ORDIN Nr. 110
din 9 iulie 2007
privind aprobarea
Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor*)
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITATI
PUBLICE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 550 din 13 august 2007
Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) lit. I) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi
ale art. 10 alin. (2) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr.
101/2006,
în temeiul art. 4 alin. (4) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 671/2007 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice -A.N.R.S.C. şi al art. 22 alin. (2)
din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare
pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru al serviciului
de salubrizare a localităţilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. 2. - Departamentele de specialitate din cadrul
Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice vor urmări respectarea
prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi
Publice,
Marian Cristinel Bîgiu
*) Ordinul nr. 110/2007 a fost publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 13 august
2007 şi este reprodus şi în acest număr bis.
ANEXA
REGULAMENT-CADRU
al serviciului de salubrizare a localităţilor
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare
Art. 1. - (1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităţilor,
denumit în continuare serviciu de salubrizare, înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor şi
municipiilor, indiferent de mărimea acestora, pentru satisfacerea nevoilor
populaţiei, ale instituţiilor publice şi ale operatorilor economici de pe
teritoriul respectivelor unităţi administrativ-teritoriale.
(2) Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul
juridic unitar privind desfăşurarea serviciului de salubrizare, definind
modalităţile şi condiţiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea
serviciului de salubrizare, indicatorii de performanţă, condiţiile tehnice,
raporturile dintre operator şi utilizator.
(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la proiectarea, executarea, recepţionarea,
exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentelor din sistemul public
de salubrizare, cu urmărirea tuturor cerinţelor legale specifice în vigoare.
(4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate şi de modul în care este
organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităţilor
administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului
regulament-cadru.
(5) Condiţiile tehnice şi indicatorii de performanţă
prevăzuţi în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale,
consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare comunitară şi Consiliul General
al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba şi alţi indicatori de
performanţă sau condiţii tehnice pentru serviciul de salubrizare, pe baza unor
studii de specialitate, după dezbaterea publică a acestora.
Art. 2. - Prezentul regulament-cadru se aplică
următoarelor activităţi de salubrizare:
a) precolectarea, colectarea
şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice
periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special;
b) sortarea deşeurilor municipale;
c) organizarea prelucrării, neutralizării şi
valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;
d) depozitarea controlată a deşeurilor municipale;
e) înfiinţarea depozitelor de deşeuri şi
administrarea acestora;
f) maturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea
căilor publice;
g) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice
şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;
h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul
public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj;
i) colectarea, transportul, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii
publice şi operatori economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri
de echipamente electrice şi electronice etc);
j) colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor
animaliere provenite din gospodăriile populaţiei;
k) colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor
rezultate din activităţi de construcţii şi demolări;
l) dezinsecţia, dezinfecţia şi
deratizarea.
Art. 3. - Modul de organizare şi funcţionare a
serviciului de salubrizare trebuie să se realizeze pe baza următoarelor
principii:
a) protecţia sănătăţii populaţiei;
b) responsabilitatea faţă de cetăţeni;
c) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;
d) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;
e) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi
cantitatea serviciului prestat;
f) securitatea serviciului;
g) dezvoltarea durabilă.
Art. 4. - Termenii şi noţiunile utilizate în prezentul
regulament-cadru se definesc după cum urmează:
4.1. autoritate competentă
de reglementare -Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi
Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C;
4.2. compost- produs
rezultat din procesul de fermentare aerobă şi/sau anaerobă, prin descompunere
microbiană a componentei organice din deşeurile supuse compostării;
4.3. colectare - strângerea, cu sau fără sortare, a deşeurilor în vederea transportării lor;
4.4. colectare selectivă - colectarea deşeurilor de diferite categorii la sursa de
producere, separat pe tipuri de materiale, în saci de plastic, recipiente, containere compartimentate;
4.5. curăţarea
zăpezii/gheţii - operaţiunea de îndepărtare a
stratului de zăpadă sau de gheaţă depus pe suprafaţa carosabilă şi pietonală,
în scopul asigurării deplasării vehiculelor şi pietonilor în condiţii de
siguranţă;
4.6. curăţarea rigolelor - operaţiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor
de noroi, nisip şi praf de pe o porţiune de 0,75 m de la bordură spre axul
median al străzii, urmată de măturare şi/sau stropire;
4.7. depozit - amplasament
pentru eliminarea finală a deşeurilor, prin depozitare
pe sol sau în subteran;
4.8. deratizare -
activitatea de stârpire a şoarecilor şi şobolanilor prin otrăvire cu substanţe
chimice sau prin culturi microbiene;
4.9. deşeu - orice substanţă sau obiect din categoriile stabilite de
legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, de care deţinătorul se
debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa;
4.10. deşeu asimilabil cu
deşeul menajer- deşeu provenit din industrie, din
comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi
proprietăţi similare cu deşeul menajer şi care este colectat, transportat,
prelucrat şi depozitat împreună cu acesta;
4.11. deşeu
biodegradabil - deşeu care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe;
4.12. deşeu cu regim
special - deşeu a cărui manipulare, colectare,
transport şi depozitare se supune unui regim reglementat prin acte normative în
vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi
asupra mediului înconjurător;
4.13. deşeu din construcţii
şi demolări - deşeu
rezultat în urma demolării sau construirii clădirilor, şoselelor şi a altor
structuri de obiective industriale ori civile, care nu este încadrat ca deşeu
periculos conform prevederilor legale în vigoare;
4.14. deşeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare
care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu;
4.15. deşeu menajer-deşeu provenit din activităţi casnice şi care face parte din
categoriile 15.01 şi 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002
privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
4.16. deşeu municipal - deşeu menajer şi alt tip de deşeu care, prin natură sau
compoziţie, este similar cu deşeul menajer şi care este generat pe raza
localităţii;
4.17. deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice
privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care
au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie
periculoase;
4.18. deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de
producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
4.19. deşeuri de
echipamente electrice şi electronice - denumite în
continuare DEEE - echipamentele electrice şi
electronice care constituie deşeuri conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, inclusiv toate
componentele, subansamblurile şi produsele consumabile, parte integrantă a
echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri;
4.20. deşeuri de origine
animală - subproduse de origine animală ce nu sunt
destinate consumului uman, cadavre întregi sau porţiuni de cadavre provenite de la animale;
4.21. deşeuri solide - componente rezultate din activităţile
menajere sau industriale, care nu mai au valoare de întrebuinţare sau nu mai
fac folosinţă utilizatorului şi care sunt precolectate de către acesta pentru a fi predate operatorului de salubrizare;
4.22. deşeuri stradale - deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, provenite din activitatea
cotidiană a populaţiei, de la spaţiile verzi, de la animale, din depunerea de
substanţe solide provenite din atmosferă;
4.23. deşeuri
voluminoase - deşeuri solide de diferite
provenienţe, care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele
obişnuite de colectare, ci necesită o tratare diferenţiată faţă de acestea, din
punct de vedere al preluării şi transportului;
4.24. deţinător- producătorul de deşeuri ori persoana fizică sau juridică ce are
deşeuri în posesie;
4.25. dezinfecţie - activitatea de distrugere a germenilor patogeni cu substanţe
specifice, în scopul eliminării surselor de contaminare;
4.26. dezinsecţie - activitatea de combatere a insectelor în stadiul de larvă sau
adult cu substanţe chimice specifice;
4.27. ecarisare -
activitatea de colectare a deşeurilor de origine animală/subproduse de origine
animală ce nu sunt destinate consumului uman, în scopul procesării sau
incinerării/coincinerării acestora, incluzând activităţile de transport,
depozitare şi manipulare a acestora, după caz;
4.28. gestionare -
colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv
supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după
închiderea acestora;
4.29. gură de scurgere - componenta tehnică
constructivă a sistemului de canalizare prin care se asigură evacuarea apelor
meteorice;
4.30. incinerare -
operaţia de tratare termică a deşeurilor, cu sau fără recuperare de căldură,
realizată în instalaţii care respectă legislaţia în vigoare privind incinerarea
deşeurilor;
4.31. instalaţie de
incinerare - orice instalaţie tehnică fixă sau
mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără
recuperarea căldurii de ardere rezultate;
4.32. indicatori de
performanţă - parametri ai serviciului de
salubrizare, realizaţi de operatorul de servicii, pentru care se stabilesc
niveluri minime de calitate, urmăriţi la nivelul operatorului titular al
licenţei;
4.33. licenţă - actul tehnic şi juridic emis de A.N.R.S.C, prin care se
recunoaşte calitatea de operator al serviciului, precum şi capacitatea şi
dreptul de a presta una sau mai multe activităţi ale acestuia;
4.34. măturat - activitatea de salubrizare a localităţilor, care, prin aplicarea
unor procedee manuale sau mecanice, realizează un grad bine determinat de
curăţare a suprafeţelor de circulaţie, de odihnă sau de agrement ale aşezărilor
urbane ori rurale;
4.35. neutralizare a
deşeurilor de origine animală - activitatea prin
care se modifică caracterul periculos al deşeurilor de origine animală prin
procesare, incinerare/coincinerare, transformarea lor în produse stabile
biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurător, animale sau om, respectiv
activitatea de îngropare a acestora;
4.36. precolectare -
activitatea utilizatorului de strângere şi depozitare temporară a deşeurilor
municipale sau a deşeurilor solide asimilabile cu deşeurile municipale în
recipiente, containere ori puncte gospodăreşti, amplasate în spaţii special
amenajate;
4.37. preselectare -
activitatea de selectare prealabilă a deşeurilor la sursa de producere, pe
tipuri de materiale;
4.38. producător - orice persoană din a cărei activitate rezultă deşeuri şi/sau care
efectuează operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care
generează schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri;
4.39. reciclare -
operaţiunea de prelucrare a unui deşeu în vederea refolosirii;
4.40. reţetă - ansamblu de specificaţii - sortimente, cantităţi, concentraţiile
soluţiilor - care descriu materialele utilizate pentru o anumită operaţiune -
deratizare, dezinfecţie sau dezinsecţie - şi un anumit tip de obiectiv;
4.41. salubrizare - totalitatea
operaţiunilor şi activităţilor necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al
localităţilor;
4.42. sistem public de salubrizare - ansamblul instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale
şi dotărilor specifice, construcţiilor şi terenurilor aferente prin care se
realizează serviciul de salubrizare;
4.43. sortare - activitatea de separare pe sortimente şi depozitare temporară a deşeurilor reciclabile în
vederea transportării lor la operatorii economici specializaţi;
4.44. spălarea străzilor- activitatea de salubrizare care
se execută mecanizat, cu instalaţii speciale, folosindu-se apa, cu sau fără
soluţii speciale, în vederea îndepărtării deşeurilor şi prafului de pe străzi
şi trotuare;
4.45. staţie de transfer - spaţiu special amenajat pentru depozitarea temporară a deşeurilor
colectate din aceeaşi localitate sau din localităţi distincte, în vederea
transportării centralizate a acestora la o staţie de sortare/tratare sau la un
depozit de deşeuri.
4.46. stropitul străzilor - activitatea de salubrizare, care constă
în dispersarea apei pe suprafeţele de circulaţie, indiferent de natura
îmbrăcămintei acestora, spaţii de odihnă şi de agrement, manual sau mecanizat,
cu ajutorul unor instalaţii specializate, în scopul creării unui microclimat
favorabil îmbunătăţirii stării igienice a localităţilor şi evitării formării
prafului;
4.47. tratare -
totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă
caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului
periculos al acestora, facilitând manipularea sau
valorificarea lor;
4.48. tobogan -jgheab
sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare a deşeurilor;
4.49. utilizator -
persoană fizică sau juridică care beneficiază, direct ori indirect, individual
sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii.
Art. 5. - (1) Serviciul de salubrizare
se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice
care, împreună cu mijloacele
de colectare şi transport al deşeurilor, formează sistemul public de
salubrizare a localităţilor, denumit în continuare sistem
de salubrizare.
(2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un
ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi
echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:
a) puncte teritoriale de colectare şi preselectare a
deşeurilor;
b) grupuri de salubritate;
c) staţii de transfer;
d) construcţii şi instalaţii destinate sortării,
neutralizării, valorificării şi depozitării deşeurilor;
e) baze de întreţinere a autovehiculelor de salubritate;
f) centre teritoriale de
colectare şi reciclare a materialelor;
g) puncte teritoriale privind activitatea de
dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
Art. 6. - Serviciul de salubrizare trebuie să
îndeplinească, la nivelul utilizatorilor, indicatorii de performanţă aprobaţi
de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau, după
caz, de asociaţiile de dezvoltare comunitară, pe baza indicatorilor de
performanţă din prezentul regulament-cadru.
SECŢIUNEA a 2-a
Accesul la serviciul de salubrizare
Art. 7. - (1) Toţi
utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul localităţilor unde
este organizat serviciul de salubrizare au garantat
dreptul de a beneficia de acest serviciu.
(2) Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare,
la informaţiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de
performanţă ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.
(3) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat
ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecţia sănătăţii publice,
utilizând numai mijloace şi utilaje corespunzătoare cerinţelor autorităţilor
competente din domeniul sănătăţii publice şi al protecţiei mediului.
(4) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat
să asigure continuitatea serviciului conform programului aprobat de
autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia cazurilor de forţă
majoră care vor fi menţionate în contractul de delegare sau în hotărârea de
dare în administrare a serviciului.
