ORDIN Nr. 19
din 13 ianuarie 2010
pentru aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor
sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
ACT EMIS DE:
MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 82 din 8 februarie 2010
Având în vedere prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările
şi completările ulterioare,
în baza art. IV din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei
fondului cinegetic nr. 407/2006,
în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea
Guvernului nr. 57/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Mediului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul mediului şi pădurilor emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Ghidul metodologic privind
evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului şi pădurilor,
Laszlo Borbely
ANEXĂ
GHID METODOLOGIC
privind evaluarea adecvată a efectelor
potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar
CUPRINS
1. Introducere
2. Etapele procedurii de evaluare adecvată
2.1. Etapa de încadrare
2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată
2.3. Etapa soluţiilor alternative
2.4. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când
nu există soluţii alternative şi când impactul negativ
persistă
3. Concluzii Acronime
EA - evaluare
adecvată
EIA - evaluarea impactului
asupra mediului
SEA - evaluarea de
mediu
PP- plan/proiect
ONG - organizaţii
neguvernamentale
ANPIC - arie
naturală protejată de interes comunitar
1. Introducere
Prezentul ghid metodologic stabileşte etapele care
trebuie parcurse în vederea realizării evaluării adecvate, potrivit
prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare.
Această evaluare este obligatorie pentru orice PP
care poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de
interes comunitar, singur sau în combinaţie cu alte PP, care se află
în procedură de reglementare sau sunt prevăzute în strategii de
dezvoltare.
Metodologia este destinată:
a) autorităţilor competente pentru
protecţia mediului (Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, agenţiile regionale pentru protecţia mediului,
agenţiile locale pentru protecţia mediului, Administraţia
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării");
b) membrilor Comisiei de analiză tehnică
(CAT);
c) titularilor de proiecte/planuri;
d) elaboratorilor studiilor EA/EIA/SEA;
e) ONG-urilor.
2. Etapele procedurii de evaluare adecvată
Prezentul ghid metodologic detaliază fiecare
etapă din cadrul procedurii de evaluare adecvată. La finalul
parcurgerii fiecărei etape, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului decide dacă trebuie parcursă etapa
următoare sau nu.
Etapele procedurii de evaluare adecvată sunt:
2.1. etapa de încadrare;
2.2. etapa studiului de evaluare adecvată;
2.3. etapa soluţiilor alternative;
2.4. etapa măsurilor compensatorii, atunci când
nu există soluţii alternative şi când impactul negativ
persistă.
In descrierea unui PP este necesar să se
identifice toate elementele acestuia, singur sau în combinaţie cu alte PP,
care pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
Documentaţia solicitată în ghid pentru
fiecare etapă este documentaţie-cadru, atât pentru planuri, cât
şi pentru proiecte, dar autoritatea competentă pentru protecţia
mediului stabileşte gradul de detaliere a informaţiilor necesare a fi
furnizate în cazul planurilor şi proiectelor.
2.1. Etapa de încadrare
In cadrul acestei etape autoritatea competentă
pentru protecţia mediului stabileşte şi decide dacă PP,
singur sau în combinaţie cu alte PP, este susceptibil a avea un impact
negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
şi dacă PP va face obiectul unei evaluări adecvate. Autoritatea
competentă pentru protecţia mediului va lua în calcul existenţa
altor PP implementate şi a celor aflate în procedură de reglementare
pentru a aprecia, pe cât posibil în această etapă, impactul cumulativ.
Noţiunea de „impact negativ semnificativ"
trebuie determinată în relaţie cu trăsăturile specifice ale
ariei naturale protejate de interes comunitar. Un PP care are impact negativ
semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar poate să
nu aibă acelaşi impact asupra altei arii naturale protejate de
interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care
trebuie tratat în funcţie de obiectivele de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar şi de caracteristicile PP. Probabilitatea
unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din PP localizate în interiorul
unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din PP
localizate în afara acesteia.
In cazul în care informaţiile furnizate de
către titularul PP sunt neconcludente/incomplete, autoritatea
competentă pentru protecţia mediului solicită titularului
informaţii suplimentare, bazate pe cele mai bune date
ştiinţifice din teren. Informaţiile furnizate trebuie verificate
prin vizite de amplasament. Pe baza datelor ştiinţifice culese de pe
teren, a informaţiilor bibliografice şi a informaţiilor puse la
dispoziţie de către titularul PP, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului decide efectuarea evaluării adecvate.
Memoriul de prezentare a PP trebuie să
cuprindă:
a) descrierea succintă a PP şi amplasarea
acestuia în raport cu aria naturală protejată de interes comunitar,
cu precizarea coordonatelor geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PP.
Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital
cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie
naţională Stereo 1970, sau ca un tabel în format electronic
conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie
naţională Stereo 1970;
b) prezenţa şi efectivele/suprafeţele
acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP;
c) justificarea dacă PP propus nu are
legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul
conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
d) estimarea impactului potenţial al PP asupra
speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes
comunitar.
Autoritatea competentă poate solicita orice alte
informaţii, în cazul în care calitatea informaţiilor prezentate nu
poate duce la luarea unei decizii.
După parcurgerea etapei de încadrare şi completarea
listei de control prevăzute în anexa nr. 1, autoritatea competentă
pentru protecţia mediului decide:
1. emiterea avizului Natura 2000 (al cărui model
este prevăzut în anexa nr. 3), în cazul în care se constată că
impactul PP asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este
nesemnificativ (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);
2. necesitatea parcurgerii următoarei etape din
cadrul procedurii;
3. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau
EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţa
Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, respectiv
a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice şi private asupra mediului.
Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative
în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării
evaluării adecvate, neexistând totuşi o regulă general
aplicabilă în acest sens. Autoritatea competentă pentru
protecţia mediului poate decide realizarea studiului de evaluare
adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existenţa
unui efect semnificativ sau în cazul existenţei unui singur răspuns
afirmativ în coloana B.
2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată
In această etapă, autoritatea competentă
pentru protecţia mediului analizează studiul de evaluare
adecvată care i-a fost solicitat titularului de PP. Informaţiile care
pot fi utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvată pot fi:
a) planurile de management/măsurile de conservare
a ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) studiile de fundamentare şi/sau formularele
standard Natura 2000;
c) informaţii de la instituţii şi
organizaţii relevante pentru conservarea naturii;
d) planuri, hărţi, materiale privind
geologia, hidrologia şi ecologia zonei;
e) rapoarte privind starea mediului;
f) rapoartele anuale ale administratorilor/custozilor
ariilor naturale protejate;
g) planuri privind utilizarea terenurilor şi alte
planuri relevante existente;
h) alte surse de informaţii.
