Zona de siguranţă a unei conducte este înscrisă obligatoriu pe plăcuţele indicatoare care marchează traseul conductei/conductelor sau pe cele ce se montează pe împrejmuirea instalaţiilor.

CAPITOLUL III

Caracterizarea situaţiei din zona de protecţie

Art. 12. - Distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a conductei/conductelor sau de 5 m în exteriorul zonei delimitate de proiecţia în plan orizontal a instalaţiei/utilajului/echipamentului.

Art. 13. - In zona de protecţie sunt interzise următoarele:

a)   efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar şi a celor cu caracter provizoriu, cu excepţia celor ce servesc conductele/instalaţiile respective;

b)   ocuparea terenului cu diverse obstacole care să obstrucţioneze/limiteze circulaţia;

c)   montarea oricăror reţele de servicii/utilităţi care nu servesc conductele/instalaţiile în cauză.

Art. 14. - Zona de protecţie a unei conducte va fi înscrisă obligatoriu pe plăcuţele indicatoare care marchează traseul conductei/conductelor sau pe cele ce se montează pe perimetrul instalaţiilor.

CAPITOLUL IV

Accesul titularului de acord petrolier şi/sau a firmelor abilitate/angajate de acesta în zona de siguranţă şi în zona de protecţie

Art. 15. - S.N.T.T.G.C.E. face parte din domeniul public de interes naţional şi este de importanţă strategică.

Art. 16. - Pentru a asigura întreţinerea S.N.T.T.G.C.E. şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zone de protecţie şi de siguranţă, în conformitate cu dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 17. - Dreptul de acces în zona de protecţie şi de siguranţă este diferenţiat în funcţie de natura operaţiunilor ce urmează să se efectueze, astfel:

a)  permanent, pentru verificarea zilnică a stării traseului şi a echipamentelor montate pe conductă/în instalaţii, pentru verificarea stării izolaţiilor şi a sistemelor de protecţie - cu informarea scrisă a proprietarilor de terenuri privind programul de verificare şi reparaţii curente, prin afişarea la sediile administraţiei locale;

b)  ocazional, pentru lucrări de intervenţie şi reparaţii în caz de avarii - cu anunţarea scrisă a proprietarilor de terenuri şi negocierea despăgubirilor cuvenite, pentru fiecare situaţie în parte;

c)   în regim de urgenţă, pentru lucrări de intervenţie atunci când apar situaţii periculoase pentru conducte/ instalaţii şi/sau pentru obiective învecinate acestora sau pentru factori ai mediului ambiant.

Art. 18. - In cazul intervenţiilor în regim de urgenţă/ ocazionale, unităţile specializate/titularul de acord petrolier vor lua măsuri de limitare, pe cât posibil, a pagubelor, afectărilor şi disconfortului aduse proprietăţilor şi utilizatorilor acestora.

Art. 19. - Pentru prejudicii produse prin intervenţiile în regim de urgenţă/ocazional şi în cazul cărora nu s-a executat degajarea prealabilă a terenurilor necesare intervenţiei, proprietarii/persoanele care au în folosinţă terenurile sau bunurile afectate sunt despăgubiţi/ despăgubite, în termen de 15 zile de la producerea prejudiciului, în baza convenţiei încheiate, ca urmare a negocierilor cu titularul, sau în baza unei expertize de specialitate, care constată producerea şi valoarea prejudiciului.

Art. 20. - Dreptul de servitute sau servitutea se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 238/2004, precum şi cu normele juridice în materie.

Art. 21. - Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere ce trebuie, în situaţii excepţionale, să fie realizate în afara zonelor de siguranţă, altele decât cele declarate „de utilitate publică" sau concesionate, precum şi asupra terenurilor necesare lucrărilor de exploatare şi oricăror alte operaţii pe care acestea le implică se instituie, în favoarea titularului operaţiunilor, un drept de servitute, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 238/2004.

Art. 22. - Durata de instituire a servitutii este cea a derulării operaţiunilor petroliere, înţelegând prin aceasta perioada cuprinsă între deschiderea activităţii şi redarea terenurilor la starea iniţială, conform acordului petrolier.

Art. 23. - Terenurile ce urmează a fi afectate de servitutea prevăzută la art. 7 din Legea nr. 238/2004 se determină, în ceea ce priveşte suprafaţa şi proprietarii, potrivit principiului celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.