SECŢIUNEA a 3-a
Documentaţia tehnică
Art. 8. - (1) Prezentul regulament-cadru stabileşte
documentaţia tehnică minimă pentru toţi operatorii care asigură serviciul de salubrizare.
(2) Regulamentul-cadru stabileşte documentele necesare
exploatării, precum şi modul de întocmire, actualizare, păstrare şi manipulare
a acestor documente.
(3) Detalierea prevederilor prezentului
regulament-cadru privind modul de întocmire, păstrare
şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin
proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalaţii.
Art. 9. - (1) Fiecare operator va avea şi va actualiza,
în funcţie de specificul activităţii de salubrizare prestate, următoarele documente:
a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a
făcut delegarea gestiunii;
b) planul cadastral şi situaţia terenurilor din aria de
deservire;
c) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi
instalaţiilor aflate în exploatare, actualizate cu toate modificările sau
completările;
d) planurile clădirilor sau construcţiilor speciale,
având notate toate modificările sau completările la zi;
e) cărţile tehnice ale construcţiilor;
f) documentaţia tehnică a utilajelor şi instalaţiilor
şi, după caz, autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora;
g) procese-verbale de constatare în timpul execuţiei
şi planurile de execuţie ale părţilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;
h) proiectele de execuţie a lucrărilor, cuprinzând
memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general,
planurile şi schemele instalaţiilor şi reţelelor etc;
i) documentele de recepţie,
preluare şi terminare a lucrărilor cu:
1. procese-verbale de măsurători cantitative de
execuţie;
2. procese-verbale de
verificări şi probe, inclusiv probele de performanţă şi garanţie, buletinele de
verificări, analiză şi încercări;
3. procese-verbale de realizare a indicatorilor
tehnico-economici;
4. procese-verbale de punere în funcţiune;
5. lista echipamentelor montate în instalaţii, cu
caracteristicile tehnice;
6. procesele-verbale de preluare ca mijloc fix, în care
se consemnează rezolvarea neconformităţilor şi a
remedierilor;
7. documentele de aprobare a recepţiilor şi de predare
în exploatare;
j) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile
de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren,
planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecărui agregat şi/sau ale fiecărei
instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor
de schimb;
k) instrucţiunile producătorilor/furnizorilor de
echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea,
întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi
cărţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;
l) normele generale şi
specifice de protecţie a muncii aferente fiecărui echipament, fiecărei
instalaţii sau fiecărei activităţi;
m) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de
stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu,
calamităţi sau alte situaţii excepţionale;
n) regulamentul de organizare şi funcţionare şi
atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul;
o) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare
pentru clădiri, laboratoare, instalaţii de măsură, inclusiv cele de protecţie a
mediului, obţinute în condiţiile legii;
p) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice
conform instrucţiunilor în vigoare;
q) instrucţiuni privind accesul în incintă şi
instalaţii;
r) documentele referitoare la
instruirea, examinarea şi autorizarea personalului;
s) registre de control, de sesizări şi reclamaţii, de
dare şi retragere din exploatare, de admitere la lucru
etc;
t) bilanţul de proiect şi rezultatele bilanţurilor
periodice întocmite conform prevederilor legale, inclusiv bilanţul de mediu.
(2) Documentaţiile referitoare la construcţii energetice
se vor întocmi, completa şi păstra conform normelor legale referitoare la
„Cartea tehnică a construcţiei".
Art. 10. - (1) Documentaţia de bază a lucrărilor şi
datele generale necesare exploatării, întocmită de operatorii economici
specializaţi în proiectare, se predă titularului de investiţie odată cu
proiectul lucrării respective.
(2) Operatorii economici care au întocmit proiectele
au obligaţia de a corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în
care s-au operat modificări pe parcursul execuţiei şi, în final, să înlocuiască
aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de
pe teren, şi să predea proiectul, inclusiv în format optoelectronic, împreună
cu instrucţiunile necesare exploatării, întreţinerii şi reparării instalaţiilor
proiectate.
(3) Organizaţiile de execuţie
şi/sau montaj au obligaţia ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea şi
schemele, planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform situaţiei de
pe teren, In cazul în care nu s-au făcut modificări faţă de planurile iniţiale,
se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu
s-au făcut modificări în timpul execuţiei.
(4) In timpul execuţiei lucrărilor se interzic
abaterile de la documentaţia întocmită de proiectant, fără avizul acestuia.
Art. 11. - (1) Autorităţile
administraţiei publice locale deţinătoare de instalaţii care fac parte din
sistemul public de salubrizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune
delegată serviciul de salubrizare, în totalitate sau numai unele activităţi
componente ale acestuia, au obligaţia să-şi organizeze o arhivă tehnică pentru
păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 9 alin. (1), organizată astfel
încât să poată fi găsit orice document cu uşurinţă.
(2) La încheierea activităţii, operatorul va preda
autorităţii administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiei de
dezvoltare comunitare, pe bază de proces-verbal, întreaga arhivă pe care şi-a
constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document
original sau copie.
(3) Fiecare document va avea
anexat un borderou în care se vor menţiona:
a) data întocmirii documentului;
b) numărul de exemplare originale;
c) calitatea celui care a întocmit documentul;
d) numărul de copii executate;
e) necesitatea copierii, numele, prenumele şi calitatea celui care a primit copii ale documentului, numărul de
copii primite şi calitatea celui care a aprobat
copierea;
f) data fiecărei revizii sau actualizări;
g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea
şi calitatea celui care a aprobat;
h) data de la care documentul revizuit/actualizat a
intrat în vigoare;
i) lista persoanelor cărora li
s-au distribuit copii de pe documentul revizuit/actualizat;
j) lista persoanelor care au restituit la arhivă documentul
primit anterior revizuirii/modificării.
SECŢIUNEA a 4-a
Indatoririle personalului operativ
Art. 12. - (1) Personalul de
deservire operativă se compune din toţi salariaţii care deservesc
construcţiile, instalaţiile şi echipamentele specifice destinate prestării
serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu
supravegherea sau asigurarea funcţionării în mod nemijlocit la un echipament,
într-o instalaţie sau într-un ansamblu de instalaţii.
(2) Subordonarea pe linie operativă şi tehnico-administrativă,
precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului de
deservire operativă se trec în fişa postului şi în procedurile operaţionale.
(3) Locurile de muncă în care este necesară
desfăşurarea activităţii se stabileşte de operator în procedurile proprii în
funcţie de:
a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a
procesului tehnologic;
b) gradul de automatizare a instalaţiilor;
c) gradul de siguranţă necesar în asigurarea
serviciului;
d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi
procesului tehnologic.
Art. 13. -In timpul prestării serviciului personalul
trebuie să asigure funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele
de exploatare, instrucţiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele
de lucru şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau
tehnico-administrativă.
CAPITOLUL II
Asigurarea
serviciului de salubrizare şi condiţii de funcţionare
SECŢIUNEA 1
Precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor
municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere
Art. 14. - Operatorul care colectează, transportă,
tratează, stochează sau depozitează deşeuri trebuie să cunoască:
a) tipul şi cantitatea de deşeuri care urmează să fie eliminate;
b) cerinţele tehnice generale;
c) măsurile de precauţie necesare;
d) informaţiile privind originea, destinaţia şi
tratarea deşeurilor, precum şi tipul şi cantitatea de deşeuri, date care
trebuie prezentate, la cerere, autorităţilor competente.
Art. 15. - Prestarea serviciului de salubrizare privind
colectarea şi transportul deşeurilor municipale
trebuie realizată în astfel de condiţii încât să se asigure:
a) protejarea sănătăţii populaţiei;
b) protecţia mediului înconjurător;
c) menţinerea curăţeniei şi crearea unei estetici
corespunzătoare a localităţilor;
d) conservarea resurselor naturale prin reducerea
cantităţii de deşeuri şi reciclarea acestora.
Art. 16. - (1) Persoanele fizice şi juridice
producătoare de deşeuri municipale trebuie să realizeze activitatea de
precolectare, potrivit specificului locului de producere a deşeurilor, în
condiţii salubre, în spaţii special amenajate şi prin sistemele propuse şi
asigurate de operatorul de salubrizare care organizează activitatea de
colectare a deşeurilor de acest tip.
(2) Precolectarea se va realiza selectiv, pe tipuri de deşeuri municipale, în pungi/saci de plastic
de culori diferite, aferente fiecărui tip de deşeu sau de amestec de deşeuri,
puse la dispoziţie contra cost de operatorul de salubrizare sau a căror valoare
va fi cuprinsă în tariful de salubrizare. La gospodăriile individuale
precolectarea se va face în recipiente, pungi/saci sau alte mijloace care
prezintă un grad de siguranţă ridicat din punct de vedere sanitar şi al
protecţiei mediului.
(3) Deşeurile specifice predominant vegetale,
precolectate din parcuri, curţi şi grădini, se transportă în vederea reciclării
prin compostare la un sistem amenajat de autoritatea administraţiei publice
locale.
(4) Deşeurile rezultate din îngrijiri medicale
acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de
îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale amplasate în condominii au
acelaşi regim cu cel al deşeurilor periculoase rezultate din activitatea
medicală, conform reglementărilor legale specifice. Persoanele care îşi
administrează singure tratamente injectabile la domiciliu şi cadrele medicale
care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deşeurile
rezultate în recipiente cu pereţi rezistenţi (cutii din carton, cutii din metal
etc), pe care le vor depune la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală
publică, care are obligaţia de a le primi. Cabinetele medicale vor respecta
legislaţia specifică în domeniu. Se interzice depunerea deşeurilor rezultate
din îngrijiri medicale în containerele de colectare a deşeurilor municipale.
(5) Deşeurile agricole, rezultate din amenajări în
gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se
neutralizează prin compostare în amenajări proprii, care nu poluează mediul şi
nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de locuinţe, în incinta
gospodăriei. Se interzice transportul deşeurilor agricole pe drumurile
aparţinând domeniului public de
persoane fizice sau juridice, cu excepţia operatorilor serviciului de
salubrizare.
Art. 17. - (1) Colectarea deşeurilor municipale se face
numai în recipiente închise cu capac sau pungi/saci de plastic, conform
cerinţelor şi specificului localităţii.
(2) In funcţie de sistemul de precolectare adoptat
prin contract, colectarea se va realiza separat, conform prevederilor art. 16 alin. (2).
(3) Fracţiunea biodegradabilă din deşeurile municipale
şi asimilabile acestora va fi colectată separat în containere sau recipiente
special destinate acestui scop şi vor fi transportate şi predate la staţia
proprie de compostare sau la cea pentru care există un contract de depozitare
şi/sau compostare la care este arondată localitatea.
(4) Containerele şi recipientele folosite pentru
colectarea separată a diferitelor tipuri de materiale conţinute în deşeurile
municipale şi asimilabile acestora vor fi inscripţionate cu denumirea
materialului/materialelor pentru care sunt destinate şi marcate în diverse
culori prin vopsire sau aplicare de folie adezivă, conform prevederilor Ordinului
nr. 1.281/2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, respectiv nr.
1.121/2006 al ministrului administraţiei şi internelor.
(5) In vederea realizării activităţii de colectare,
operatorul care asigură activitatea de colectare şi transport va dota punctele
amenajate prin grija autorităţii administraţiei publice locale, conform legii,
cu recipiente de colectare.
Art. 18. - (1) Operatorul
împreună cu autoritatea administraţiei publice locale au obligaţia să
identifice toţi producătorii de deşeuri, indiferent de natura acestor deşeuri,
şi să acţioneze în vederea creării facilităţilor necesare activităţii de
precolectare şi colectare.
(2) Autoritatea administraţiei publice locale
instituie taxe speciale în cazul prestaţiilor de care beneficiază producătorii
de deşeuri individuali fără contract şi obligaţia acestora de a achita
operatorului de salubrizare contravaloarea serviciilor prestate pentru aceştia.
(3) Operatorul are obligaţia, în condiţiile alin. (2),
de a dota spaţiile de colectare pentru toţi producătorii de deşeuri, chiar dacă
aceştia nu au contract de prestare încheiat cu acesta.
(4) Pentru stimularea precolectării selective, taxele
instituite se vor aplica numai pentru producătorii de deşeuri individuali fără
contract de prestări servicii încheiat cu operatorul serviciului.
Art. 19. - (1) Punctele de
colectare vor fi dotate de către operatorul de salubrizare cu recipiente
marcate în culorile stabilite de actele normative în vigoare, având capacitatea
de înmagazinare corelată cu numărul de utilizatori arondaţi şi cu ritmicitatea
de ridicare, asigurând condiţii de acces uşor pentru autovehiculele destinate
colectării.
(2) In vederea prevenirii
utilizării fără drept a recipientelor de colectare a deşeurilor municipale,
acestea vor fi inscripţionate cu un marcaj de
identificare realizat astfel încât să nu poată fi
şters fără ca prin această operaţie să nu rămână urme vizibile.
(3) Operatorul va suplimenta capacitatea de
înmagazinare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente sau containere, în
cazul în care se dovedeşte că volumul acestora este insuficient şi se
depozitează deşeuri municipale în afara lor.
(4) Menţinerea în stare salubră, ventilarea,
deratizarea, dezinfecţia şi dezinsecţia punctelor de colectare revin
persoanelor fizice şi/sau juridice, în cazul în care acestea se află în spaţii
aparţinând utilizatorului, sau operatorului, în cazul când acestea sunt
amplasate pe domeniul public.