Actualizarea şi verificarea datelor din sursele
menţionate anterior se realizează prin studii de teren de către
evaluatorii care întocmesc studiul de evaluare adecvată.
Studiul de evaluare adecvată cuprinde:
a) Informaţii privind PP supus aprobării:
1. informaţii privind PP: denumirea,
descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care
se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau
preparatele chimice utilizate;
2. localizarea geografică şi administrativă,
cu precizarea coordonatelor Stereo 70;
3. modificările fizice ce decurg din PP (din
excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata
diferitelor etape de implementare a PP;
4. resursele naturale necesare implementării PP
(preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc);
5. resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul
ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la
implementarea PP;
6. emisii şi deşeuri generate de PP (în
apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile)
şi modalitatea de eliminare a acestora;
7. cerinţele legate de utilizarea terenului,
necesare pentru execuţia PP (categoria de folosinţă a terenului,
suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului,
şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc);
8. serviciile suplimentare solicitate de implementarea
PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc,
mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei
naturale de interes comunitar;
9. durata construcţiei, funcţionării,
dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare
a PP etc;
10. activităţi care vor fi generate ca
rezultat al implementării PP;
11. descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
(în cazul în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului
solicită acest lucru);
12. caracteristicile PP existente, propuse sau
aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de
evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes
comunitar;
13. alte informaţii solicitate de către
autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
b) Informaţii privind aria naturală
protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP:
1. date privind aria naturală
protejată de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme,
tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP
etc;
2. date despre prezenţa, localizarea,
populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP,
menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar;
3. descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor
şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa,
locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu
ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi
distribuţia acestora;
4. statutul de conservare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar;
5. date privind structura şi dinamica
populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a
populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,
procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea
PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura
menţinerea speciei pe termen lung);
6. relaţiile structurale şi funcţionale
care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de
interes comunitar;
7. obiectivele de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de
management;
8. descrierea stării actuale de conservare a
ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor;
9. alte informaţii relevante privind conservarea
ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări
în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;
10. alte aspecte relevante pentru aria naturală
protejată de interes comunitar.
In cadrul studiului de evaluare adecvată este
evaluat în mod corespunzător impactul asupra fiecărei specii şi
fiecărui habitat de interes comunitar din fiecare arie naturală
protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea PP,
astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi
integritatea reţelei Natura 2000.
Obiectivele de conservare a unei arii naturale
protejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea
statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se va face ţinându-se cont
de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar
(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de
conservare etc), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de
interes comunitar.
Integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar este afectată dacă PP poate:
1. să reducă suprafaţa habitatelor
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
2. să ducă la fragmentarea habitatelor de
interes comunitar;
3. să aibă impact negativ asupra factorilor
care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
ariei naturale protejate de interes comunitar;
4. să producă modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale
protejate de interes comunitar.
c) Identificarea şi evaluarea impactului
In cadrul studiului de evaluare adecvată se fac
identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PP
susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală
protejată de interes comunitar.
In cadrul studiului vor fi identificate
următoarele tipuri de impact:
1. direct şi indirect;
2. pe termen scurt sau lung;
3. din faza de construcţie, de operare şi de
dezafectare;
4. rezidual;
5. cumulativ.
Se va face o prognoză privind
amploarea/mărimea impactului cumulativ identificat şi
semnificaţia acestuia. Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de
impact se vor face în raport cu integritatea ariei naturale protejate de
interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice
şi vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea
resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc), precum şi
faţă de obiectivele de conservare a acesteia.
Evaluarea semnificaţiei impactului
Interpretarea corectă a semnificaţiei
impactului reprezintă cea mai importantă parte a întregului proces,
putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare.
Semnificaţia impactului trebuie să fie evaluată la nivelul
fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în
considerare statutul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul
regiunii biogeografice.
Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul
studiului se face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:
1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi
pierdut;
2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele
habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă
şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;
3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar
(exprimată în procente);
4. durata sau persistenţa fragmentării;
5. durata sau persistenţa perturbării
speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes comunitar;
6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr.
de indivizi/suprafaţă);
7. scara de timp pentru înlocuirea
speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;
8. indicatorii chimici-cheie care pot determina
modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale,
care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar.
Pe baza acestor indicatori cheie se va determina, în
cadrul studiului EA, impactul preconizat al PP asupra speciilor şi
habitatelor de interes comunitar.
Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale
protejate sau reducere a efectivelor populaţiei speciei va fi
cuantificată şi evaluată sub raportul impactului asupra
obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asupra statutului
de conservare a habitatelor şi speciilor-cheie.
Evaluarea semnificaţiei impactului unui PP în
cadrul studiului se face prin parcurgerea următorilor paşi:
A. evaluarea impactului PP propus:
a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a
lua în considerare măsurile de reducere a impactului;
b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne
după implementarea măsurilor de reducere a impactului;
B. evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte
PP:
a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP
fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;
b) evaluarea impactului rezidual care rămâne
după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP
propus şi pentru alte PP.
d) Măsurile de reducere a impactului
Măsurile de reducere a impactului sunt stabilite
în funcţie de impactul negativ posibil al PP. In cadrul studiului se
stabilesc măsurile de reducere a impactului negativ asupra ariei naturale
protejate de interes comunitar, după cum urmează:
1. identificarea şi descrierea măsurilor de
reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de
habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul
negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Ca exemple de
măsuri menţionăm: planificarea adecvată a lucrărilor
de construcţie pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea
cuiburilor şi adăposturilor, panouri fonoabsorbante, panouri de
protecţie, pentru a se preveni electrocutarea şi lovirea
păsărilor, plantare de arbori etc.
2. prezentarea calendarului implementării şi
monitorizării măsurilor de reducere a impactului;
3. orice alte aspecte relevante pentru conservarea
speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar.
Măsurile de reducere a impactului trebuie:
1. să fie parte integrantă din PP propus;
2. să se adreseze direct impactului;
3. să fie funcţionale la momentul
producerii impactului negativ;
4. să aibă la bază cele mai recente date
ştiinţifice din teren.