Art. 24. - (1) Exercitarea dreptului de servitute se face cu plata unei rente anuale, către proprietarii terenurilor afectate pentru perioada cât afectarea se menţine, de către titularul de acord petrolier.

(2)   Nivelul rentei plătibile se stabileşte la nivelul celei mai mari producţii agricole/viticole/pomicole/silvice posibil a fi realizată pe terenuri cu caracteristici poziţionale şi geomorfologice asemănătoare cu ale terenului în cauză, în lipsa oricărei poluări.

(3)   Valoarea rentei plătibile se stabileşte pe baza unei expertize legal întocmite.

Art. 25. - Accesul la terenurile afectate de servitutea legal instituită se stabileşte prin negociere între unităţile specializate/titularii de acord petrolier şi proprietarii terenurilor, cu respectarea principiilor egalităţii de tratament şi echităţii, conform art. 8 din Legea nr. 238/2004.

Art. 26. - Litigiile dintre părţi cu privire la despăgubirile cuvenite şi nivelul rentelor, dacă nu se pot rezolva amiabil, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti din România.

Art. 27. - Când statul vinde terenurile şi bunurile expropriate, foştii proprietari sau, după caz, succesorii acestora au drept de preemţiune şi, ca atare, vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau/şi prin publicitate în mijloacele de informare de largă circulaţie naţională.

Art. 28. - Obţinerea dreptului de folosinţă sau a proprietăţii asupra terenurilor necesare amplasării de noi conducte/instalaţii/construcţii necesare funcţionării, modernizării sau extinderii S.N.T.T.G.C.E. se face conform legii.

CAPITOLUL V

Stabilirea zonelor de protecţie şi de siguranţă cu regim special

Art. 29. - Zonele cu regim special sunt acele zone unde există conducte/instalaţii care aparţin S.N.T.T.G.C.E., definite în prezentul ordin, instituite ca rezultat al unui proces evolutiv independent de voinţa şi neimputabil titularului de acord de concesiune.

Art. 30. - Zonele cu regim special se împart în:

a)  zone de consecinţă;

b)  zone de siguranţă comune cu alte sisteme dezvoltate în teritoriu.

Art. 31. - Zonele de consecinţă avute în vedere sunt:

a)  zone de amplasare a conductelor în terenuri care au fost sau au devenit zone silvice;

b)  zone de amplasare a conductelor în terenuri care au fost sau au devenit zone viticole şi/sau pomicole;

c)  zone de amplasare unde ulterior pozării conductelor s-a extins intravilanul localităţilor până peste conducte/în vecinătatea conductelor, inclusiv dezvoltându-se infrastructura necesară noilor comunităţi;

d)  zone de amplasare unde, ulterior pozării conductelor, au fost construite în vecinătate obiective economice, industriale, comerciale, militare, de cult şi altele asemenea;

e)   zone de amplasare unde, alăturat de conducte, au fost pozate/repoziţionate căi de acces rutier sau feroviar;

f) zone de amplasare unde, după pozarea conductelor, a fost necesar să fie amplasate obiective cu caracter protectiv pentru ambientul general, de tipul digurilor, regularizărilor, consolidărilor, stabilizărilor de teren şi altele asemenea.

Art. 32. - (1) Conductele amplasate în zonele de consecinţă vor fi menţinute pe traseele ocupate, cu condiţia ca situaţia acestora din punct de vedere tehnic şi de securitate pentru vecinătăţi să nu se deterioreze, până la prima reparaţie capitală/refacere de natură a recorela traseul conductei cu prevederile normelor/normativelor în vigoare.

(2) Orice deviere de traseu de conductă se va analiza ţinându-se cont de: situaţia în ansamblu a zonei, devierile locale ce presupun mărirea lungimii conductei, eventual schimbări de direcţie suplimentare motivate din punct de vedere tehnic cu luarea de măsuri compensatorii pentru siguranţa în exploatare.

Art. 33. - Zona de siguranţă comună, acceptată ca fiind valabilă, pentru întregul ansamblu de obiective este cea mai restrictivă dintre zonele de siguranţă proprii fiecărui obiectiv.

Art. 34. - In cazul amplasării mai multor obiective unul în vecinătatea celuilalt, se admite, motivat, apropierea la distanţe mai mici decât cele recomandate ca distanţe de protecţie, cu condiţia încadrării în prevederile referitoare la luarea de măsuri compensatorii stipulate în normele de specialitate sau rezultate din situaţia tehnică caracteristică de montaj, pe bază de proiect avizat de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, conform normelor şi legislaţiei în vigoare.