(5) Pentru grupuri de gospodării individuale sau
condominii care nu sunt prevăzute cu tobogan pentru evacuarea deşeurilor,
spaţiile de colectare exterioare puse la dispoziţie de autorităţile
administraţiei publice locale se amenajează astfel încât să permită amplasarea
numărului necesar de recipiente care să asigure capacitatea de depozitare,
corelată cu ritmicitatea de ridicare. Aceste spaţii vor fi împrejmuite,
acoperite şi amplasate în locuri care să permită accesul uşor al
autovehiculelor de colectare. Stabilirea locului de amplasare a platformei de
depozitare a deşeurilor municipale pe domeniul public se va face astfel încât
distanţa până la ferestrele spaţiilor cu destinaţie de locuinţă să fie mai mare
de 5 m.
(6) Platformele spaţiilor
necesare colectării deşeurilor, care se vor realiza prin grija autorităţilor
administraţiei publice locale, vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate
şi, în cazul în care nu sunt asigurate condiţii de scurgere a apei provenite
din exfiltraţii sau a celei meteorice, vor fi prevăzute cu rigole de preluare,
racordate la reţeaua de canalizare sau la cămine de colectare etanşe, care vor
fi golite periodic prin grija operatorului.
(7) Operatorul va urmări starea de etanşeitate a
recipientelor de colectare, urmând a le înlocui imediat
pe cele care s-au deteriorat.
Art. 20. - (1) Recipientele amplasate pe căile publice
pentru depozitarea deşeurilor stradale trebuie să fie în număr suficient, cu
volume adecvate şi montate la distanţe optime, golindu-se periodic, cel puţin o
dată la două zile în perioada 1 aprilie- 1 octombrie şi o dată la 3 zile în
perioada 1 octombrie-1 aprilie.
(2) Colectarea deşeurilor neselecţionate sau
predominant organice din deşeurile municipale şi a celor biodegradabile, după
caz, în funcţie de sezon şi de categoria utilizatorului, se realizează astfel:
a) pentru perioada 1 aprilie-1 octombrie:
1. zilnic, din zonele centrale şi de la unităţile de
alimentaţie şi cazare, pieţe agroalimentare, unităţile sanitare cu paturi,
grădiniţe şi creşe;
2. la cel mult două zile în celelalte cazuri;
b) la cel mult 3 zile în sezonul rece - 1 octombrie-1
aprilie - cu condiţia ca la precolectare să fie asigurate condiţiile de
înmagazinare pentru această ritmicitate.
(3) Intervalul între două colectări prevăzut la alin.
(1) şi (2) poate fi mărit cu avizul autorităţii de sănătate publică
teritorială.
(4) Colectarea deşeurilor selecţionate se realizează
la un interval de timp stabilit de operator împreună cu autoritatea administraţiei publice locale, în funcţie
de cantităţile colectate şi de volumul recipientelor de colectare.
(5) Numărul de recipiente de colectare a deşeurilor
municipale se stabileşte conform tabelului nr. 2 din Standardul SR13387:1997,
Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de proiectare a
punctelor pentru precolectare.
Art. 21. - Colectarea deşeurilor municipale şi stradale
se poate face în următoarele moduri:
a) colectarea ermetică în
autovehicule compactoare;
b) colectarea în containere închise;
c) colectarea prin schimb de recipiente;
d) colectarea realizată prin selectare în saci/pungi de
plastic asiguraţi de operator;
e) alte sisteme care îndeplinesc condiţiile impuse
prin normele igienico-sanitare şi de protecţie a mediului.
Art. 22. - (1) Colectarea deşeurilor
municipale se efectuează folosindu-se doar autovehicule special echipate pentru
transportul acestora.
(2) Vehiculele vor fi încărcate astfel încât deşeurile
să nu fie vizibile şi să nu existe posibilitatea împrăştierii lor pe calea
publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea
operaţiunilor specifice, în condiţii de siguranţă şi de eficienţă.
(3) Incărcarea deşeurilor municipale în
autovehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzisă
descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în
autovehicule.
(4) Personalul care efectuează colectarea este obligat
să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se
răspândească deşeuri în afara autovehiculelor de transport. După golire
recipientele vor fi aşezate în locul de unde au fost ridicate.
(5) In cazul deteriorării unor recipiente, pungi/saci
de plastic şi al împrăştierii accidentale a deşeurilor în timpul operaţiunii de
golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga
cantitate de deşeuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat, fiind
dotat corespunzător pentru această activitate.
(6) Personalul care execută
colectarea este obligat să încarce în autovehicule întreaga cantitate de
deşeuri existente la punctele de colectare, lăsând locul curat şi măturat,
chiar dacă există deşeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.
(7) In cazul în care în/lângă
recipientele sau containerele de colectare sunt depozitate şi deşeuri din
construcţii, acestea vor fi colectate separat, după caz, înştiinţând în scris
utilizatorul despre acest fapt, precum şi suma suplimentară pe care trebuie să
o plătească pentru colectarea acelor deşeuri.
(8) Operatorul are obligaţia să colecteze toate
anvelopele abandonate pe domeniul public, inclusiv cele de la punctele de
colectare a deşeurilor municipale, şi să le predea persoanelor juridice care
desfăşoară activitatea de colectare a anvelopelor uzate sau celor care
preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate de la persoanele juridice care introduc pe piaţă
anvelope noi şi/sau anvelope uzate destinate reutilizării, dacă acesta nu este
autorizat pentru această activitate în condiţiile legii.
Art. 23. - Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare comunitară, după caz, poate aplica tarife diferenţiate, stimulative
pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale.
Art. 24. - (1) Transportul
deşeurilor, în funcţie de provenienţa acestora, se realizează numai de
operatorul serviciului de salubrizare, care trebuie să utilizeze autovehicule destinate
acestui scop, acoperite şi prevăzute cu dispozitive de golire automată a
recipientelor de colectare, care să nu permită împrăştierea deşeurilor sau a
prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în
timpul transportului.
(2) Starea tehnică a autovehiculelor trebuie să fie
corespunzătoare circulaţiei pe drumurile publice, fără scurgeri de carburanţi,
lubrifianţi sau lichide speciale, cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze de
eşapament), şi să prezinte o bună etanşeitate a benelor de încărcare.
(3) Autovehiculele care transportă deşeuri municipale
trebuie să aibă un aspect îngrijit şi să fie personalizate
cu sigla operatorului.
(4) Autovehiculele trebuie să aibă dimensiunile
adaptate la condiţiile de drum, structura localităţilor şi structura
arhitecturală a diferitelor clădiri, dotarea tehnică necesară pentru
intervenţie în cazul unor accidente sau defecţiuni apărute în timpul
transportării deşeurilor.
(5) Personalul operativ care
deserveşte mijloacele auto trebuie să fie instruit pentru efectuarea
transportului în condiţii de siguranţă, să deţină toate documentele de însoţire
şi să nu abandoneze deşeurile pe traseu.
(6) Pentru deplasare se vor folosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei
şi a mediului, care au fost aprobate de autorităţile administraţiei publice
locale. Pentru minimizarea distanţelor de transport se vor utiliza staţiile de
transfer.
(7) Consiliile locale, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară
stabilesc intervalul orar de colectare a deşeurilor municipale, preferabil
între orele 22,00-6,00 pe toate arterele care au un iluminat public
corespunzător, în funcţie de trafic şi de posibilităţile de acces ale
operatorului la spaţiile de colectare.
(8) Pentru fluidizarea traficului, reducerea
costurilor şi utilizarea eficientă a parcului de autovehicule, autorităţile
administraţiei publice locale vor analiza oportunitatea colectării deşeurilor
municipale exclusiv în intervalul orar 22,00-6,00 de la operatorii economici şi
instituţiile publice care dispun de spaţii de precolectare.
(9) Vehiculele vor fi
întreţinute astfel încât să corespundă scopului propus, benele şi containerele
vor fi spălate la cel mult două zile şi vor fi dezinfectate săptămânal în
interior şi la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau
în actele normative în vigoare, numai în spaţiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate
provenite din spălare, separat de sistemul de canalizare al localităţii. Apele
uzate provenite din spălatul autovehiculelor vor fi transportate la staţia de
epurare a apelor uzate a localităţii, dacă nu există staţie de epurare proprie.
Art. 25. - (1) In situaţia în
care, ca urmare a execuţiei unor lucrări tehnico-edilitare aferente
infrastructurii, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite
şi/sau accesul autovehiculelor destinate transportului deşeurilor municipale
şi/sau al oricărui alt tip de deşeu, operatorul, pe baza notificării transmise
de autoritatea administraţiei publice locale, trebuie să anunţe utilizatorii cu
cel puţin 5 zile înainte despre situaţia intervenită, durata acesteia, punctele
de colectare care se utilizează în această perioadă şi programul de colectare.
(2) Pe toată această perioadă operatorul are obligaţia
să doteze punctele de colectare care vor fi folosite de utilizatorii afectaţi
cu capacităţi de precolectare suficiente şi să reducă intervalul între două
colectări succesive, dacă este cazul.
(3) In cazul apariţiei unor intemperii ce au ca efect
întreruperea serviciului sau diminuarea cantităţilor contractate de la
utilizatori, operatorul are obligaţia să anunţe această situaţie şi să
factureze numai cantităţile sau serviciile efectiv realizate.
Art. 26. - (1) După colectare, deşeurile municipale vor
fi supuse procesului de sortare/tratare dacă în aria administrativ-teritorială
a localităţii există staţie de sortare/tratare.
(2) Este interzisă depozitarea fără sortarea/tratarea
prealabilă a deşeurilor municipale dacă în aria administrativ-teritorială a
localităţii există staţie de sortare/tratare.
Art. 27. - Operatorii economici producători de deşeuri, precum şi operatorii economici specializaţi
în conceperea şi proiectarea activităţilor tehnologice ce pot genera deşeuri au
următoarele obligaţii:
a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi
proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de
diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;
b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a
cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente;
c) să nu amestece deşeurile periculoase cu deşeuri nepericuloase;
d) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări
necontrolate de deşeuri în mediu;
e) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea
deşeurilor să se facă în condiţii de respectare a reglementărilor privind
protecţia populaţiei, a mediului şi a prezentului regulament;
f) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
g) să separe deşeurile înainte de colectare, în
vederea valorificării sau eliminării acestora.
Art. 28. - Operatorii care asigură activitatea de
colectare şi transport al deşeurilor au şi următoarele obligaţii:
a) să deţină toate documentele necesare de însoţire a
deşeurilor transportate, din care să rezulte utilizatorul/utilizatorii, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul
de încărcare, locul de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri
transportate şi codificarea acestora conform legii;
b) să nu abandoneze deşeuri pe traseu şi să le ridice
în totalitate pe cele ale utilizatorilor sau pe cele existente pe traseul de
colectare şi transport, cu excepţia celor periculoase care nu sunt înglobate în
deşeurile municipale;
c) să proceseze, conform prezentului regulament-cadru
şi actelor normative în vigoare, deşeurile din construcţii colectate ca urmare
a abandonării acestora pe domeniul public;
d) să folosească traseele cele
mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a
mediului, care au fost aprobate de autorităţile administraţiei publice locale.
SECŢIUNEA a 2-a
Sortarea deşeurilor municipale
Art. 29. - (1) Pentru reducerea
volumului, a cantităţii, facilitând manevrarea, şi pentru creşterea gradului de
recuperare, deşeurile destinate depozitării trebuie sortate.
(2) Paralel cu sortarea, operatorul va asigura
transportul corespunzător tipurilor de materiale sortate, la depozitul propriu
de stocare a acestor materiale sau la depozitele gestionate de operatori
economici specializaţi.
(3) Depozitele de stocare a materialelor recuperate
trebuie să fie autorizate de către autorităţile care gestionează problemele de
protecţie a mediului şi de sănătate publică.
(4) Operatorul împreună cu autorităţile administraţiei
publice locale vor stabili modalitatea de predare şi valorificare a
materialelor recuperate, inclusiv facilităţile acordate utilizatorilor care
aplică precolectarea selectivă.
(5) Operatorul împreună cu autorităţile administraţiei
publice locale vor lua măsuri pentru informarea, responsabilizarea, educarea şi
conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea preselectării şi
valorificării materialelor recuperabile, prin toate mijloacele pe care le au la
îndemână: mass-media scrisă şi audiovizuală, broşuri, afişe, inclusiv în şcoli.
Art. 30. - (1) In cazul sistemelor de precolectare
separată a deşeurilor majoritar organice, biodegradabile sau în urma unei
acţiuni de selectare şi separare a deşeurilor organice de alte deşeuri
provenite din activitatea menajeră, acestea vor fi procesate în staţii speciale
de compostare.
(2) Deşeurile specifice, predominant vegetale, care
provin din gospodăriile individuale ale populaţiei, din parcuri şi din pieţe
vor fi colectate separat şi vor fi transportate la staţiile de compostare.
Art. 31. - Operatorii care asigură activitatea de
sortare a deşeurilor au şi următoarele obligaţii specifice:
a) să deţină spaţii special amenajate pentru
depozitarea temporară a deşeurilor, inclusiv pentru anvelope, în condiţiile
prevăzute de legislaţia în vigoare;
b) să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează
să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării, care ar putea genera fenomene de poluare a
mediului sau care prezintă riscuri de incendiu faţă de vecinătăţi;
c) să folosească, pentru sortarea deşeurilor,
tehnologii şi instalaţii care îndeplinesc condiţiile legale privind
funcţionarea acestora;
d) să se îngrijească de depozitarea sau incinerarea
reziduurilor rezultate din procesul de sortare a deşeurilor.