Nu sunt măsuri de reducere a impactului:
1. măsurile de menţinere şi restaurare
a statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de
importanţă comunitară (acestea constituie o implementare
„normală" a prevederilor Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21
mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de
faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate) şi
Directivei 79/409 CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea
păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);
2. măsurile compensatorii.
Studiul trebuie să cuprindă şi
evidenţierea clară a cuantumului financiar necesar prin care
măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung.
Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării
măsurilor de reducere până în momentul când acestea devin
funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea
şi funcţionarea acestor măsuri autorităţii competente
pentru protecţia mediului.
De asemenea, studiul trebuie să cuprindă
şi un plan al măsurilor de reducere a impactului în ceea ce
priveşte calendarul de implementare şi persoana juridică sau
fizică responsabilă de monitorizarea şi implementarea
măsurilor de reducere a impactului. In cazul în care în cadrul
activităţii de monitorizare a implementării măsurilor de
reducere a impactului apar elemente noi care nu au fost luate în calcul
iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste
aspecte.
e) Metodele utilizate pentru culegerea
informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar
afectate
Studiul de evaluare adecvată depus la autoritatea
competentă pentru protecţia mediului este însoţit de lista
organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi în
furnizarea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes
comunitar afectate de implementarea PP, cu detalii despre aceştia
(experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate
etc).
Autoritatea competentă pentru protecţia
mediului completează secţiunile aferente etapei de analiză a
calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control
prevăzută în anexa nr. 2 şi decide:
1. emiterea avizului Natura 2000, dacă se
constată că prin măsurile de reducere propuse se reduce
semnificativ sau se elimină impactul PP asupra speciilor şi
habitatelor de interes comunitar (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);
2. trecerea la etapa soluţiilor alternative,
dacă se constată că impactul semnificativ persistă;
3. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau
EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţa
Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, respectiv a Hotărârii Guvernului
nr. 445/2009.
2.3. Etapa soluţiilor alternative
Evaluarea soluţiilor alternative ale unui PP se
face luându-se în considerare speciile şi/sau habitatele de interes
comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a
fost desemnată, costurile, întârzierile sau alte aspecte ale soluţiei
alternative. Soluţiile alternative identificate în această etapă
vor fi evaluate distinct, folosindu-se aceleaşi criterii utilizate la
evaluarea variantei iniţiale a PP. Se identifică soluţiile
alternative, inclusiv „alternativa zero", care înseamnă că nu se
realizează nicio intervenţie.
Tipuri de soluţii alternative:
a) locaţii alternative (de exemplu, noi
locaţii pentru turbinele eoliene, variante pentru realizarea unui drum
etc). O locaţie alternativă constă în implementarea
aceluiaşi PP în locaţii diferite faţă de planificarea
iniţială. Rezultatul trebuie să fie reducerea impactului asupra
ariei naturale protejate de interes comunitar. Schimbarea locaţie/rutei
alternative a PP va determina reducerea/eliminarea impactului asupra speciilor
şi/sau habitatelor de interes comunitar, pierderea suprafeţelor
acestora etc;
b) soluţii alternative de realizare a PP (de
exemplu, cale ferată în loc de autostradă, cabluri subterane în locul
celor supraterane, cursuri neregulate de apă în locul cursurilor
regularizate, redimensionarea PP, a barierelor pentru zgomot, modificarea
calendarului de efectuare a lucrărilor etc).
In vederea luării unei decizii privind aprobarea
PP, autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să
se asigure prin documentaţia depusă de titular că:
a) alternativa propusă pentru aprobare este cea
care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) în decizia privind alegerea alternativei propuse
pentru aprobare nu au fost luate în considerare aspectele economice şi
că nu există nicio altă alternativă fezabilă care
să afecteze într-o măsură mai mică aria naturală
protejată de interes comunitar;
c) există motive imperative de interes public
major, inclusiv „cele de natură socială şi economică".
Evaluarea soluţiilor alternative constă în:
a) descrierea soluţiei/soluţiilor
alternative care duc la eliminarea sau reducerea impactului semnificativ asupra
ariei naturale protejate de importanţă comunitară. Aceasta
înseamnă reevaluarea PP conform criteriilor utilizate pentru etapa a doua
a prezentului ghid metodologic. Soluţiile alternative trebuie să fie
examinate prin comparaţie cu propunerea iniţială, pe
aceleaşi criterii ştiinţifice şi acelaşi standard;
b) fiecare soluţie alternativă
identificată va fi evaluată în mod distinct pentru a se alege
alternativa cu impactul cel mai mic asupra ariei naturale protejate de interes
comunitar; argumentarea deciziei de a propune un PP alternativ prin
evidenţierea aspectelor pozitive suplimentare faţă de celelalte
soluţii alternative. In această fază, criteriile economice sau
alte criterii de evaluare nu pot prevala în faţa criteriilor ecologice.
Autoritatea competentă pentru protecţia
mediului ia în considerare soluţia alternativă a PP care are impactul
negativ cel mai redus asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
şi care asigură integritatea acesteia.
In urma parcurgerii acestei etape, autoritatea
competentă pentru protecţia mediului completează secţiunile
aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare
adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 şi
decide:
1. emiterea avizului Natura 2000, în cazul în care se
identifică o soluţie alternativă care elimină sau reduce
semnificativ impactul negativ (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);
2. respingerea solicitării, în cazul în care
niciuna dintre soluţiile alternative prezentate autorităţii
competente pentru protecţia mediului nu reduce semnificativ impactul
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi în lipsa motivelor
de interes public major, inclusiv a celor de natură socială sau
economică;
3. completarea studiului cu măsurile
compensatorii, dacă niciuna dintre soluţiile alternative propuse nu
reduce semnificativ impactul, dar PP trebuie să fie realizat din motive
imperative de interes public major, inclusiv de natură socială sau
economică;
4. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau
EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţa
Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, respectiv a Hotărârii Guvernului
nr. 445/2009.