Art. 35. - (1) Zonele de siguranţă comune se au în vedere pentru următoarele obiective de utilitate publică, aparţinând terţilor, ce pot fi asociate traseelor conductelor aparţinând S.N.T.T.G.C.E.:

a)  conducte de transport gaze;

b)  conducte de transport produse petroliere;

c)  conducte de transport apă industrială şi pentru irigaţii;

d)  cabluri electrice şi de telecomunicaţii;

e)  drumuri naţionale, judeţene, comunale, de exploatare şi autostrăzi;

f)  căi ferate curente şi industriale;

g)  canale de irigaţii şi de desecare;

h) canalizări civile şi industriale.

(2) Pentru conductele aparţinând S.N.T.T.G.C.E. aflate în vecinătatea obiectivelor de mai sus, la distanţe mai mici decât cele de protecţie normate, se vor prevedea încă din faza de proiectare măsuri suplimentare de protecţie, compensatorii, care vor fi avizate de toţi deţinătorii de reţele implicaţi.

Art. 36. - Conductele aparţinând S.N.T.T.G.C.E., amplasate în zone cu regim special, se supun normelor privind compensaţiile financiare corespunzătoare îngrădirii folosinţei terenurilor numai în ceea ce priveşte prejudiciile create cu prilejul intrării pe acele terenuri, în caz de avarii, intervenţii, reparaţii, investiţii sau modernizări/retehnologizări.

Art. 37. - Titularul de acord petrolier are obligaţia organizării şi menţinerii unei evidenţe stricte a conductelor aparţinătoare S.N.T.T.G.C.E., amplasate în zonele de protecţie şi siguranţă cu regim special, evidenţă care se va raporta semestrial Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în scris şi în format electronic, de către titular.

Art. 38. - Anexele A1 -A6*) fac parte integrantă din prezentele norme.

*) Anexele A1-A6 sunt reproduse în facsimil.

ANEXA A1 la norme

DISTANŢE DE SIGURANŢĂ

dintre instalaţiile tehnologice componente ale S.N.T.T.G.C.E. şi diferite obiective industriale, comerciale, administrative şi sociale învecinate acestuia

Nr. crt

Denumirea obiectivelor învecinate conductelor şi instalaţiilor tehnologice componente ale S.N.T.T.G.C.E.

Distanţa de siguranţă [m]

Conducte

Staţii de pompare şi alte asemenea

Rampe de încărcare şi terminale

Depozite

Titei, Condensat

Gazolină

Etan

Titei, Condensat

Gazolină

Etan

Titei, Condensat

Gazolină

Produse clasele III b, IV b

Produse clasele I, II, III a, IVa

Gaze lichefiate

Subterane

Supraterane *)

Subterane

Supraterane *)

Subterane

Supraterane *)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

1

Obiective  din   industria  de petrol şi gaze

1.1.

conducte    de    transport    al ţiţeiului,condensului,produselor petroliere

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

1.2

conducte de gaze cu p<6 bar

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

1.3

conducte    de    transport    al gazolinei     sau     gazelor    cu 6<p<40 bar

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

1.4

conducte    de    transport    al etanului sau gazelor cu p>40bar

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

*)       In sensul normativelor NTE 003/04/00 şi PE 106/1995, toate elementele amplasate deasupra solului ale conductei îngropate (inclusiv refulatoare, vane, regulatoare, etc.) vor fi tratate drept conducte supraterane.