Art. 32. - Spaţiile în care se desfăşoară activitatea
de sortare vor trebui să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) să dispună de o platformă betonată cu o suprafaţă
suficientă pentru primirea deşeurilor şi pentru depozitarea temporară a
materialelor reciclabile;
b) să fie prevăzute cu cântar electronic de cântărire
a autovehiculelor, cu transmisia şi înregistrarea datelor la dispecer şi cu
verificarea metrologică în termenul de valabilitate;
c) să aibă, opţional, cântare de bandă în cazul în
care transportul deşeurilor sortate se realizează pe bandă rulantă;
d) să fie prevăzute cu un sistem de colectare a apelor
uzate rezultate din apa pluvială sau din procesul tehnologic de sortare şi
spălare;
e) să aibă instalaţie de spălare şi dezinfectare;
f) să fie prevăzute cu instalaţii de tratare a apelor
uzate, conform normativelor în vigoare, sau să existe posibilitatea de
transportare a acestora la staţiile de epurare a apelor uzate aparţinând
localităţii;
g) să fie prevăzute cu puncte
de prelevare a probelor apelor uzate colectate;
h) să permită depozitarea temporară, separată, a
fiecărui tip de deşeu sortat;
i) să existe posibilitatea de acces în fiecare zonă a
depozitului fără a exista posibilitatea de contaminare reciprocă a diferitelor
tipuri de deşeuri;
j) să existe grupuri sanitare şi vestiare conform
normativelor în vigoare;
k) să fie dotate cu instalaţie de iluminat
corespunzătoare, care să asigure luminanta necesară asigurării activităţii în
orice perioadă a zilei;
l) să fie prevăzute cu
instalaţii de detecţie şi de stins incendiul;
m) să fie prevăzute cu instalaţii de presare şi
balotare pentru diferite tipuri de materiale reciclabile.
Art. 33. - Se interzice
deversarea apelor uzate care nu respectă caracteristicile impuse de operatorul
de alimentare cu apă şi de canalizare în emisari sau în reţeaua de canalizare a
localităţii.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea prelucrării, neutralizării şi
valorificării materiale şi energetice a deşeurilor
Art. 34. - (1) Indiferent de natura deşeurilor, acestea
vor fi supuse unui proces de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială
şi energetică.
(2) Operatorii serviciului de salubrizare trebuie să
organizeze activitatea de prelucrare şi neutralizare a deşeurilor în instalaţii
proprii sau ale unor terţi autorizaţi pentru aceste activităţi.
(3) Metodele şi tehnologiile de neutralizare a
deşeurilor trebuie să fie avizate din punct de vedere sanitar.
Art. 35. - (1) La neutralizarea
prin compostare a deşeurilor organice biodegradabile se va evita prezenţa
substanţelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. In acest
scop, se asigură condiţii de colectare separată a acestui tip de deşeuri.
(2) Gazele de fermentare şi
apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează şi se
dirijează spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.
Art. 36. - Instalaţiile de incinerare a deşeurilor vor
trebui să aibă aviz de funcţionare conform legislaţiei în vigoare,
asigurându-se monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă.
Art. 37. - (1) In vederea predării deşeurilor
municipale şi a celor asimilabile acestora la instalaţiile de incinerare în
vederea neutralizării, operatorul trebuie să întocmească documentaţia necesară
acceptării acestora în vederea tratării termice, în conformitate cu actele
normative în vigoare.
(2) Operatorul trebuie să determine masa fiecărei
categorii de deşeuri, conform clasificării prevăzute în actele normative în
vigoare, înainte să accepte recepţia deşeurilor în instalaţia de incinerare sau
de coincinerare.
(3) Trebuie cunoscute:
a) compoziţia fizică şi, în măsura posibilului,
compoziţia chimică a deşeurilor;
b) toate celelalte informaţii care permit să se
aprecieze dacă sunt apte să suporte tratamentul de
incinerare;
c) riscurile inerente deşeurilor, substanţele cu care
ele nu pot fi amestecate şi măsurile de precauţie ce trebuie luate în momentul
manipulării lor.
Art. 38. - Operatorul va defini în procedurile operaţionale proprii modul de prelucrare, neutralizare şi
valorificare materială şi energetică a deşeurilor astfel încât cantitatea de
deşeuri depozitate să fie minimă, iar veniturile din reciclarea materialelor
recuperabile să acopere cheltuielile aferente.
SECŢIUNEA a 4-a
Depozitarea controlată a deşeurilor municipale
Art. 39. - Depozitarea deşeurilor municipale şi a celor
asimilabile acestora este permisă numai în locuri speciale, amenajate conform
legislaţiei şi normelor tehnice în vigoare, şi numai după obţinerea acordurilor
şi avizelor prevăzute de legislaţia privind protecţia şi conservarea mediului,
igiena şi sănătatea populaţiei.
Art. 40. - Operatorul care tratează, stochează sau
depozitează deşeuri în depozite trebuie să deţină autorizaţie eliberată de
autoritatea competentă, care să prevadă cel puţin:
a) tipul şi cantitatea de deşeuri care urmează să fie
eliminate;
b) cerinţele tehnice generale;
c) măsurile de precauţie necesare;
d) informaţiile privind originea, destinaţia şi
tratarea deşeurilor, precum şi tipul şi cantitatea de deşeuri.
Art. 41. - Următoarele deşeuri nu sunt acceptate în
vederea depozitării:
a) deşeuri lichide;
b) deşeuri care, în condiţiile existente în depozit,
sunt explozive, corozive, oxidante, inflamabile sau puternic inflamabile;
c) deşeurile provenind din spitale sau alte medii
clinice, medicale sau veterinare, care sunt definite ca infecţioase conform
normativelor în vigoare;
d) anvelope uzate întregi, cu excepţia anvelopelor
utilizate ca material de construcţie în depozit;
e) orice alt tip de deşeuri
care nu îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul regulament
şi în actele normative în vigoare.
Art. 42. - (1) Depozitele pentru deşeurile municipale
şi staţiile de transfer se amplasează conform Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor şi Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobate
potrivit legii.
(2) Deşeurile municipale pot fi depozitate temporar
în următoarele spaţii:
a) la locul de producere;
b) în punctele de precolectare;
c) în staţiile de transfer;
d) în staţiile de sortare;
e) în staţiile de prelucrare şi tratare.
(3) Depozitarea temporară în staţiile de transfer şi
sortare a deşeurilor biodegradabile poate fi de maximum 24 ore.
(4) Se interzice amestecarea deşeurilor în scopul de a
satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozitare.
(5) Operatorii de salubrizare care prestează
activităţi de precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale vor
depune aceste deşeuri numai la depozitele aparţinând autorităţilor
administraţiei publice locale sau judeţene, după caz, indicate în acordul/autorizaţia
de mediu, conform hotărârii de dare în administrare a serviciului de
salubrizare sau contractului de delegare a gestiunii serviciului de
salubrizare.
Art. 43. - (1) Pentru a putea
fi depozitate, deşeurile trebuie să îndeplinească condiţiile necesare acceptării
acestora în depozitele autorizate. Condiţiile de acceptare se stabilesc de
operatorul care administrează depozitul, în conformitate cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.
(2) Operatorii care administrează depozitele de deşeuri
trebuie să stabilească criteriile de acceptare a deşeurilor într-o anumită
categorie de depozit pe baza analizei:
a) măsurilor necesare pentru protecţia mediului şi în
special a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă;
b) asigurării funcţionării sistemelor de protecţie a
mediului, în special cele de impermeabilizare şi de tratare a levigatului;
c) protejării proceselor avute în vedere pentru
stabilizarea deşeurilor în interiorul rampei;
d) protecţiei împotriva
pericolelor pentru sănătatea umană.
(3) Criteriile de acceptabilitate bazate pe
proprietăţile deşeurilor
trebuie să cuprindă:
a) cerinţe referitoare la cunoaşterea compoziţiei
totale;
b) limitări ale conţinutului în materie organică al
deşeurilor;
c) cerinţe sau limitări privind gradul de
biodegradabilitate a componentelor deşeurilor organice;
d) limitări ale cantităţii de componenţi specificaţi,
posibil dăunători/periculoşi;
e) limitări ale nivelului potenţial şi estimat al
levigatului în cazul anumitor componenţi, posibil dăunători/periculoşi;
f) proprietăţi ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale
levigatului rezultat.
Art. 44. - (1) In vederea depozitării deşeurilor la
depozitele autorizate, operatorul care prestează activitatea de transport al
deşeurilor trebuie să aibă documentele necesare din care să reiasă că deşeurile
respective pot fi acceptate pentru depozitare în conformitate cu condiţiile
stabilite de operatorul care administrează depozitul de deşeuri şi că deşeurile
respective îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul
regulament şi în actele cu caracter normativ în vigoare.
(2) Operatorii care realizează activitatea de sortare
a deşeurilor trebuie să întocmească documentele necesare prin care să ateste
compoziţia deşeului sortat ce urmează să fie depozitat.
(3) Operatorii care realizează activitatea de
colectare şi transport al deşeurilor trebuie să aibă o evidenţă strictă a
deşeurilor pe care le colectează pe utilizatori şi să întocmească documentele
necesare prin care să ateste compoziţia deşeului transportat ce urmează să fie
sortat.
SECŢIUNEA a 5-a
Infiinţarea
depozitelor de deşeuri şi administrarea acestora
Art. 45. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, în coordonarea cărora
funcţionează serviciile de salubrizare, stabilesc şi aprobă strategia de
dezvoltare a acestora.
(2) Amplasarea şi înfiinţarea unui depozit de deşeuri,
precum şi a staţiilor de transfer, se fac ţinând seama de prevederile
Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de
gestionare a deşeurilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004,
precum şi de planurile regionale de gestionare a deşeurilor, cu luarea în
considerare a oricărei modificări sau completări ulterioare.
(3) Depozitele zonale de deşeuri trebuie să deservească
cel puţin 150.000 de locuitori, iar la construirea acestora se va avea la bază
abordarea regională a gestiunii deşeurilor.
(4) Depozitele de deşeuri se
înfiinţează sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor
administraţiei publice locale ori asociaţiilor de dezvoltare comunitară.
Consiliile locale şi/sau
judeţene, precum şi asociaţiile de dezvoltare comunitară iau măsurile necesare
pentru construirea depozitelor de deşeuri numai pe terenurile aparţinând domeniului
public sau privat al acestora.
(5) Depozitarea deşeurilor de către operatorii
serviciului de salubrizare se face exclusiv în depozitele înfiinţate în
condiţiile alin. (4) şi numai dacă sunt amplasate, construite, exploatate,
controlate, monitorizate, închise şi urmărite postînchidere conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
şi a celorlalte acte în vigoare, subsecvente acesteia.
Art. 46. - (1) Depozitele de
deşeuri, staţiile de compostare a deşeurilor organice şi biodegradabile şi
instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi administrate
astfel încât să se realizeze condiţii de împiedicare a eliminării şi
diseminării poluanţilor în mediul natural: sol, ape de suprafaţă, ape
subterane, aer sau în mediul urban.
(2) La depozitare vor fi îndeplinite următoarele
condiţii:
a) prevederea şi respectarea metodelor şi tehnicilor
adecvate de acoperire şi asigurare a deşeurilor; acoperirea şi asigurarea se
fac zilnic;
b) în cursul operaţiunilor de depozitare,
autovehiculele de transport al deşeurilor vor circula numai pe drumurile
interioare amenajate ale depozitului. Dacă accesul autovehiculelor de transport
pe suprafaţa deşeurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigură condiţii
de spălare şi dezinfectare a exteriorului autovehiculelor la ieşirea din
depozit;
c) pe perioada exploatării depozitului se aplică
măsuri de combatere a insectelor şi rozătoarelor prin dezinsectie şi deratizare;
d) organizarea depozitului va asigura protecţia
sănătăţii populaţiei în general, protecţia sănătăţii personalului şi protecţia
mediului; se acordă atenţie deosebită împrejmuirii şi perdelelor de protecţie.
(3) In instalaţiile de compostare a deşeurilor
organice biodegradabile se va evita prezenţa substanţelor toxice care pot polua
solul, pe care se depune compostul. In acest scop, se asigură condiţii de
colectare separată a acestui tip de deşeuri. Gazele de fermentare şi apele
exfiltrate rezultate din procesul de compostare se captează şi se dirijează
spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.
Art. 47. - (1) Depozitul de deşeuri poate fi
administrat numai după autorizare conform legislaţiei în vigoare şi numai
atunci când caracteristicile amplasamentului în ceea ce priveşte cerinţele
legate de înfiinţarea depozitului sau măsurile de remediere care trebuie luate
indică faptul că depozitul respectiv nu prezintă un risc important pentru
mediu.
(2) La înfiinţarea depozitelor de deşeuri se va ţine cont de:
a) distanţele de la perimetrul depozitului de deşeuri
la zonele de locuit şi de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare şi la alte
zone rurale sau urbane;
b) existenţa unor ape subterane, de coastă sau zone
naturale protejate în regiune;
c) condiţiile geologice şi
hidrogeologice din zona respectivă;
d) riscul producerii de inundaţii, tasări, alunecări de
teren sau avalanşe;
e) protecţia naturii şi a patrimoniului cultural din
regiune.