Autoritatea competentă pentru protecţia
mediului solicită titularului informaţii suplimentare care vor fi
incluse în studiul de evaluare adecvată, bazate pe cele mai bune date
ştiinţifice din teren care constau în:
a) descrierea măsurilor compensatorii, care
trebuie să se adreseze atât menţinerii statutului favorabil de
conservare a speciilor şi habitatelor, cât şi integrităţii
ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) descrierea modului în care măsurile
compensatorii contribuie la menţinerea coerenţei reţelei Natura
2000;
c) locaţia stabilită pentru implementarea
măsurilor compensatorii care trebuie să ocupe aceeaşi regiune
biogeografică; este recomandabil să fie implementate la o
distanţă cât mai mică faţă de aria naturală
protejată de interes comunitar care va fi afectată negativ de PP,
astfel încât să se asigure integritatea acesteia;
d) modul în care măsurile compensatorii vor
asigura aceleaşi funcţii ecologice cu cele care au stat la baza
desemnării ariei naturale protejate de interes comunitar;
e) descrierea relaţiei dintre obiectivele de
conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi interesul
public major invocat;
f) situaţia juridică a terenului pe care se
va implementa măsura compensatorie;
g) monitorizarea implementării măsurilor
compensatorii. Titularul PP este responsabil de monitorizarea
implementării măsurilor compensatorii până în momentul în care
acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind
implementarea şi funcţionarea acestor măsuri
autorităţii competente pentru protecţia mediului;
h) alte informaţii relevante.
2.4 Etapa măsurilor compensatorii, atunci când
nu există soluţii alternative şi când impactul negativ
persistă
Măsurile compensatorii reprezintă „ultima soluţie"
pentru implementarea unui PP care are impact semnificativ negativ asupra unei
arii naturale protejate de interes comunitar. Aceste măsuri se aplica doar
dacă:
a) rezultatul evaluării menţionate la etapa
precedentă este negativ sau nesigur;
b) există considerente legate de
sănătatea umană, securitate publică ori benefice pentru
mediu sau alte motive imperative de interes public major, inclusiv de
natură socială ori economică.
Comisia Europeană acceptă motivele de interes
public major care sunt în concordanţă cu politicile Uniunii Europene.
Interesul public poate fi considerat „prioritar" doar dacă este un
interes pe termen lung; interesele economice pe termen scurt nu sunt suficiente
pentru a contrabalansa interesele de conservare pe termen lung, conform
prevederilor Directivei Habitate. Sunt considerate „motive de ordin social sau
economic": crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen
lung, asigurarea competitivităţii economice la nivel global şi
regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei
„prietenoase" pentru mediu.
Constituie „motive de interes public major, inclusiv de
ordin social sau economic" următoarele situaţii în care PP
respectiv demonstrează că sunt indispensabile:
a) în cadrul acţiunilor sau politicilor care au ca
scop protecţia sănătăţii, securităţii
şi mediului;
b) în cadrul politicilor fundamentale pentru
ţară sau societate;
c) în cadrul desfăşurării unor
activităţi de ordin social sau economic, îndeplinind obligaţiile
specifice de serviciu public.
„Sănătatea umană, securitatea publicului
şi beneficii aduse mediului" sunt considerate motive care
justifică adoptarea unor măsuri restrictive la nivel naţional
privind mişcarea liberă a bunurilor, muncitorilor şi
serviciilor. De asemenea, consecinţele benefice de importanţă
majoră pentru mediu constituie o categorie care este inclusă în
obiectivele fundamentale ale politicii de mediu. Este responsabilitatea
autorităţii competente pentru protecţia mediului să
verifice când aceste motive sunt justificate. Comisia Europeană poate
examina aceste cazuri în concordanţă cu rolul său de a controla
aplicarea corectă a legislaţiei comunitare.
Pentru „sănătatea umană" pot fi
considerate ca prioritare prevenirea epidemiilor, a accidentelor sau a altor
acţiuni care pot pune în pericol viaţa.
In ceea ce priveşte „securitatea publicului",
protecţia împotriva dezastrelor naturale constituie un motiv suficient de
puternic care poate fi invocat.
Orice deteriorare a unei arii naturale protejate de
interes comunitar poate fi justificată numai din anumite motive care
corespund unui interes general superior faţă de obiectivele de
conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. Ţinând cont de
principiul subsidiarităţii, autoritatea competentă pentru protecţia
mediului decide care sunt aceste motive de interes public major, iar
justificările vor fi analizate de Comisia Europeană.
Măsurile compensatorii necesare pentru a proteja
şi pentru a menţine coerenţa reţelei Natura 2000 vor face
referire la structura, funcţiile şi obiectivele de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar, la habitatele şi/sau speciile
afectate negativ, precum şi la celelalte specii şi/sau habitate de
interes comunitar din situl respectiv. Asigurarea menţinerii
coerenţei generale a reţelei Natura 2000 rezultă din faptul
că o arie naturală protejată de interes comunitar nu trebuie
să fie afectată în mod ireversibil de către un PP înainte ca
măsura compensatorie să existe deja. In cazul în care se produc efecte
negative ale PP asupra tipurilor de habitate naturale rare sau asupra
habitatelor naturale, care fac necesară o lungă perioadă de timp
pentru asigurarea aceleiaşi funcţionalităţi ecologice,
trebuie luată în considerare „opţiunea zero".
Măsurile compensatorii pot face referire la:
a) refacerea habitatului, în vederea menţinerii
valorilor sale de conservare, şi conformarea cu obiectivele de conservare
a sitului sau îmbunătăţirea habitatului rămas,
proporţional cu pierderea cauzată ariei naturale protejate de interes
comunitar de un PP;
b) recrearea habitatului prin recrearea unui habitat
într-o arie nouă sau prin extinderea ariei naturale protejate de interes
comunitar existente;
c) reintroducerea speciilor;
d) refacerea şi menţinerea speciilor
într-un statut de conservare favorabil;
e) elementele, inclusiv cele de natură
financiară, necesare atingerii obiectivului de compensare a impactului
negativ al unui PP şi de menţinere a coerenţei generale a
reţelei Natura 2000, precum şi la fezabilitatea acestora. Potrivit
principiului „poluatorul plăteşte", titularul PP trebuie să
suporte costul măsurilor compensatorii.
Planul de implementare a măsurilor compensatorii
trebuie să cuprindă următoarele:
a) obiective clare şi valori-ţintă,
potrivit obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar;
b) precizarea perioadei în care se vor realiza
obiectivele de conservare;
c) orarul/programul implementării şi
coordonarea acestuia cu orarul stabilit pentru PP;
d) etapele informării publice şi/sau
consultarea publicului;
e) monitorizarea specifică şi orarul
raportării, bazat pe indicatorii de progres, ţinându-se cont de
precizarea bugetului adecvat pentru a garanta îndeplinirea cu succes a
măsurilor.