0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15
1.5	instalaţii   tehnologice   în   aer liber,   categoriile   A,    B,   C, pericol de incendiu	T	T	T	T	T	T	20	20	20	30	50	20	40	50
1.6	instalaţii   tehnologice   în   aer liber categoriile D, E, pericol de incendiu	10	10	15	15	20	30	20	25	30	30 (a)	50	20 (b)	30	50
1.7	instalaţii cu foc deschis (baterii de        cazane,        cuptoare, încălzitoare cu flacără directă)	10	30	30	40	40	50	30	40	50	30 (a)	50	30	40	50
1.8	faclă de gaze neintegrata (c)	10	35	30	40	30	50	40	50	50	40	50	50	50	50
2	Instalaţii   electrice   de   tip exterior,        cu        tensiune nominală de 110 kv sau mai mare	25	25	25	25	25	25	25	25	25	25	25	25	25	25
3	Instalaţii   electrice   de   tip interior;   instalaţii   electrice de tip exterior, cu tensiune nominală mai mică de 110 kv; posturi de transformare de interior şi exterior	20 (f1)	20 (f1)	20 (f1)	20 (f1)	20 (f1)	20 (f1)	20	20	20	20	20	20	20	20
4	L.E.A. mai mare de 1kV
4.1	paralelisme (d)	5(e)	Hst+3  (f2)	(f2)	Hst+3  (f2)	Hst    (f2)	Hst+3  (f2)	(f3)	(f3)	(f3)	(f3)	(f3)	(f3)	(f3)	(f3)
4.2	intersecţii (d)	5(e)	(g1)	Hst (f2)	(g1)	Hst    (f2)	(g1)	I	I	I	I	I	I	I	I
5	L.E.A. mai mică de 1 kV
5.1	paralelisme	(g2)	Hst(f4)	(g2)	Hst(f4)	(g2)	Hst(f4)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)
5.2	intersecţii	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	(g3)	I	I	I	I	I	I	I	I

0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14       15
6	Cabluri electrice supraterane şi subterane
6.1	paralelisme	1	-	0.6 (h)	-	0.6	-	-	-	-	-	-	-	-	-
6.2	intersecţii  (distanţa  măsurată în plan vertical)	0.5 (i)	-	0.25 (j)	-	0.25 (j)	-	.	-	-	-	-	-	-	-
7	Linii de cale ferată
7.1	paralelisme	25 (k)	30 (k)	30 (k)	40 (k)	40 (k)	50 (k)	30 (k)	40 (k)	50 (k)	5(k)	10 (k)	30 (k)	40 (k)	50 (k)
7.2	intersecţii	(I)	(I)	(I)	(I)	(I)	(I)	-	-	-	-	-	-	-	-
8	Drumuri
8.1	paralelisme   şi   apropieri   cu autostrăzi	50(m)	50 (m)	50 (m)	50 (m)	50(m)	50(m)	50	50	50	50	50	50	50	50
8.2	paralelisme   şi   apropieri   cu drumuri naţioanle	22(m)	22(m)	22(m)	22(m)	22(m)	22(m)	50	50	50	50	50	50	50	50
8.3	paralelisme   şi   apropieri   cu drumuri judeţene	20	20 (m)	20(m)	20 (m)	20(m)	20 (m)	20	20	20	20	20	30	40	50
8.4	paralelisme   şi   apropieri   cu drumuri comunale	18 (m)	18 (m)	18 (m)	18 (m)	18 (m)	18 (m)	18	18	18	18	18	20	30	50
8.5	intersecţii	(n)	(n)	(n)	(n)	(n)	(n)	-	-	-	-	-	-	-	-
9	Construcţii   civile,   sociale, industriale si administrative aparţinând terţilor	10	15	15	30	20	40	30	30	40	30 (a)	40	30	40	50
10	Zone   populate  şi   locuinţe individuale	10	15	15	30	20	40	20	30	40	30 (a)	40	30	40	50
11	Unităţi militare	50	100	50	100	60	100	150	150	150	150	150	150	150	150
12	Poligoane    de    tragere    si depozite de exploziv (o)	50	150	50	150	60	160	250	250	250	250	250	250	250	250
13	Balastiere in râuri	150	150	150	150	150	150	150	150	150	150	150	150	150	150
14	Depozite de furaje	40	50	50	60	50	60	50	50	50	50	50	50	50	50
15	Hidrocentrale	40	50	50	60	50	100	80	100	100	80	100	60	80	100
16	Termocentrale	40	50	50	60	50	100	80	100	100	80	100	60	80	100
17	Centrale atomoelectrice	500	500	500	500	500	500	500	500	500	500	500	500	500	500

NOTĂ IMPORTANTĂ :

-    Reducerile de distanţe se stabilesc prin proiect şi se consemnează în mod expres într-un capitol distinct al acestuia.

-    Toate elementele amplsate deasupra solului, aparţinând unei conducte subterane vor fi tratate după distanţele specifice conductelor supraterane.