(3) La proiectarea şi realizarea depozitului de deşeuri
se vor avea în vedere condiţiile meteorologice, luându-se măsurile adecvate
pentru:
a) controlul apei provenite din precipitaţii care
intră pe teritoriul depozitului;
b) evitarea pătrunderii apei de suprafaţă şi/sau a
apelor subterane în deşeurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate şi a levigatului, dacă
în urma unei evaluări bazate pe analizarea amplasamentului depozitului şi a
deşeurilor care urmează să fie depozitate se stabileşte că acestea prezintă un
pericol potenţial pentru mediu;
d) tratarea apei contaminate şi a levigatului colectat
din depozit conform standardelor adecvate necesare pentru evacuarea acestora.
Această prevedere nu se aplică depozitelor pentru deşeuri inerte.
(4) Depozitul trebuie amplasat şi proiectat astfel
încât să corespundă condiţiilor necesare pentru prevenirea poluării solului, a
apelor subterane sau a apelor de suprafaţă şi să asigure o colectare eficientă
a levigatului.
(5) Administrarea şi exploatarea depozitului se poate
realiza numai de operatori licenţiaţi de A.N.R.S.C. care trebuie să ia toate
măsurile necesare prevenirii accidentelor şi limitării consecinţelor acestora.
(6) Protejarea solului, a apelor subterane şi a apei
de suprafaţă pe perioada exploatării se realizează prin combinarea unei bariere
geologice cu o impermeabilizare a bazei rampei, iar pe perioada postînchiderii
se realizează prin combinarea unei bariere geologice şi cu o impermeabilizare
la suprafaţă.
(7) Bariera geologică trebuie să aibă o capacitate de
atenuare suficientă pentru a preveni riscul potenţial pe care depozitul îl
poate prezenta pentru sol şi pentru apele subterane.
(8) Sistemul de colectare a levigatului şi de
etanşeizare trebuie să garanteze faptul că acumularea de levigat de la baza
rampei de gunoi este menţinută la nivelul minim
posibil.
Art. 48. - (1) In depozitele de deşeuri, mai ales în
acelea în care fracţiunea organică este mare, se va acorda o atenţie deosebită
controlului asupra gazelor formate în depozit, luându-se măsurile necesare
pentru a controla acumularea şi migrarea gazelor generate.
(2) Gazul generat în depozit trebuie colectat pentru a
fi tratat şi apoi utilizat. Când gazul colectat nu poate fi utilizat pentru a
produce energie, acesta trebuie ars.
(3) Operaţiile de colectare, tratare şi utilizare a
gazelor generate în depozitele de deşeuri se efectuează astfel încât să minimizeze
efectele negative sau deteriorarea mediului şi riscul pentru sănătatea umană.
Art. 49. - (1) In depozitele pentru deşeuri
nepericuloase pot fi depozitate deşeurile care au rezultat în urma procesului
de sortare, precum şi deşeurile pentru care tratarea nu contribuie la reducerea cantităţii acestora sau a
pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană sau pentru mediu şi nici
nu pot fi valorificate.
(2) Depozitele pentru deşeuri
inerte pot fi utilizate doar pentru depozitarea acestui tip de deşeuri.
(3) Depozitele pentru deşeuri nepericuloase pot fi
utilizate pentru depozitarea:
a) deşeurilor municipale şi a celor asimilabile
acestora;
b) deşeurilor nepericuloase de orice altă origine
care îndeplinesc criteriile de acceptare a deşeurilor în depozitele pentru
deşeuri nepericuloase stabilite în conformitate cu prevederile prezentului
regulament-cadru şi ale actelor normative în vigoare;
c) deşeurilor periculoase stabile, nereactive, cum sunt
cele solidificate, vitrificate etc, care se comportă în ceea ce priveşte
levigatul în mod similar cu deşeurile nepericuloase menţionate la lit. b) şi
care îndeplinesc condiţiile de acceptare relevante stabilite în conformitate cu
prezentul regulament şi cu actele normative în vigoare. Aceste deşeuri periculoase
nu se depozitează în spaţii destinate deşeurilor nepericuloase biodegradabile.
Art. 50. - Cheltuielile cu deschiderea, exploatarea,
precum şi cele estimate pentru închidere şi operaţiile postînchidere pentru o
perioadă de minimum 30 de ani sunt acoperite de tariful practicat de operator
pentru depozitarea tipurilor de deşeuri autorizate a fi depozitate.
Art. 51. - Pentru exploatarea depozitelor de deşeuri
operatorul care asigură activitatea de administrare a depozitului trebuie să
aibă documente relevante din care să rezulte:
a) categoria depozitului de deşeuri;
b) lista tipurilor definite şi cantitatea totală de
deşeuri autorizată spre depunere în depozitul de deşeuri;
c) gradul de pregătire a
depozitului pentru operaţiile de depozitare a deşeurilor şi pentru procedurile
de supraveghere şi control, inclusiv planurile pentru situaţii neprevăzute,
precum şi cerinţele temporare pentru închidere şi operaţiile postînchidere;
d) obligaţia operatorului de a
informa cel puţin trimestrial autorităţile competente cu privire la:
1. tipurile şi cantităţile de deşeuri evacuate;
2. rezultatele programului de monitorizare;
3. toate rezultatele procedurilor de supraveghere din
care să rezulte respectarea condiţiilor impuse şi modul de comportare a diferitelor
deşeuri în depozite;
e) controlul de calitate al operaţiilor analitice ale
procedurilor de supraveghere şi control şi/sau al analizelor menţionate ca
obligatorii, efectuate în laboratoarele de
specialitate.
Art. 52. - (1) Operatorul care asigură administrarea
depozitului trebuie să aibă şi să întocmească o documentaţie specifică
urmăririi stării şi comportării depozitului în funcţie de factorii de mediu şi
de deşeurile depozitate.
(2) Probele prelevate pentru
determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a
calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate
conform legii.
(3) Din punct de vedere al deşeurilor intrate în
depozit se vor consemna în rapoartele operative zilnice următoarele:
a) cantităţile de deşeuri intrate în depozit pe tipuri
de deşeu;
b) compoziţia deşeurilor intrate în depozit;
c) dacă deşeul provine de la o staţie de sortare şi
elementele de identificare ale acestuia;
d) data şi ora fiecărui
transport;
e) locul de depozitare în cadrul depozitului.
(4) Pentru realizarea bilanţului zilnic al apei din
depozit şi evaluarea volumului de levigat ce se acumulează în straturile
inferioare ale depozitului sau se deversează din depozit se vor consemna în
rapoartele operative, zilnic, următoarele date meteorologice:
a) temperatura minimă, maximă şi la ora 15,00;
b) cantitatea de precipitaţii;
c) direcţia şi viteza vântului dominant;
d) infiltraţia, scurgerea, evapotranspiraţia,
transportul constituenţilor solubili prin drenaje cu lizimetrul sau altă metodă
acceptată;
e) umiditatea atmosferică la ora 15,00.
(5) Se vor preleva lunar, dacă în autorizaţie nu este
specificată o altă frecvenţă, probe din apa de suprafaţă care trece prin
apropierea depozitului, dacă este cazul, din locurile special amenajate în
acest sens pentru prelevarea probelor, atât în amonte, cât şi în aval de
depozit. Analiza apei trebuie realizată pentru următoarele componente:
a) acid clorhidric;
b) acid fluorhidric;
c) mercur şi compuşii acestuia;
d) cadmiu şi compuşii acestuia;
e) taliu şi compuşii acestuia;
f) arsenic şi compuşii acestuia;
g) plumb şi compuşii acestuia;
h) crom şi compuşii acestuia;
i) cupru şi compuşii acestuia;
j) nichel şi compuşii acestuia;
k) zinc şi compuşii acestuia;
l) dioxine şi furani.
(6) Măsurarea volumului levigatului, prelevarea şi
analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a
acestuia din depozit, consemnându-se în rapoartele operative cel puţin
următoarele:
a) cantitatea de levigat tratat;
b) cantitatea de levigat pretratat;
c) cantitatea de levigat pretratat transmis la staţia
de epurare proprie sau la staţiile de epurare aparţinând sistemului de
canalizare a localităţii;
d) analiza chimică a
levigatului înainte de tratare sau pretratare, după caz;
e) analiza chimică a levigatului tratat şi deversat în
emisar;
f) analiza chimică a levigatului pretratat înainte de
transmiterea la staţia de epurare a apelor uzate;
g) analiza gazelor colectate, în special pentru:
1. metan;
2. dioxid de carbon;
3. oxigen;
4. hidrogen sulfurat;
5. hidrogen.
(7) Controlul calităţii apei subterane se realizează
prin prelevarea probelor de apă din forajele de control prevăzute în depozit,
în cel puţin 3 puncte, un punct amplasat în amonte şi două în aval faţă de
depozit, pe direcţia de curgere a acesteia, consemnându-se următoarele:
a) nivelul apei freatice, lunar;
b) analiza apei freatice, cu aceeaşi frecvenţă şi
pentru aceleaşi componente prevăzute la alin. (5).
(8) Anual se va urmări gradul de tasare a depozitului
pe zone de depozitare.
Art. 53. - Operatorul care administrează depozitul
trebuie:
a) să accepte introducerea în depozit numai a
deşeurilor permise, menţionate în autorizaţie, şi să respecte tehnologia de
depozitare aprobată de autoritatea care a avizat înfiinţarea depozitului;
b) să supravegheze permanent modul de depozitare a
deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşeităţii şi să efectueze
măsurătorile necesare stabilite în prezentul regulament şi în autorizaţie,
pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitului;
c) să exploateze la parametrii proiectaţi
instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii
pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;
d) să execute controlul şi
monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau
în colaborare cu alte laboratoare atestate;
e) să nu permită accesul în incinta depozitului a
persoanelor neautorizate.
SECŢIUNEA a 6-a
Maturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor
publice
Art. 54. - (1) Activitatea de măturat a căilor publice
se realizează în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.
(2) In vederea reducerii
riscului de îmbolnăvire a populaţiei ca urmare a acţiunii patogene a
microorganismelor existente în praful stradal, consiliile locale, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară vor
stabili intervalul orar de efectuare a operaţiunilor de stropire, măturare şi
spălare a căilor publice. Intervalul orar şi ordinea de prioritate vor fi alese
astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomeraţii umane
în zonele în care se efectuează aceste activităţi. De regulă, intervalul orar
recomandat pentru efectuarea operaţiunilor de stropire, măturare şi spălare va
fi între orele 22,00-6,00 pe arterele care au sistem de iluminat public
corespunzător.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2)
operaţiile de stropire, măturare şi spălare nu se realizează în acele zile în
care plouă pe toată perioada zilei.
(4) Arterele de circulaţie, zilele din cursul
săptămânii şi numărul de treceri în ziua respectivă pe/în care se execută
activitatea de stropit, măturat şi spălat sunt cele cuprinse în caietul de
sarcini al serviciului.
(5) Maturatul se efectuează pe o lăţime de minimum 2
metri de la bordură sau de la rigola centrală, astfel încât cantitatea de praf
care se poate ridica în aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau acţiunii
vântului să nu depăşească concentraţia de pulberi admisă prin normele în
vigoare.
(6) Pentru evitarea formării prafului şi pentru
crearea unui climat citadin igienic, operaţia de măturare va fi precedată de
stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apă, dacă praful nu este umectat
ca urmare a condiţiilor naturale, sau temperatura exterioară, în zona măturată,
nu este mai mică decât cea de îngheţ.
Art. 55. - (1) Maturatul manual se aplică pe carosabil,
pe trotuare, în pieţe şi în hale de desfacere a produselor agroalimentare, în
locuri de parcare sau pe suprafeţe anexe ale spaţiilor de circulaţie, de odihnă
ori de agrement în toate cazurile în care nu se poate realiza maturatul
mecanic.
(2) Din punct de vedere al îmbrăcămintei spaţiilor de
circulaţie, de odihnă sau de agrement, maturatul se realizează pe suprafeţe
neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de
râu, macadam.
(3) Intreţinerea curăţeniei străzilor în timpul zilei
se efectuează pe toată durata zilei şi cuprinde operaţiunile de măturat
stradal, al spaţiilor verzi stradale, al spaţiilor de agrement şi odihnă, al
parcărilor, precum şi colectarea şi îndepărtarea obiectelor aruncate pe jos sau
în coşurile de gunoi şi scrumiere, în scopul păstrării
unui aspect salubru al domeniului public.
(4) Operaţiunea de măturat se
efectuează pe toată perioada anului, cu excepţia perioadei în care se
efectuează curăţatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de
îngheţ.
(5) Colectarea reziduurilor
stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente
acoperite, amplasate în condiţii salubre, în spaţii special amenajate, care vor
fi transportate cu mijloace de transport adecvate.
(6) Se interzice depozitarea temporară a reziduurilor
stradale, între momentul colectării şi cel al transportului, direct pe sol sau
în saci depuşi pe trotuare, scuare, spaţii verzi sau altele asemenea.
(7) Deşeurile de tip stradal, dacă nu au fost
amestecate cu deşeurile municipale, pot fi transportate direct la depozitul de
deşeuri, fără a fi necesară efectuarea operaţiei de sortare.
Art. 56. - (1) Perioada de realizare a stropitului
este, de regulă, de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi
modificată de autoritatea administraţiei publice locale sau de asociaţia de
dezvoltare comunitară în funcţie de condiţiile meteorologice concrete.
(2) Este interzisă efectuarea operaţiilor de stropire
şi spălare în perioada în care, conform prognozei meteorologice, este posibilă
formarea poleiului.