Planul de implementare a măsurilor compensatorii
trebuie să includă o monitorizare detaliată pe timpul
implementării, în vederea asigurării eficienţei pe termen lung.
Nu constituie măsuri compensatorii:
a) măsurile de menţinere şi restaurare
(acestea constituie o implementare „normală" a prevederilor
Directivei Păsări şi Directivei Habitate);
b) măsurile de reducere a impactului negativ
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar;
c) plăţile compensatorii.
Măsurile compensatorii trebuie să fie şi
ele evaluate în vederea stabilirii dacă:
a) sunt adecvate ariei naturale protejate de interes
comunitar şi reuşesc să reducă impactul cauzat de
implementarea PP;
b) au capacitatea de a menţine coerenţa
reţelei Natura 2000;
c) sunt fezabile şi funcţionale în momentul
în care impactul asupra ariei naturale protejate de interes comunitar are loc.
Locaţia pentru implementarea măsurilor
compensatorii
A. Măsurile compensatorii ar trebui să fie
localizate astfel încât să aibă cea mai mare eficacitate, în vederea
menţinerii coerenţei generale a reţelei Natura 2000. Aceasta
face necesară stabilirea unor precondiţii pe care orice
măsură compensatorie ar trebui să le satisfacă:
a) suprafaţa selectată pentru compensare
trebuie să se afle în interiorul aceleiaşi regiuni biogeografice
(pentru siturile de importanţă comunitară desemnate în baza
Directivei Habitate) sau în interiorul aceloraşi arii de răspândire,
rute de migraţie sau zone de iernat pentru păsările
sălbatice (pentru ariile de protecţie specială
avifaunistică desemnate în baza Directivei Păsări). Mai mult,
suprafaţa trebuie să ofere funcţii comparabile acelora care au
validat criteriile de selecţie a ariei naturale protejate de interes
comunitar declarate iniţial, în special cele privind distribuţia
geografică adecvată;
b) suprafaţa selectată pentru compensare
trebuie să aibă - sau trebuie să poată dezvolta -
trăsături specifice ale funcţiilor şi structurilor
ecologice necesare habitatelor şi speciilor;
c) măsurile compensatorii nu trebuie să
pericliteze conservarea integrităţii niciunei alte arii naturale
protejate de interes comunitar. Când se aplică în arii naturale protejate
deja existente, măsurile compensatorii trebuie să fie compatibile cu
obiectivele de conservare ale acesteia şi nu trebuie înţelese ca un
mod general de management.
B. Implementarea măsurilor compensatorii
a) Prima opţiune ce ar trebui luată în
considerare este de a implementa măsurile compensatorii în aria
naturală protejată de interes comunitar afectată.
b) Cea de a doua opţiune ar fi de a mări
aria naturală protejată de interes comunitar şi de a implementa
măsurile compensatorii corespunzătoare. Dacă condiţiile
dintr-o arie naturală protejată de interes comunitar nu permit
implementarea măsurilor compensatorii, următoarea posibilitate este
de a o extinde. Orice extindere trebuie integrată în reţeaua Natura
2000.
c) Cea de a treia opţiune ar fi aceea de a
implementa măsurile compensatorii într-o altă arie naturală
protejată de interes comunitar, dar în aceeaşi regiune
biogeografică şi în acelaşi tip de ecosistem. In cazuri
excepţionale, este posibilă desemnarea unei noi arii naturale
protejate de interes comunitar care trebuie să îndeplinească
aceleaşi cerinţe ecologice şi funcţii ale reţelei
Natura 2000. Extinderea sau desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes
comunitar fără implementarea măsurilor compensatorii nu este
suficientă. Desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes
comunitar poate fi considerată suficientă doar când statutul de
conservare a speciilor şi/sau habitatelor afectate este favorabil la
nivelul regiunii biogeografice sau la nivel naţional.
Implementarea măsurilor compensatorii prin
desemnarea unei noi arii protejate trebuie să urmeze aceeaşi
procedură de desemnare a unei arii naturale protejate de interes
comunitar, care va fi transmisă Comisiei Europene după aprobarea PP,
dar înainte de implementarea acestuia.
Autoritatea competentă pentru protecţia
mediului completează secţiunile aferente etapei de analiză a
calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control
prevăzută în anexa nr. 2 şi decide:
1. emiterea avizului Natura 2000, dacă prin
implementarea măsurilor compensatorii se asigură coerenţa
reţelei Natura 2000 şi statutul favorabil de conservare a speciilor
şi/sau habitatelor de interes comunitar (pentru PP care nu fac subiectul
SEA sau EIA);
2. respingerea solicitării, dacă prin
implementarea măsurilor compensatorii nu se asigură coerenţa
reţelei Natura 2000 şi statutul favorabil de conservare a speciilor
şi/sau habitatelor de interes comunitar;
3. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau
EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţa
Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, respectiv a Hotărârii Guvernului
nr. 445/2009.
In cazul în care PP afectează aria naturală
protejată de interes comunitar care adăposteşte un tip de
habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, pot fi invocate
numai considerente legate de sănătatea umană, securitate
publică ori considerente benefice pentru mediu sau alte motive imperative
de interes public major.
Dacă, contrar concluziilor negative ale
evaluării (impactul negativ persistă) şi în absenţa
soluţiilor alternative, un PP trebuie totuşi realizat din motive
imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic,
autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să se
asigure că au fost propuse şi implementate de către titularul PP
măsurile compensatorii necesare pentru a asigura coerenţa
generală a reţelei Natura 2000, înainte de implementarea PP.
Implicarea Comisiei Europene se face numai în cazurile
în care PP afectează în mod semnificativ negativ o arie naturală
protejată de interes comunitar.
a) Comisia Europeană trebuie informată
despre măsurile compensatorii dacă:
1. PP nu afectează specii şi habitate
prioritare de interes comunitar;
2. impactul asupra speciilor şi habitatelor
prioritare poate fi justificat prin motive privind sănătatea
umană, securitatea publicului sau efectele benefice asupra mediului;
3. PP afectează o arie de protecţie
specială avifaunistică. In aceste cazuri, avizul Natura 2000 se poate
elibera înainte de informarea Comisiei Europene.
b) In cazul în care este afectată o specie sau un
tip de habitat prioritar de interes comunitar, fără a fi invocate
motive care se referă la sănătatea umană, securitatea publicului
sau beneficii asupra mediului, dar sunt invocate alte motive de interes public
major, inclusiv de ordin social sau economic, este necesară solicitarea
opiniei Comisiei Europene în ceea ce priveşte măsurile compensatorii
propuse pentru implementarea PP, înainte de emiterea avizului Natura 2000.