-    Distanţele prevăzute în această anexă se măsoară:

-  pentru localităţi la limita zonei construibile (intravilan);

-  pentru construcţii izolate, la punctul cel mai apropiat al construcţiei;

-  pentru întreprinderi industriale sau alte obiective asimilabile cu acestea, la limita împrejmuirii acestora;

-  pentru drumuri, din axul drumului;

-  de la piciorul taluzului pentru căile ferate în rambleu şi de la muchia superioară a taluzului pentru căile ferate în debleu;

-  pentru poduri distanţele se consideră ca şi pentru linia ferată sau drumul de categoria respectivă, de la marginea podului.

-    Distanţele minime pentru orice construcţie nespecificată în prezenta normă se stabilesc prin proiect.

-    T       = distanţă ce se stabileşte din considerente exclusiv tehnologice.

-    H_st     = înălţimea stâlpului.

Legenda notelor literare din tabel şi explicarea acestora :

(a)      Pentru produsele din clasele III b şi IV b distanţele prevăzute se pot reduce cu 25%.

(b)      Fac excepţie rezervoarele de combustibil, pentru consum zilnic, de la centrale termice, motoare termice, alte asemenea.

(c)      Distanţele se referă la facle cu înălţimi mai mici sau egale cu 60 m. Distanţele stabilite de prezenta normă se verifică şi calculând nivelul radiaţiei termice la cota obiectivului, în final considerându-se valoarea cea mai acoperitoare. Pentru facle situate la înălţimi mai mari de 60 m distanţa se stabileşte funcţie de nivelul radiaţiei la cota obiectivelor învecinate şi de gradul de securitate al personalului şi utilajelor ce pot circula în zona neîmprejmuită a faclei.

(d)      Pentru conductele subterane se consideră distanţa minimă, pe orizontală, dintre partea de fundaţie cea mai apropiată a stâlpului sau orice element al prizei de împământare şi generatoarea laterală a conductei. Pentru conductele supraterane se consideră distanţa minimă, pe orizontală, între limita apropiată a liniei electrice şi generatoarea laterală a conductei.

(e)      Distanţa se poate reduce, în cazuri impuse, până la 3 m cu acordul beneficiarului conductei.

(f₁)     Distanţa se poate reduce, în cazuri impuse, cu acordul comun al unităţilor ce administrează instalaţiile respectiv conductele.

(f₂)     Distanţa se poate reduce, în conformitate cu normativul NTE 003 / 04 / 00.

(f₃)     Distanţa minimă va fi în conformitate cu normativele NTE 003 / 04 / 00 şi ID 17 - 1986,

(f₄)     Distanţa se poate reduce în conformitate cu normativul PE 106 - 1995.

(g₁)    Distanţa, minimă va fi în conformitate cu normativul NTE 003 / 04 /00.

(g₂)    Distanţa, minimă va fi în conformitate cu normativul PE 106 - 1995.

(g₃)    Distanţa minimă va fi în conformitate cu normativele PE 106 - 1995 şi ID 17 - 1986.

(h)     In cazul protejării cablurilor în tuburi, distanţa se măreşte la distanţele precizate în normativul PE 107/1995.

(i) Distanţa în plan vertical dintre cablu şi conductă poate fi redusă până la 0,25 m numai în cazul poziţionării cablului în tuburi de protecţie pe toată lungimea intersecţiei plus câte 0,5 m în fiecare parte, în conformitate cu normativul PE 107/1995.

(j) De regulă, conducta se pozează sub nivelul cablului. Ultimul care se pozeză pe traseu, fie conducta, fie cablul, se introduce în tub de protecţie ce va depăşi cu minim 0,8 m fiecare parte a intersecţiei. Tubul va fi prevăzut la capete cu răsuflători. Traversarea se va face perpendicular sau la un unghi de cel mult 30 grade de o parte şi de alta a perpendicularei. Toate detaliile traversării se stabilesc prin proiect.

(k) Distanţele faţă de linia de cale ferată se pot reduce cu avizul direcţiilor abilitate din cadrul Căilor Ferate Române, pe baza unei documentaţii întocmite conform reglementărilor în vigoare. In cazul poziţionării obiectivelor noi sub limita de 100 m, este posibil ca organismele Căilor Ferate Române să solicite compensaţii materiale în baza unor reglementări proprii. Distanţele se măsoară de la marginea rambleului / debleului. Distanţele pentru liniile industriale se stabilesc de către proiectant în baza normelor specifice, pentru fiecare situaţie de montaj în parte.