(3) La executarea operaţiei de stropire se va avea în
vedere să nu fie afectaţi pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul
stradal, panourile publicitare, din zona în care acţionează utilajul ce
realizează operaţiunea.
Art. 57. - (1) Operaţiunea de spălare se execută atât
pe partea carosabilă, cât şi pe trotuare, după terminarea operaţiei de măturare
şi curăţare a rigolelor.
(2) Spălatul se realizează cu jet de apă cu presiune
ridicată, fiind interzis spălatul cu furtunul racordat la hidranţii stradali
sau la autocisternele care nu sunt prevăzute cu instalaţiile necesare să realizeze
presiunea prescrisă.
(3) Perioada în care se execută operaţiunea de spălare
este aceeaşi cu cea prevăzută la art. 56 alin. (1).
(4) Este interzisă operaţia de spălare sau stropire
în anotimpul călduros în intervalul orar 13,00-17,00, dacă indicele de confort
termic depăşeşte pragul valoric de 75 de unităţi.
(5) Pentru asigurarea condiţiilor prevăzute la alin.
(4) şi pentru planificarea operaţiilor de stropire şi spălare, operatorii de
salubrizare vor întreprinde toate măsurile necesare ca în perioada de vară să
cunoască valoarea indicelui de confort la ora 12,00 şi prognoza pentru perioada
imediat următoare de două zile de la Administraţia Naţională de Meteorologie.
(6) Operatorul are obligaţia să anunţe autoritatea
administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz,
în legătură cu toate situaţiile în care este împiedicată realizarea operaţiilor
de spălare, stropire sau măturare.
(7) Curăţatul rigolelor se
realizează anterior sau concomitent cu operaţia de măturare. Răzuirea rigolelor
de pământ se realizează cu frecvenţa stabilită în caietul de sarcini, dar nu
mai puţin de o dată pe lună.
(8) Lăţimea medie pe care se aplică curăţarea rigolelor
este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.
Art. 58. - (1) Pentru realizarea operaţiunii de
stropire sau spălare se utilizează numai apă industrială luată din punctele
indicate de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al
localităţii sau din apele de suprafaţă sau de adâncime, cu aprobarea
autorităţii administraţiei publice locale, pe baza avizului sanitar.
(2) In cazul în care din considerente tehnico-economice
nu se poate utiliza apa industrială, se poate folosi şi apă prelevată de la
hidranţii stradali, cu acordul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare.
(3) In toate situaţiile, alimentarea cu apă
industrială sau potabilă se realizează pe baza unui contract încheiat cu
operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
(4) Substanţele utilizate în procesul de spălare
trebuie să fie aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.
SECŢIUNEA a 7-a
Curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile
publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ
Art. 59. - (1) Operatorul care prestează activitatea de
curăţare şi transportul zăpezii îşi va organiza sistemul de informare şi
control atât asupra stării drumurilor, cât şi în ce priveşte modul de pregătire
şi acţionare pe timp de iarnă.
(2) Pentru asigurarea
circulaţiei rutiere şi pietonale în condiţii de siguranţă în timpul iernii,
operatorul va întocmi anual un program de acţiune comun cu autorităţile
administraţiei publice locale, până la 1 octombrie, pentru acţiunile necesare
privind deszăpezirea, prevenirea şi combaterea poleiului, care va cuprinde
măsuri:
a) pregătitoare;
b) de prevenire a înzăpezirii şi măsuri de deszăpezire;
c) de prevenire şi combatere a poleiului.
Art. 60.-Autoritatea administraţiei
publice locale împreună cu operatorul vor lua măsurile de organizare a
intervenţiilor pe timp de iarnă, care constau în:
a) stabilirea nivelurilor de prioritate de intervenţie
pe străzile din cadrul localităţii şi dotarea necesară deszăpezirii pe timp de
iarnă;
b) organizarea unităţilor operative de acţiune;
c) întocmirea planului operativ;
d) elaborarea programului pregătirilor pentru iarnă.
Art. 61. - Planul operativ de acţiune în timpul iernii
va cuprinde cel puţin:
a) centralizatorul materialelor
chimice şi antiderapante, al carburanţilor şi lubrifianţilor;
b) centralizatorul utilajelor şi mijloacelor de
deszăpezire şi transport necesare;
c) lista străzilor şi a tronsoanelor de străzi pe care
se va acţiona;
d) lista străzilor şi a tronsoanelor de străzi pe care
se va acţiona cu prioritate;
e) lista mijloacelor de comunicare;
f) lista persoanelor responsabile, cu adresa şi
numerele de telefon de la serviciu şi de acasă;
g) inventarul gospodăresc şi al echipamentelor de
protecţie;
h) lista mobilierului stradal,
cu precizarea localizării capacelor căminelor de canalizare şi a gurilor de scurgere;
i) dispunerea spaţiilor pentru adunarea şi odihna
personalului.
Art. 62. - Operaţiunile de curăţare şi transport al
zăpezii şi de acţionare cu materiale antiderapante se realizează obligatoriu pe
străzile sau tronsoanele de străzi în pantă, poduri, străzile sau tronsoanele
de străzi situate de-a lungul lacurilor şi al cursurilor de apă.
Art. 63. - (1) Indepărtarea zăpezii se va realiza atât
manual, cât şi mecanizat, în funcţie de condiţiile specifice din teren.
(2) Indepărtarea zăpezii manual se efectuează atât
ziua, cât şi noaptea, în funcţie de necesităţi, cu respectarea instrucţiunilor
de securitate şi sănătate a muncii.
(3) Operatorii serviciului de
salubrizare vor avea convenţii încheiate cu Administraţia Naţională de
Meteorologie, pentru a cunoaşte zilnic prognoza pentru următoarele 3 zile
privind evoluţia temperaturii nocturne şi diurne şi a cantităţilor de
precipitaţii sub formă de zăpadă.
(4) In funcţie de prognoza
meteorologică primită, operatorul va acţiona preventiv pentru preîntâmpinarea
depunerii stratului de zăpadă şi a formării poleiului.
Art. 64. - (1) In cazul depunerii stratului de zăpadă
şi formării gheţii, arterele de circulaţie a mijloacelor de transport în comun,
spaţiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul
staţiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni ale
staţiilor de tramvai, căile de acces la instituţiile publice, staţiile de
metrou şi unităţile de alimentaţie publică trebuie să fie practicabile în
termen de maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.
(2) In cazul unor ninsori abundente sau care au o
durată de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszăpezire
pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de
transport în comun.
(3) Acţiunea de deszăpezire trebuie să continue până
la degajarea tuturor străzilor şi aleilor din cadrul localităţii.
(4) Odată cu îndepărtarea zăpezii de pe drumul public
se vor degaja atât rigolele, cât şi gurile de scurgere, astfel încât în urma
topirii zăpezii apa rezultată să se scurgă în sistemul de canalizare.
Art. 65. - (1) Evidenţa activităţii privind combaterea
poleiului şi deszăpezirii străzilor din localitate pe timp de iarnă se va ţine
de către operator într-un registru special întocmit pentru această activitate
şi denumit „jurnal de activitate pe timp de iarnă".
(2) Jurnalul de activitate pe timp de iarnă, semnat de
reprezentantul împuternicit al autorităţii administraţiei publice locale sau al
asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, constituie documentul primar de
bază pentru verificarea activităţii şi decontarea lucrărilor efectuate.
(3) In cadrul jurnalului se vor trece cel puţin următoarele:
a) numele şi prenumele dispecerului;
b) data şi ora de începere a acţiunii pe fiecare
utilaj/echipă în parte;
c) data şi ora de terminare a acţiunii pe fiecare
utilaj/echipă în parte;
d) străzile pe care s-a acţionat;
e) activitatea prestată;
f) forţa de muncă utilizată;
g) utilajele/echipele care au
acţionat;
h) materialele utilizate şi cantitatea acestora;
i) temperatura exterioară;
j) condiţiile hidrometeorologice;
k) grosimea stratului de zăpadă conform datelor primite
de la Administraţia Naţională de Meteorologie;
l) semnătura dispecerului;
m) semnătura reprezentantului împuternicit al
beneficiarului.
(4) Evidenţa se va ţine pe schimburi, separat pentru
acţiunea cu utilaje şi separat pentru acţiunea cu forţe umane.
Art. 66. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, trebuie să
stabilească locurile de depozitare sau de descărcare a zăpezii care a rezultat
în urma îndepărtării acesteia de pe străzile pe care s-a acţionat manual sau
mecanizat.
(2) Locurile de depozitare vor fi amenajate astfel
încât:
a) să nu permită infiltrarea apei rezultate din topire
în sol;
b) suprafaţa depozitului să fie suficient de mare
pentru a permite depozitarea întregii cantităţi de zăpadă provenite din aria de
deservire aferentă;
c) dimensionarea să se realizeze pentru 50% din
cantitatea medie multianuală de zăpadă, comunicată de Administraţia Naţională
de Meteorologie pentru localitatea respectivă, căzută pe suprafaţa pentru care
se realizează operaţia de deszăpezire, corelată cu unghiul taluzului natural pentru
zăpada depozitată;
d) să fie prevăzute cu sistem de colectare a apei
provenite din topire şi de deversare a acesteia numai în reţeaua de canalizare
a localităţii în punctele avizate de operatorul serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare.
(3) Zăpada rezultată din activitatea de deszăpezire
poate fi descărcată în căminele de canalizare avizate în prealabil de
operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
(4) Se interzice depozitarea
zăpezii pe trotuare, în intersecţii, spaţii verzi,
terenuri virane etc.
(5) Incărcarea, transportul, descărcarea şi
depozitarea zăpezii şi a gheţii acesteia trebuie să se realizeze în maximum 12
ore de la terminarea activităţii de deszăpezire.
(6) Consiliile locale sau
asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, pot stabili şi alte intervale
de timp în care operatorul trebuie să asigure deszăpezirea, în funcţie de
importanţa străzilor, abundenţa cantităţii de zăpadă, dotarea cu mijloace
tehnice şi umane etc, dar nu mai mult de 24 de ore.
(7) Transportul, depozitarea şi
descărcarea zăpezii şi a gheţii formate pe carosabil se realizează concomitent
cu operaţia de deszăpezire.
Art. 67. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară vor lua măsuri pentru prevenirea
şi combaterea poleiului şi înzăpezirii străzilor din cadrul
localităţii/localităţilor, în toată perioada iernii, şi de apărare a lor
împotriva degradării acestora, în perioada de dezgheţ.
(2) Măsurile de prevenire, combatere şi de apărare vor
fi cele cuprinse în programul comun de acţiune aprobat de consiliul local,
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliul judeţean sau asociaţiile
de dezvoltare comunitară, după caz.
Art. 68. - (1) Imprăştierea substanţelor chimice, în
cazul în care prognoza meteorologică sau mijloacele de detectare locale indică
posibilitatea apariţiei poleiului, a gheţii şi în perioada în care se
înregistrează variaţii de temperatură care conduc la topirea zăpezii/gheţii
urmată în perioada imediat următoare de îngheţ, se realizează în maximum 3 ore
de la avertizare.
(2) Combaterea poleiului se face utilizând atât
materiale antiderapante, cât şi fondanţi chimici în amestecuri omogene, iar
împrăştierea acestora se realizează cât mai uniform pe suprafaţa părţii
carosabile.
(3) Utilizarea clorurii de sodiu numai în amestec cu
inhibitori de coroziune se utilizează în cazul în care temperatura nu scade sub
-10 °C. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau alte
substanţe chimice care au un grad de coroziune redusă.
(4) Utilizarea clorurii de sodiu fără ca aceasta să
fie amestecată cu inhibitori de coroziune sau cu nisip ori alte materiale care
prin acţiunea de împrăştiere pot produce deteriorări prin acţiunea abrazivă sau
prin lovire şi/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă.
(5) Substanţele utilizate pentru prevenirea depunerii
zăpezii, îngheţului şi pentru combaterea formării poleiului vor fi aprobate de
autoritatea administraţiei publice locale sau de asociaţia de dezvoltare
comunitară.
Art. 69. -Autorităţile administraţiei publice locale,
asociaţiile de dezvoltare comunitară sau operatorul au obligaţia să anunţe prin
posturile de radio locale starea străzilor, locurile în care traficul este
îngreunat ca urmare a lucrărilor de curăţare şi transport al zăpezii, străzile
pe care s-a format poleiul, precum şi orice alte informaţii legate de
activitatea de deszăpezire sau de combatere a poleiului, necesare asigurării
unei circulaţii în siguranţă a pietonilor, a mijloacelor de transport în comun,
a autovehiculelor care asigură aprovizionarea şi a celorlalte autovehicule.
SECŢIUNEA a 8-a
Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul
public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj
Art. 70. - Consiliile locale,
Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz, sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale
găsite pe aria administrativ-teritorială a localităţii, prin unităţi de
ecarisaj autorizate, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 71. - (1) Operatorul serviciului de salubrizare
are obligaţia de a colecta cadavrele de animale de pe domeniul public şi de a
le preda unităţii de ecarisaj care este abilitată pentru neutralizarea
deşeurilor de origine animală, în aria administrativ-teritorială a localităţii,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Cadavrele de animale de pe domeniul public se
transportă de către operator în mijloace auto special destinate şi amenajate în
acest scop, care îndeplinesc condiţiile impuse de legislaţia în vigoare.
(3) Documentele de înregistrare şi evidenţele necesare
sunt cele specifice activităţii de colectare, transport şi neutralizare a
deşeurilor de origine animală rezultate din gospodăriile populaţiei, fiind
aplicabile prevederile art. 84 alin. (1), art. 85 şi 86.