Trebuie demonstrat şi comunicat Comisiei Europene
că:
1. alternativa propusă spre aprobare este cea
care are impactul cel mai redus asupra speciilor şi/sau habitatelor
şi asupra integrităţii sitului Natura 2000;
2. există motive imperative de interes public
major ale căror implicaţii sunt mult mai importante decât
funcţiile ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar;
3. măsurile compensatorii vor înlătura
impactul negativ al PP şi vor asigura coerenţa reţelei Natura
2000.
Măsurile compensatorii sunt transmise Comisiei
Europene în formatul prevăzut de formularul de transmitere a
informaţiilor la Comisia Europeană, conform art. 6 (4) din Directiva
Habitate, prevăzut în anexa nr. 4.
Dacă în cadrul activităţii de
monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente
noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse
acţiuni care să remedieze aceste aspecte.
In cazul în care va fi identificat un impact
semnificativ negativ asupra integrităţii unei arii naturale protejate
de interes comunitar, care nu a fost cunoscut la data emiterii actului de
reglementare, se va lua în considerare reanalizarea acestuia.
3. Concluzii
Aprecierea calităţii studiului de evaluare
adecvată se va face utilizându-se Lista de control pentru analiza
calităţii studiului de evaluare adecvată prevăzută în
anexa nr. 2.
Cantitatea de informaţie necesară pentru a
acoperi fiecare etapă a evaluărilor, pentru diferite PP şi
pentru diferite tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza
trebuie să reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie
de foarte puţină informaţie pentru anumite proiecte, în anumite
amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, iar alteori
se cere o cantitate mai mare de informaţie. Pentru a reflecta aceste
cerinţe diferite de informare, abordarea pentru analiza
calităţii trebuie să fie proporţională cu nivelul de
informaţie cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai elaborată
şi să permită judecăţi conforme cu cantitatea de
informaţie.
Calificativele de calitate care trebuie să fie
atribuite pentru \ fiecare criteriu de analiză sunt următoarele:
A = informaţia furnizată este completă
fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi
acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
B = informaţia furnizată nu este
completă, însă, în circumstanţele anumitor cazuri particulare,
concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
C = informaţia furnizată nu este
completă; există omisiuni semnificative şi va fi necesar să
se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate
să poată fi acceptate ca rezonabile şi obiective;
D = informaţia furnizată este complet
inadecvată şi nu se poate avea nicio încredere în concluziile
evidenţiate.
Fiecare criteriu primeşte câte un calificativ de
la A la D şi la sfârşitul fiecărei secţiuni cu criterii,
secţiunea, în ansamblul ei, primeşte un calificativ general. Acesta
rezultă din încadrările individuale făcute conform
fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este
posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative
individuale atribuite fiecărei secţiuni, tot aşa cum câteva
dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanţă mai mare
în anumite circumstanţe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp
ce, de exemplu, în secţiunea 1 din Lista de control pentru analiza
calităţii studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt
cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de
mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea
că întreaga secţiune este de categoria D. La sfârşitul listei de
control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui
calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost
efectuate.
Lista de control este utilizată de
autorităţile competente pentru protecţia mediului.
Secţiunile acestei liste vor fi completate în funcţie de parcurgerea
etapelor evaluării adecvate. Pentru un PP supus evaluării adecvate
pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei de analiză a
soluţiilor alternative sau etapa de analiză a măsurilor
compensatorii, respectivele secţiuni din Lista de control pentru analiza
calităţii studiului de evaluare adecvată nu se vor completa.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul
ghid metodologic. Schema procedurii de evaluare adecvată reprezintă
un sumar al întregii proceduri.
Schema procedurii de evaluare adecvată
*) ANPIC - arie naturală protejată de interes
comunitar.
ANEXA Nr. 1 la ghidul metodologic
LISTA DE CONTROL
pentru etapa de încadrare
|
Intrebări pentru etapa de
încadrare
|
A. Da/Nu/Nu se poate identifica în
acest stadiu.
|
B. Este posibil ca impactul
să fie semnificativ?
Da/Nu/ Nu se poate identifica în
acest stadiu-justificare.
|
|
1. PP se va implementa în aria naturală protejată de
interes comunitar?
|
|
|
|
2. Distanţa dintre amplasamentul PP şi aria
naturală protejată de interes comunitar
|
|
|
|
3. PP va include acţiuni de construcţie,
funcţionare şi dezafectare care să ducă la
modificări fizice în aria naturală protejată de interes
comunitar (topografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor
de râuri etc.)?
|
|
|
|
4. PP implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea
sau producerea de substanţe sau materiale care ar putea afecta speciile
şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală
protejată de interes comunitar a fost desemnată?
|
|
|
|
5. Se vor produce deşeuri solide în timpul
construcţiei, funcţionării sau dezafectării care ar putea
afecta speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria
naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată?
|
|
|
|
6. Există alţi factori care ar trebui luaţi în
considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la
afectarea ariei naturale protejate de interes comunitar sau există un
impact cumulativ cu alte PP existente sau propuse?
|
|
|
|
7. Există pe amplasamentul proiectului şi în imediata
apropiere a acestuia habitate naturale şi/sau specii sălbatice de
interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea PP?
|
|
|
|
8. PP afectează direct sau indirect zonele de
hrănire/reproducere/ migraţie?
|
|
|
|
9. PP are influenţă directă asupra ariilor/ariei
naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea
cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane
dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină,
poluare atmosferică etc?
|
|
|
|
10. PP propus provoacă o deteriorare semnificativă sau
o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e) de interes
comunitar?
|
|
|
|
11. PP va duce la o izolare reproductivă a unei specii de
interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia
unui habitat de interes comunitar?
|
|
|
|
12. PP implică utilizarea resurselor de care depinde
diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafaţă
şi subterane, activităţile extractive de suprafaţă
de sol, argilă, nisip, pietriş, defrişarea, inundarea
terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)?