(l)      Intersecţiile conductelor cu linii de cale ferată se realizează în baza unui proiect specific, concordant şi cu prevederile standardului de referinţă, care va fi supus analizei şi aprobării organismelor feroviare abilitate, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire Căi Ferate,

(m)    Distanţele dintre conducte şi drumuri se pot reduce prin proiect, cu acordul organismelor rutiere abilitate, până la limita zonei de siguranţă a drumului, în limita a :

-    1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;

-   2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;

-   3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime pană la 5,00 m inclusiv;

-   5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime peste 5,00 m.

(n)     Intersecţiile dintre conducte şi drumuri se vor proiecta concordant cu prevederile standardului de referinţă. Proiectul de specialitate va fi supus analizei şi avizării organismelor rutiere abilitate.

(o)     Proiectul va fi avizat de Ministerul Apărării Naţionale, în conformitate cu normele în vigoare.

(p)     Proiectul va fi avizat de Compania Naţională „Apele Române" S.A. la depăşirea limitei zonei de protecţie a cursului / acumulării de apă sau în cadrul situării conductei / instalaţiilor în zona inundabilă sau cu risc de eroziuni / alunecări,

(r)      Proiectul va fi avizat de Compania Naţională „Apele Române" S.A. la traversarea apelor de suprafaţă.

T = tehnologic,      I = interzis,    H_st = înălţimea stâlpului

Distanţele prevăzute în anexă se măsoară :

-    pentru localităţi, de la limita construibilă (intravilan). Dacă limita construibilă este reprezentată de aliniamente de clădiri, de la părţile cele mai apropiate ale acelor aliniamente;

-    pentru construcţii izolate, de la punctul cel mai apropiat al construcţiei;

-    pentru intreprinderi industriale, depozite, staţii de compresoare, etc, de la punctul cel mai apropiat al împrejmuirii;

-    pentru drumuri de la limita amprizei / şanţului acestora - după caz;

-    de la piciorul taluzului, la căile ferate în rambleu şi de la muchia taluzului, pentru cele în debleu;

-    pentru podurile de cale ferată sau de drumuri, distanţele minime se consideră ca şi pentru linia de cale ferată sau categoria de drum respectivă, de la marginea podului,

Distanţele minime faţă de orice construcţie specială, necuprinsă în tabelul de mai sus se stabileşte prin proiect.

ANEXA la norme

DISTANTE DE SIGURANŢĂ

dintre instalaţiile tehnologice componente şi subunităţile din cadrul S.N.T.T.G.C.E.

Nr. crt.
	Instalaţiile tehnologice componente şi utilităţile     din S.N.T.T.G.C.E.	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26.1.	26.2.	26.3.	27
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	13	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30
1	Conducte    de titei               şi condensat	T
2	Conducte    de gazolină	T	T
3	Conducte    de etan	T	T	T
4	Staţii de pompare       a ţiţeiului          şi condensatului	T	T	T	T

0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30
5	Staţii           de pompare       a gazolinei	T	T	T	T	T
6	Staţii           de pompare       a etanului	T	T	T	T	T	T
7	Rampe        de încărcare      a ţiţeiului          si condensului	T	T	T	20	20	20	T
8	Rampe        de încărcare      a gazolinei	T	T	T	20	20	20	20	T
9	Depozite     de gazolină       şi etan	T	T	T	20	20	20	30	30	T
10	Depozite     de categoria D 4	T	T	T	20	20	20	20	20	20 (a)	T
11	Depozite     de categoria D 5	T	T	T	15	15	15	15	15	20 (a)	T	T

0	1	2	3	4	5	6	7	3	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30
12	Depozite     de categoria D 6	T	T	T	12	12	12	10	10	20 (a)	T	T	T
13	Depozite     de categoria D 7	T	T	T	-	-	-	-	-	20 (a)	T	T	T	T
14	Rezervoare (D<6m)	T	T	T	20	20	20	20	30	-	-	•	-	-	1.5 D
15	Rezervoare 6m<D<35m	T	T	T	20	20	20	20	30	-	-	-	-	-	0.35 D	0,35 D
16	Baterie        de cazane, încălzitoare cu foc deschis	10	35	35	35	35	35	35	35	50	40	40	40	40	40	40	T
17	Incălzitoare cu foc inchis	T	T	T	T	T	T	T	T	35	T	T	T	T	T	T	T	T
18	Coş  de  gaze fără posibilitate   de aprindere	T	T	T	T	T	T	T	T	35	T	T	T	T	T	T	T	T	T
19	Decantoare pentru scurgeri tehnologice	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T	T