Art. 72. - Cadavrele de animale de pe domeniul public
vor fi ridicate în termen de maximum 2 ore de la semnalarea existenţei acestora
de către populaţie, reprezentanţi ai operatorilor economici sau ai
instituţiilor publice, inclusiv în cazul autosesizării ca urmare a activităţii
curente de salubrizare.
Art. 73. - Autovehiculele şi containerele destinate
transportului cadavrelor de animale de pe domeniul public trebuie dezinfectate
după fiecare transport în parte în locurile special amenajate pentru această
operaţie.
Art. 74. - Personalul trebuie să utilizeze echipament
de protecţie şi să fie dotat cu mijloace corespunzătoare astfel încât să nu
vină în contact direct cu animalele colectate. Personalul trebuie să aibă aviz
medical prin care să se confirme că sunt îndeplinite condiţiile necesare,
inclusiv vaccinarea, dacă este cazul, pentru prestarea acestei activităţi.
Art. 75. - Se interzice abandonarea, îngroparea sau
depozitarea deşeurilor de origine animală în alte condiţii decât cele stabilite
de legislaţia în vigoare.
SECŢIUNEA a 9-a
Colectarea, transportul, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici, neasimilabile celor menajere (mobilier,deşeuri de echipamente electrice şi
electronice etc.)
Art. 76. - (1) Instituţiile publice, asociaţiile,
fundaţiile şi persoanele fizice deţinătoare de deşeuri de ambalaje au obligaţia
să depună, selectiv, ambalajele şi deşeurile de ambalaje în recipiente sau
containere diferite, inscripţionate corespunzător, amplasate în locuri special
amenajate, stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Tipul şi numărul de containere trebuie alese în
funcţie de condiţiile şi tipurile de materiale din
ambalaje.
(3) Containerele sau recipientele de colectare vor fi
amplasate astfel încât să fie uşor accesate de populaţie (în apropierea
locuinţelor), manipularea şi depozitarea lor în locurile stabilite să nu creeze
disconfort pentru persoanele care locuiesc în apropierea acestor locuri (miros,
zgomot), locaţiile să fie uşor accesibile operatorului de salubrizare, să se
încadreze în imaginea arhitecturală a zonei şi să poată fi
spălate/curăţate/dezinfectate la locul de amplasare.
Art. 77. - (1) Deşeurile voluminoase constau în deşeuri
solide de dimensiuni mari (mobilier, obiecte de uz casnic, deşeuri de
echipamente electrice şi electronice etc), care nu pot fi preluate cu sistemele
obişnuite de precolectare sau colectare a deşeurilor
municipale.
(2) Deşeurile voluminoase se vor colecta periodic şi
vor fi transportate de operatorul serviciului de salubrizare care prestează
activitatea în aria administrativ-teritorială încredinţată, la staţia de
sortare.
(3) Deşeurile voluminoase vor fi depozitate de
deţinătorul acestora, în vederea preluării de către operatorul de salubrizare,
în locurile stabilite de autoritatea locală şi amenajate în acest scop şi unde există căi de acces pentru
mijloacele de transport. Dacă acest lucru nu este realizabil, din cauza
spaţiului limitat, deşeurile vor fi aduse de deţinător în alte locuri special
stabilite de autoritatea administraţiei publice locale sau direct la mijlocul
de transport în locul/la data/ora stabilite, astfel încât să nu fie incomodată
circulaţia rutieră.
(4) Colectarea deşeurilor voluminoase se poate face şi
direct de la deţinătorul acestora, în urma solicitării adresate către
operatorul de salubrizare, cu specificarea caracteristicilor şi cantităţilor
acestora. In această situaţie, operatorul de salubrizare poate să stabilească o
altă dată şi oră decât cele aprobate de autoritatea administraţiei publice
locale în cadrul programelor de colectare a deşeurilor voluminoase, dacă
operaţia de colectare, prin corelarea volumului deşeurilor preluate cu
capacitatea de transport afectată, se justifică din punct de vedere economic.
Art. 78. - Deşeurile voluminoase provenite de la
populaţie sau de la operatori economici - mobilă, obiecte casnice, deşeuri
textile, vegetale, lemnoase - vor fi colectate periodic de către operatorul de
salubrizare, conform unui program întocmit şi aprobat de autorităţile
administraţiei publice locale şi comunicat populaţiei şi operatorilor
economici.
Art. 79. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale au obligaţia de a organiza colectarea, transportul, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor voluminoase, neasimilabile celor menajere, provenite
de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici.
(2) Colectarea se va realiza selectiv, pe categorii de
deşeuri, prin stabilirea zilelor şi intervalului orar de aşa natură încât
deţinătorii de deşeuri voluminoase, incluzându-se în acestea şi deşeurile de
echipamente electrice şi electronice, să poată preda aceste deşeuri, iar
operatorul serviciului de salubrizare să se poată organiza astfel încât să poată
asigura fluxul tehnologic de colectare, transport, sortare, depozitare deşeuri
sau materiale refolosibile sau valorificabile.
(3) In vederea reducerii cantităţii de DEEE eliminate
ca deşeuri municipale nesortate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de
colectare selectivă, posesorii de DEEE trebuie să le predea la punctele de
colectare constituite special în acest scop.
(4) Punctele de colectare se amplasează în locuri şi
la distanţe care să asigure un acces uşor, ţinând seama în special de
densitatea populaţiei.
(5) La punctele de colectare operatorul are obligaţia
de a prelua DEEE de la posesorii finali şi distribuitori.
(6) Colectarea şi transportul DEEE colectate selectiv
se efectuează astfel încât să optimizeze refolosirea şi reciclarea componentelor
sau aparatelor întregi care pot fi refolosite sau reciclate.
(7) După terminarea acţiunii de colectare, operatorul
serviciului de salubrizare trebuie să igienizeze locul/locurile din care s-a
realizat colectarea, prin măturare şi spălare.
Art. 80. - Operatorul trebuie să aibă un sistem de
evidenţă a gestionării deşeurilor voluminoase din care să rezulte:
a) data în care s-a realizat colectarea, transportul
şi depozitarea la staţia de sortare, în vederea sortării;
b) punctele de colectare de unde s-a făcut colectarea;
c) cantităţile totale preluate de la populaţie,
persoane juridice de drept public şi privat;
d) cantităţile de deşeuri rezultate în urma sortării,
pe sortimente;
e) cantităţile de componente sau aparate întregi ce
urmează a fi refolosite, cu denumirea lor;
f) cantităţile ce urmează a fi transportate la
depozitul de deşeuri.
SECŢIUNEA a 10-a
Colectarea, transportul şi neutralizarea
deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei
Art. 81. - (1) Consiliile
locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de
dezvoltare comunitară, după caz, sunt responsabile de neutralizarea deşeurilor
de origine animală provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de
animale sau a animalelor găsite moarte pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale respective, pentru care nu se poate identifica
proprietarul, prin asigurarea unei relaţii contractuale cu unităţi de ecarisaj
autorizate sau cu operatori ai serviciului de salubrizare care îndeplinesc
condiţiile impuse de legislaţia în vigoare pentru a presta această activitate.
(2) Consiliul local are obligaţia de a păstra
evidenţele veterinare în cazul crescătorilor individuali de animale şi al
persoanelor fizice care deţin animale ce nu sunt destinate activităţilor
economice.
(3) In localităţile în care se practică creşterea
animalelor în vederea desfăşurării unei activităţi economice, autorităţile
administraţiei publice locale stabilesc zonele şi condiţiile în care se pot
creşte animale.
Art. 82. - Persoanele fizice şi juridice care cresc sau
au în întreţinere animale şi păsări sunt obligate să folosească numai locuri
special amenajate, care să respecte normele sanitar-veterinare şi al căror
amplasament să fie aprobat de autorităţile teritoriale de protecţia mediului şi
de direcţiile sanitare veterinare.
Art. 83. - Crescătorii individuali de animale sunt
obligaţi să anunţe în maximum 24 de ore autoritatea administraţiei publice
locale asupra morţii animalelor din gospodăriile proprii în vederea colectării,
transportului şi neutralizării acestora.
Art. 84. - (1) Operatorul de salubrizare are obligaţia
să ţină o evidenţă referitoare la deşeurile de origine animală colectate, modul
de transport, precum şi documente doveditoare cu privire la predarea acestor
deşeuri la unitatea de ecarisaj, dacă nu realizează operaţia de neutralizare.
(2) Colectarea şi transportul deşeurilor animaliere
provenite din gospodăriile populaţiei se realizează numai dacă acestea au certificat sanitar-veterinar, eliberat de
circumscripţia sanitar-veterinară de pe raza de domiciliu a utilizatorului, în
care trebuie să fie menţionate cel puţin:
a) denumirea subproduselor;
b) categoria de încadrare a subproduselor;
c) locaţia în care se găsesc acestea;
d) modul de procesare.
(3) Neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din
gospodăriile populaţiei se realizează prin:
a) incinerare/coincinerare directă;
b) procesare într-o unitate de neutralizare aprobată
pentru categoria I sau a II-a,
aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare, de subproduse
animaliere ce nu sunt destinate consumului uman;
c) procesare într-o unitate de neutralizare aprobată
pentru categoria a III-a de subproduse animaliere ce nu sunt destinate
consumului uman;
d) procesare într-o unitate
de prelucrare tehnică, cu precizarea clară a utilizării tehnice;
e) îngropare, cu respectarea prevederilor legale;
f) alte modalităţi stabilite în avizul
sanitar-veterinar.
Art. 85. - In cazul în care operatorul de servicii de
salubrizare realizează neutralizarea deşeurilor de
origine animală provenite din gospodăriile populaţiei, acesta trebuie să
păstreze evidenţele cu privire la tipul deşeurilor, cantitatea, documentele
însoţitoare, modul de neutralizare, data şi, după caz, şarja/lotul, precum şi, pentru
materiile sau produsele rezultate, destinaţia, transportatorul şi documentele
însoţitoare şi trebuie să întocmească şi să completeze registre în conformitate
cu legislaţia în vigoare, inclusiv pentru animalele moarte din speciile bovine,
ovine/caprine, suine sau cabaline.
Art. 86. - Toate documentele se arhivează şi se
păstrează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 87. - Se interzice abandonarea, îngroparea sau
depozitarea deşeurilor de origine animală în alte condiţii decât cele stabilite
de legislaţia în vigoare.
Art. 88. - Amenajarea şi întreţinerea locurilor de
precolectare se vor face prin grija crescătorului de animale, transportul şi
depozitarea deşeurilor în locurile stabilite de autorităţile administraţiei
publice locale fiind efectuate pe baza unui contract individual de prestări
servicii încheiat cu operatorul de salubrizare.
Art. 89. - Autovehiculele şi containerele destinate
transportului de deşeuri de origine animală trebuie dezinfectate după fiecare
transport în parte în locurile special amenajate pentru această operaţie.
SECŢIUNEA a 11-a
Colectarea, transportul, depozitarea deşeurilor
rezultate din activităţi de construcţii şi demolări
Art. 90. - Deşeurile din construcţii şi demolări sunt
deşeuri solide rezultate în urma demolării sau construirii clădirilor, şoselelor şi a altor structuri. In mod
uzual, aceste deşeuri conţin pământ vegetal, nisip, pietriş, substanţe
gudronate sau rezultate din gudron, argilă, substanţe cu lianţi bituminoşi sau
hidraulici, asfalt, macadam, pietre, beton, ciment, cărămizi, lemn, zidărie,
materiale pentru acoperişuri, tencuieli şi ipsos, pastă de lipit, vopsele,
lacuri, cabluri din metal, metale, bârne de lemn şi altele asemenea.
Art. 91. - (1) Deşeurile provenite din activităţile de
construcţii şi demolări se colectează prin grija deţinătorului şi sunt
transportate de către operator, în baza unui contract de prestări servicii, în
depozite specializate pentru primirea acestor tipuri de deşeuri.
(2) Eliberarea autorizaţiilor de construire/desfiinţare
de către autorităţile administraţiei publice locale este condiţionată de
existenţa unui contract de prestări servicii încheiat cu operatorul de
salubrizare, pentru colectarea deşeurilor rezultate din construirea/refacerile
drumurilor, din demolări şi construcţii. Executantul lucrării are obligaţia de
a precolecta deşeurile rezultate din activitatea sa în containere specializate
proprii sau puse la dispoziţie de către operatorul de salubrizare. Transportul,
în vederea depozitării deşeurilor rezultate din activităţile enumerate, se
realizează numai cu mijloacele operatorului de salubrizare, în baza unui
contract de prestări servicii.
(3) Precolectarea se realizează numai în containere
standardizate acoperite, fiind interzisă depozitarea deşeurilor provenite din
activitatea de construcţii şi demolări în recipientele sau containerele în care
se depun deşeurile municipale.
(4) Transportul deşeurilor provenite din activităţile
de construcţii şi demolări se realizează în containerele în care s-a realizat
precolectarea sau în basculante prevăzute cu sistem de acoperire a
încărcăturii, pentru a nu avea loc degajarea prafului sau împrăştierea acestora
în timpul transportului.
(5) In cazul deşeurilor provenite din activităţile de
construcţii şi demolări prin a căror manipulare se degajă praf se vor lua
măsurile necesare de umectare, astfel încât cantitatea de praf degajată în aer
să fie sub concentraţia admisă.