|
|
|
|
13. Alte întrebări relevante
|
|
|
ANEXA Nr. 2 la ghidul metodologic
LISTA DE CONTROL
pentru analiza calităţii studiului de
evaluare adecvată
|
Criterii pentru analiză
|
Calificativul
|
Comentarii
|
ETAPA STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ
SECŢIUNEA 1
Obiectivele PP
|
1. Scopurile/Obiectivele PP au fost integral explicate?
|
|
|
|
2. Au fost furnizate planuri, diagrame şi hărţi
prin care se identifică locaţia exactă a PP?
|
|
|
|
3. Există informaţii în documentaţie despre
dimensiunea, scara, suprafaţa şi utilizarea/gradul de acoperire a
terenului de către PP?
|
|
|
|
4. Documentaţia oferă detalii privind modificările
fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi
care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP?
|
|
|
|
5. Sunt descrise resurse naturale necesare pentru
construcţie/funcţionare şi dezafectare ale PP (resursele de
apă, materialele de construcţie şi prezenţa umană)?
|
|
|
|
6. Resursele naturale necesare pentru implementarea PP vor fi
utilizate din cadrul ariei naturale protejate?
|
|
|
|
7. Prezintă eşalonarea perioadei de
implementare a PP: durata construcţiei, funcţionării,
dezafectării PP etc?
|
|
|
|
8. Prezintă activităţile care vor fi generate ca
rezultat al implementării PP?
|
|
|
|
9. Prezintă modalităţile de eliminare a
deşeurilor care rezultă sau alte reziduuri (inclusiv
cantităţi) şi modul lor de evacuare/eliminare?
|
|
|
|
10. Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea
PP (relocări de conducte, reţele electrice etc, locaţia lor
şi modalitatea de construcţie)?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 1
|
|
|
SECŢIUNEA 2
Efectele cumulative
|
1. Au fost identificate toate PP care pot avea, singure sau în
combinaţie cu alte PP, impact negativ semnificativ asupra siturilor
Natura 2000?
|
|
|
|
2. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora se va
face analiza efectelor cumulate?
|
|
|
|
3. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate
în consideraţie efectele cumulative?
|
|
|
|
4. Au fost identificate căile posibile de cumulare a
impacturilor?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 2
|
|
|
SECŢIUNEA 3
Descrierea sitului Natura 2000
|
1. Prezintă date privind aria naturală de
importanţă comunitară: suprafaţa, structura peisajului,
tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea
PP, factorilor biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen
lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară?
|
|
|
|
2. Prezintă date privind distribuţia speciilor
şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi
afectate de implementarea PP?
|
|
|
|
3. Prezintă date privind funcţiile ecologice ale
speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu
ariile naturale protejate de importanţă comunitară învecinate?
|
|
|
|
4. Descrie tipul de habitat, oferind informaţii privind
mărimea şi locaţia acestuia, speciile caracteristice?
|
|
|
|
5. Prezintă informaţii privind statutul favorabil de
conservare a speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar?
|
|
|
|
6. Prezintă date privind structura şi dinamica
populaţiilor de specii afectate:
- evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei
naturale protejate de importanţă comunitară;
- mărimea populaţiei (numărul de exemplare,
perechi, colonii etc. estimativ al populaţiei la fiecare specie posibil
afectată de implementarea PP), precum şi procentul estimativ al
populaţiei unei specii afectate de implementarea PP;
- date privind faptul că numărul populaţiei de specii
afectate nu va fi redus prin implementarea PP;
- suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a
asigura menţinerea speciei pe termen lung?
|
|
|
|
7. Prezintă obiectivele de conservare a ariei naturale
protejate de importanţă comunitară, acolo unde au fost
stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcţionare?
|
|
|
|
8. Identifică starea actuală de conservare a ariei
naturale protejate de importanţă comunitară, inclusiv
evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor?
|
|
|
|
9. Prezintă măsurile de conservare planificate care au
potenţialul de a influenţa statutul ariei naturale protejate de
importanţă comunitară în viitor?
|
|
|
|
10. Descrie metodele specifice de teren folosite pentru
culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de
importanţă comunitară afectate?
|
|
|
|
11. Precizează
organizaţiile/instituţiile/specialişti
implicate/implicaţi în obţinerea informaţiilor privind
speciile şi habitatele de importanţă comunitară
afectate de implementarea PP, inclusiv detalii despre
acestea/aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile
persoanelor implicate etc.)?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 3
|
|
|
SECŢIUNEA 4
Incadrarea în procedura de evaluare
|
1. Dacă au fost identificate impacturi potenţiale
semnificative, acestea au fost clar explicate?
|
|
|
|
2. Au fost evidenţiate metodologiile utilizate în procesul
de încadrare?
|
|
|
|
3. Se evidenţiază clar în documentaţie că a
fost luată în considerare posibilitatea impacturilor cumulate ale altor
PP?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 4
|
|
|
SECŢIUNEA 5
Evaluarea impactului
|
1. Metodele de evaluare şi predicţie sunt clar
explicate, iar sursele de informaţie specificate sunt pe deplin
justificate?
|
|
|
|
2. Efectele PP asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale
protejate sunt în totalitate explicate?
|
|
|
|
3. Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale protejate sau
reducerea efectivelor populaţiei speciei este cuantificată şi
evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a
ariei naturale protejate şi asupra habitatelor şi speciilor?
|
|
|
|
4. Impacturi probabile asupra ariei naturale protejate
datorită perturbării, degradării, fragmentării şi
modificărilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate şi explicate?
|
|
|
|
5. A fost identificat şi evaluat impactul asupra
integrităţii ariei naturale protejate de importanţă
comunitară, ţinându-se cont de structura, funcţiile
ecologice şi obiectivele de conservare, precum şi de
vulnerabilitatea acestora la modificări?
|
|
|
|
6. A fost identificat şi evaluat impactul direct şi
indirect?
|
|
|
|
7. A fost identificat şi analizat impactul pe termen scurt
sau lung?
|
|
|
|
8. A fost identificat şi evaluat impactul din faza de
construcţie, de operare şi de dezafectare?
|
|
|
|
9. Au fost identificate PP care pot provoca, în combinaţie
cu alte PP, impact cumulativ asupra ariei naturale protejate de
importanţă comunitară?
|
|
|
|
10. A fost evaluat impactul cumulativ?
|
|
|
|
11. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora vor fi
identificate impacturile cumulative?