0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	18	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30
20	Staţii           de pompare     de apă       pentru incendiu	10	10	10	30	30	30	30	30	40	25	25	25	25	25	25	10	30	30	30	T
21	Rezervor     de apă       pentru incediu	10	10	10	10	10	10	30	30	50	15	15	15	15	15	15	10	10	10	10	T	T
22	Depozit       de materiale solide necombustibile	10	10	10	20	20	20	20	35	30	20	20	20	20	20	20	T	10	10	10	T	T	T
23	Depozit       de ambalaje combustibile	30	30	50	30	30	30	30	40	30	50	50	50	50	50	50	10	10	30	30	30	10	10	T
24	Schimbătoare de       căldură, braune	T	T	T	T	T	T	T	T	50	T	T	T	T	T	T	35	35	T	T	T	10	10	10	T
25	Instalaţie     de recuperare    a vaporilor	T	T	T	T	T	T	T	T	25	T	T	T	T	T	T	35	T	T	T	T	10	10	10	35	T
26	Construcţii auxiliare       şi civile

0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30
26.1	grad de rezistentă  la foc I, II	5	5	5	15	15	15	40	40	50	20	20	20	20	20	20	-	-	-	-	15	10	-	-	20	20	10
26.2	grad de rezistentă  la foc III	10	10	10	15	15	15	40	40	50	20	20	20	20	20	20	-	-	-	-	20	10	-	-	20	20	12	16
26.3	grad de rezistentă  la foc IV,V	10	10	10	15	15	15	40	40	50	20	20	20	20	20	20	-	-	-	-	20	10	-	-	20	20	16	18	20
27	Imprejmuire	5	15	15	10	10	10	10	10	20	15	15	15	15	15	15	T	15	15	15	T	T	T	5	15	15	10	10	10	T

NOTĂ:

(1) Reducerile de distanţe se stabilesc prin proiect şi se consemnează în mod expres într-un capitol distinct al acestuia.

(2) Standardul de referinţă din prezenta normă este folosit:

(a)  Pentru realizarea intersecţiilor conductelor cu linii de cale ferată: STAS 9312-87

(b) Pentru realizarea intersecţiilor dintre conducte şi drumuri: STAS 9312-87.

Legenda notelor literare din tabel şi explicarea acestora :

(a) Distanţa se poate reduce la 10 m atunci când, capacitatea totală de hidrocarburi lichefiate nu depăşeşte 70 m3 sau la 5 m atunci când rezervoarele de hidrocarburi lichefiate sunt subterane.

Când capacitatea depozitului de G.P.L. este mai mare de 4000 m3, distanţa minimă este de:

40 m între mantaua rezervorului de G.P.L. şi rezervorul de hidrocarburi lichide clasa a II-a;

25 m între mantaua rezervomlui de G.P.L. şi rezervorul de hidrocarburi lichide clasele III a şi IV a.

D - diametrul celui mai mare rezervor vecin.

ANEXA A3 la norme

Exemplu de dispunere a distanţelor şi a zonelor de protecţie şi de siguranţa, fara masuri compensatorii, într-un areal de coexistenţă cu perimetre existente de interes civil şi industrial.

- Conducte ţiţei şi/sau gazolină -

ANEXA A4 la norme

Exemplu de dispunere a distanţelor şi a zonelor de protecţie şi de siguranţa, fara masuri compensatorii, într-un areal de coexistenţă cu perimetre existente de interes civil şi industrial.

- Conducte titei si/sau etan -

ANEXA A5 la norme    

Exemplu de dispunere a distanţelor şi a zonelor de protecţie şi de siguranţă, fără măsuri compensatorii, într-un areal de coexistenţă cu căi de comunicaţie ce asigură transportul persoanelor şi a mărfurilor

- Conducte ţiţei şi/sau gazolină -

ANEXA A6 la norme

Exemplu de dispunere a distanţelor şi a zonelor de protecţie şi de siguranţă, fără măsuri compensatorii, într-un areal de coexistenţă cu căi de comunicaţie ce asigură transportul persoanelor şi a mărfurilor

- Conducte titei si/sau etan -