|
|
|
|
12. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate
în considerare impacturile cumulative?
|
|
|
|
13. Au fost identificate căile posibile de cumulare a
impacturilor?
|
|
|
|
14. Au fost analizaţi indicatorii-cheie cuantificabili pe
baza cărora a fost evaluată semnificaţia impactului?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 5
|
|
|
SECŢIUNEA 6
Măsuri de reducere a impactului
|
1. Se evidenţiază clar că măsurile de
reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung prin mecanisme
legislative şi financiare?
|
|
|
|
2. A fost evaluat impactul cauzat de PP, fără a lua în
considerare măsurile de reducere a impactului?
|
|
|
|
3. A fost evaluat impactul rezidual cauzat de PP după
implementarea măsurilor de reducere a impactului?
|
|
|
|
4. A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de PP, fără
a lua în considerare măsurile de reducere a impactului?
|
|
|
|
5. A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de PP,
după implementarea măsurilor de reducere a impactului?
|
|
|
|
6. Au fost identificate şi descrise măsurile de
reducere a impactului?
|
|
|
|
7. Există calendarul implementării şi
monitorizării măsurilor de reducere a impactului?
|
|
|
|
8. Este specificată persoana juridică sau
fizică responsabilă de implementarea măsurilor de reducere
a impactului?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, dacă este nevoie
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 6
|
|
|
ETAPA SOLUŢIILOR ALTERNATIVE
SECŢIUNEA 7
Soluţii alternative
|
1. Au fost identificate toate soluţiile alternative
fezabile?
|
|
|
|
2. A fost evaluată integral în mod distinct fiecare
soluţie alternativă identificată?
|
|
|
|
3. Alternativele identificate au fost revizuite şi evaluate?
|
|
|
|
4. Analiza şi evaluarea alternativelor de implementare a PP
s-au făcut luându-se în considerare structura, funcţiile,
obiectivele de conservare şi statutul ariei naturale protejate de
importanţă comunitară?
|
|
|
|
5. Dintre soluţiile alternative evaluate, alternativa
propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin
habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de
importanţă comunitară?
|
|
|
|
6. Orice constatare care avansează ideea că nu
există soluţii alternative este pe deplin explicată şi
justificată?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 7
|
|
|
SECŢIUNEA 8
Motive imperative de interes public major
|
1. Există motive imperative de interes public major,
inclusiv cele de natură socială şi economică, care
să justifice implementarea PP într-o variantă care nu reduce
semnificativ impactul?
|
|
|
|
2. Motivele care au stat la baza implementării PP conform
art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare, au fost pe deplin explicate şi argumentate?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 8
|
|
|
ETAPA MĂSURILOR COMPENSATORII
SECŢIUNEA 9
Măsuri compensatorii
|
1. Este explicată natura măsurilor compensatorii în
detaliu?
|
|
|
|
2. Măsurile compensatorii au fost în întregime evaluate în
ceea ce priveşte capacitatea lor de a asigura coerenţa reţelei
ecologice Natura 2000?
|
|
|
|
3. Măsurile compensatorii sunt fezabile din punct de vedere
financiar şi tehnic?
|
|
|
|
4. Reiese din studiu responsabilitatea
implementării măsurilor compensatorii?
|
|
|
|
5. Măsurile compensatorii constituie obiectul unui plan de
implementare care include în mod explicit obiectivele şi regimul de
monitoring şi management?
|
|
|
|
6. Se specifică că, în cazul în care în cadrul
activităţii de monitorizare a implementării măsurilor
compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial,
vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte?
|
|
|
|
Criterii suplimentare, după caz
|
|
|
|
Calificativ general, secţiunea 9
|
|
|
|
Calificativul general al calităţii studiului de
evaluare
|
|
|
ANEXA Nr. 3 la ghidul metodologic
ANTET
AVIZ NATURA 2000
Nr........din.............
Ca urmare a solicitării
nr....................../...........................din
partea............................................................., cu sediul
în .................................,
str........................................ nr........., sectorul/judeţul
............................., în urma analizării documentelor transmise
şi în baza prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu
modificările şi completările ulterioare, se emite
Avizul Natura 2000
pentru PP situat în
judeţul/judeţele........................................................................................................................................................................ ...,
cu următoarele
condiţii:........................................................................................................................................................................ .......................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
Se specifică: măsurile de reducere a
impactului, soluţia alternativă avizată sau măsurile
compensatorii, după caz, precum şi calendarul de implementare a
acestora.
Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe
toată perioada de valabilitate a PP, în cazul în care nu intervin
modificări ale acestuia.
Conducătorul autorităţii competente,
..................................................................
(semnătura şi ştampila)
Şef serviciu responsabil/de specialitate,
..................................................................
ANEXA Nr. 4 la ghidul metodologic
FORMULARUL
de transmitere a informaţiilor la Comisia
Europeană, conform art. 6 (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului
(Directiva Habitate)
Statul membru................................
Data...............................................
Informaţii transmise Comisiei Europene conform
art. 6(4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)
Documente transmise pentru |_| informare |_|
opinie
[art.
6(4). 1] [art. 6(4).2]
Autoritatea naţională
competentă:....................................
Adresa:..........................................................................
Persoana de
contact:......................................................
Telefon, fax,
email:.........................................................
1. Planul sau proiectul
Numele şi codul sitului Natura 2000 afectat:
|_| SPA
|_| SCI
|_| sit care adăposteşte specii/habitate
prioritare
Rezumatul planului sau proiectului care are impact
asupra sitului:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
2. Impactul negativ
Rezumatul evaluării impactului negativ asupra
sitului:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
NOTĂ:
Sumarul se va axa pe impactul negativ preconizat asupra
speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnată aria
naturală protejată de importanţă comunitară.
3. Soluţii alternative
a) Rezumatul soluţiilor alternative:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
b) Motive pentru care autoritatea competentă a
decis lipsa soluţiilor alternative
........................................................................................................................................................................ ........................................................
4. Motive imperative
Motivele care stau la baza implementării
planului/proiectului:
|_| imperative de interes public major, incluzându-le
pe cele de ordin social şi economic (în absenţa speciilor/habitatelor
prioritare);
|_| sănătate umană;
|_| securitate publică;
|_| consecinţe benefice asupra mediului;
|_| alte motive de interes public major.
Scurtă descriere a motivelor:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
5. Măsurile compensatorii (descrierea şi
programul de implementare a măsurilor compensatorii)