Art. 92. - Depozitarea deşeurilor neutralizate se face
cu respectarea condiţiilor impuse de tehnologia de depozitare controlată, în
sectoarele din cadrul depozitelor de deşeuri stabilite de autorităţile
administraţiei publice locale pentru amenajarea depozitului pentru deşeurile
provenite din construcţii şi demolări.
Art. 93. - (1) Deşeurile din
construcţii şi demolări vor fi supuse proceselor de reciclare şi recuperare,
putând fi utilizate pentru reamenajări de drumuri sau alte activităţi după ce
au fost supuse procesării, neutralizării şi pretratării în staţii de sortare.
(2) Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi
tratate atât separat de deşeurile municipale, cât şi împreună cu acestea, cu
excepţia cazului în care în componenţa acestora se regăsesc substanţe sau
materiale clasificate ca fiind periculoase.
Art. 94. - (1) Materialele care
conţin azbest, rezultate din demolări, trebuie colectate separat, nu vor fi
amestecate cu celelalte
deşeuri şi se realizează astfel încât să nu se degaje fibre din material;
personalul care realizează această operaţie va purta echipament de protecţie,
special, pentru lucrul cu azbestul.
(2) Containerele în care se precolectează materialele
rezultate din construcţii şi demolări care au caracter periculos trebuie să fie
prevăzute cu semne convenţionale distinctive utilizate pentru avertizare în
cazul substanţelor otrăvitoare şi inscripţionarea acestora cu avertizarea
„PERICOL DE MOARTE". Aceste containere se depozitează numai pe domeniul
aparţinând producătorului de deşeu, în spaţiu îngrădit.
(3) In autorizaţia de construire trebuie să se
menţioneze actele normative care reglementează gestionarea deşeurilor provenite
din construcţii şi demolări şi regimul deşeurilor periculoase.
Art. 95. - Deşeurile rezultate din construcţii, care nu
sunt poluate, cum ar fi pământul şi rocile excavate în cadrul lucrărilor de săpătură,
pot fi utilizate, cu acordul autorităţilor de mediu, la alte lucrări de
construcţie, în agricultură sau silvicultură, amenajări hidrotehnice,
construcţia drumurilor, atât în cazul în care acestea sunt realizate pe raza
teritorială a respectivei autorităţi a administraţiei publice locale, cât şi în
alte localităţi.
Art. 96. - Este interzisă abandonarea şi depozitarea
deşeurilor din construcţii şi demolări pe domeniul public sau privat al
autorităţii administraţiei publice locale.
SECŢIUNEA a 12-a
Dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea
Art. 97. - (1) Cetăţenii cu gospodării individuale,
operatorii economici, instituţiile publice şi asociaţiile de
proprietari/locatari au obligaţia de a asigura combaterea şi stingerea
focarelor de rozătoare purtătoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare
de disconfort din gospodăria proprie sau din spaţiile pe care le deţin cu orice
titlu.
(2) Finanţarea activităţilor de dezinfecţie,
dezinsecţie, deratizare se asigură de autoritatea administraţiei publice locale
sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, cu excepţia cazurilor când una sau
mai multe din aceste activităţi este solicitată de o persoană fizică sau
juridică.
(3) Activitatea de dezinsecţie se efectuează în:
a) clădiri ale instituţiilor
publice;
b) părţi comune ale clădirilor tip condominii, case;
c) căminele aferente reţelelor de alimentare cu apă,
canalizare, alimentare cu energie termică;
d) parcuri, spaţii verzi, cimitire, maluri de lac;
e) pieţe, târguri, oboare, bâlciuri;
f) zone demolate şi neconstruite;
g) subsoluri uscate, umede sau inundate.
(4) Activitatea de dezinfecţie se efectuează în:
a) depozitele de deşeuri municipale şi cele asimilate
acestora;
b) staţiile de transfer al deşeurilor;
c) staţiile de sortare a deşeurilor;
d) încăperile din cadrul condominiilor prevăzute cu
tobogan, destinate colectării deşeurilor municipale;
e) spaţiile special amenajate pentru colectarea
deşeurilor menajere;
f) mijloacele de transport în comun;
g) unităţile de învăţământ şi sanitare aflate în subordinea
autorităţilor administraţiei publice locale;
h) locurile în care există focare declarate care pun în
pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.
(5) Deratizarea se efectuează în toate locurile în
care:
a) este prevăzută operaţiunea de dezinfecţie;
b) este prevăzută operaţiunea
de dezinsecţie, cu excepţia mijloacelor de transport în comun;
c) există focare declarate care pun în pericol
sănătatea oamenilor şi a animalelor.
Art. 98. - Deratizarea se execută:
a) pentru operatorii economici,
cel puţin o dată pe semestru şi ori de câte ori este nevoie pentru stingerea
unui focar;
b) pentru populaţie şi instituţii publice, ori de câte
ori este nevoie pentru stingerea unui focar.
Art. 99. - Din punct de vedere al frecvenţei,
dezinsecţia se execută:
a) trimestrial, în spaţiile cu
altă destinaţie decât cea de locuinţă, în subsolurile tehnice şi în căminele
reţelelor de alimentare cu apă, de canalizare şi de alimentare cu energie
termică. In cazul tratamentelor împotriva ţânţarilor este obligatorie acţiunea
atât împotriva larvelor, cât şi a adulţilor;
b) lunar sau ori de câte ori este nevoie, pentru
stingerea unui focar în unităţile de producţie şi/sau de comerţ agroalimentar
şi în depozitele cu astfel de produse;
c) ori de câte ori este nevoie, pentru stingerea unui focar de infecţie în instituţii;
d) numai la solicitarea proprietarului spaţiului cu
destinaţie de locuinţă. In spaţiile ocupate de copii, bătrâni, persoane cu
afecţiuni cronice, precum şi în cele care se găsesc animale de companie sau de
pază dezinsecţia se execută utilizând numai produse din grupa III şi IV de toxicitate, care nu sunt iritante sau
dăunătoare peştilor sau animalelor cu sânge cald. In cazul constatării
apariţiei unui focar, dezinsecţia se efectuează obligatoriu, fără a fi necesară
solicitarea proprietarului spaţiului cu destinaţie de locuinţă;
e) tratamentele în spaţiile verzi de pe raza fiecărei
localităţi se vor efectua în conformitate cu hotărârea consiliului local,
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliului judeţean sau a
asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, utilizând aparatura de tratare
de la sol cu ceaţă rece sau caldă.
Art. 100. - Toate produsele folosite pentru efectuarea
operaţiunilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie vor fi avizate obligatoriu
de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Art. 101. - (1) Persoanele fizice sau juridice
deţinătoare de spaţii construite indiferent de destinaţie, curţi şi/sau
terenuri virane sau amenajate, unităţile de administrare a domeniului public, ocoalele silvice, instituţiile
publice, precum şi unităţile care au în exploatare reţele tehnico-edilitare
sunt obligate să efectueze deratizarea, dezinsecţia şi dezinfecţia spaţiilor
deţinute în condiţiile prevăzute în prezentul
regulament.
(2) Deratizarea, dezinsecţia
şi dezinfecţia spaţiilor deţinute se realizează numai de un operator licenţiat
de A.N.R.S.C. şi numai dacă i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă
sau delegată în condiţiile legii.
(3) Persoanele fizice sau juridice beneficiare ale operaţiilor de deratizare, dezinsecţie şi/sau
dezinfecţie au obligaţia să permită accesul operatorului în locurile unde
urmează să se realizeze operaţia şi să menţină salubre spaţiile pe care le au
în proprietate, luând măsuri de evacuare a tuturor reziduurilor solide, de
spălare a încăperilor în care se efectuează colectarea deşeurilor, de eliminare
a apei stagnate, de curăţare a subsolurilor, de punere în ordine a depozitelor
de materiale şi de remediere a defecţiunilor tehnice la instalaţiile sanitare
care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsoluri şi/sau pe terenurile
deţinute.
Art. 102. - Operatorul care prestează activitatea de
deratizare, dezinfecţie şi/sau dezinsecţie are următoarele obligaţii:
a) înainte de începerea
lucrărilor în teren va anunţa tipul lucrărilor ce se vor efectua, pe baza unui
preaviz de execuţie, adus la cunoştinţă utilizatorului cu cel puţin 5 zile
înainte de începerea lucrărilor respective, care va conţine:
1. tipul lucrării ce se va
efectua;
2. data şi intervalul orar în care se efectuează
lucrarea;
3. locul/locurile din cadrul proprietăţii
utilizatorului în care este necesară activitatea;
4. gradul de toxicitate a substanţelor utilizate;
5. efectele substanţelor asupra peştilor, albinelor
şi animalelor cu sânge cald;
6. măsurile de protecţie ce trebuie luate în special cu
referire la copii, bătrâni, bolnavi, animale şi păsări;
b) în cazul în care operatorul trebuie să efectueze una
sau mai multe operaţii pe proprietatea privată a utilizatorului, la începerea
lucrărilor reprezentantul acestuia este obligat să se legitimeze şi să anunţe
scopul activităţii pe care o va efectua;
c) la terminarea lucrărilor efectuate pe proprietatea
utilizatorului se solicită confirmarea efectuării fizice a lucrării, operatorul
fiind singurul responsabil în privinţa substanţelor utilizate, a cantităţii
acestora şi a tehnologiei aplicate.
Art. 103. - In cazul refuzului de a permite efectuarea
operaţiilor pe proprietatea utilizatorului, operatorul are obligaţia să anunţe
autoritatea administraţiei publice locale pentru luarea măsurilor legale.
Art. 104. - (1) In cazul în care, în urma unui
tratament efectuat, se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietăţii
beneficiarului, acest fapt va fi menţionat în documentul de lucru şi va fi
comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate
aspectele ce sunt de natură să afecteze viaţa şi sănătatea oamenilor şi
vieţuitoarelor.
(2) Operatorul nu este exonerat de răspunderea privind prejudiciile cauzate sănătăţii oamenilor şi
vieţuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă
utilizează substanţe periculoase pentru aceştia, dacă nu s-au luat măsurile
necesare informării populaţiei, conform prevederilor
art. 102 lit. a), sau tratamentul este ineficient.
CAPITOLUL III
Drepturi şi obligaţii
SECŢIUNEA 1
Drepturile şi obligaţiile operatorilor
serviciului de salubrizare
Art. 105. - (1) Operatorii serviciului de salubrizare
vor acţiona pentru implicarea deţinătorilor de deşeuri în gestionarea eficientă
a acestora şi transformarea treptată a deţinătorilor de deşeuri în „operatori
activi de mediu", cel puţin la nivelul habitatului propriu.
(2) Operatorii vor asigura condiţiile materiale
pentru realizarea precolectării selective, în paralel cu conştientizarea
utilizatorilor asupra tratării cu responsabilitate a problemei deşeurilor.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale se vor
implica în înfiinţarea sistemelor de precolectare şi colectare selectivă a
deşeurilor menajere de la populaţie şi de popularizare şi instruire a acesteia
privind condiţiile de mediu, impactul deşeurilor asupra mediului, inclusiv în
toate unităţile de învăţământ pe care le gestionează.
Art. 106. - (1) Drepturile şi obligaţiile operatorului
serviciului de salubrizare se constituie ca un capitol
distinct în cadrul:
a) hotărârii de dare în administrare a serviciului de
salubrizare;
b) regulamentului serviciului de salubrizare;
c) contractului de delegare a gestiunii serviciului de
salubrizare;
d) contractului de prestare a serviciului de salubrizare
pentru utilizatori.
Art. 107. - Operatorii serviciului de salubrizare au
următoarele drepturi:
a) să încaseze contravaloarea serviciului de
salubrizare prestat/contractat, corespunzător tarifului aprobat de autorităţile
administraţiei publice locale, determinat în conformitate cu normele
metodologice elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C;
b) să asigure echilibrul contractual pe durata
contractului de delegare a gestiunii;
c) să solicite ajustarea tarifului în raport cu
evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie;
d) să propună modificarea tarifului aprobat în
situaţiile de schimbare semnificativă a echilibrului contractual;
e) să aibă exclusivitatea prestării serviciului de
salubrizare pentru toţi utilizatorii din raza unităţii
administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau
contract de delegare a gestiunii;
f) să aplice la facturare tarifele aprobate de
autoritatea administraţiei publice locale;
g) să suspende sau să limiteze prestarea serviciului,
fără plata vreunei penalizări, cu un preaviz de 5 zile lucrătoare, dacă sumele
datorate nu au fost achitate după 45 de zile de la primirea facturii;
h) să solicite recuperarea debitelor în instanţă.
Art. 108. - Operatorii serviciilor de salubrizare au următoarele obligaţii:
a) să ţină gestiune separată pentru fiecare activitate
în parte, pentru a se putea stabili tarife juste în concordanţă cu cheltuielile
efectuate;
b) să asigure prestarea serviciului de salubrizare
conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prezentului regulament,
prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare;
c) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau
juridice pentru prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricţiile
impuse deţinătorilor de terenuri aflate în perimetrul zonelor de protecţie
instituite, conform prevederilor legale;
d) să plătească despăgubiri pentru întreruperea
nejustificată a prestării serviciului şi să acorde bonificaţii procentuale din
valoarea facturii utilizatorilor în cazul prestării serviciului sub parametrii
de calitate şi cantitate prevăzuţi în contractele de prestare;
e) să furnizeze autorităţii administraţiei publice
locale, respectiv A.N.R.S.C, informaţiile solicitate şi să asigure accesul la
documentele şi documentaţiile pe baza cărora prestează serviciul de
salubrizare, în condiţiile legii;
f) să încheie contracte de asigurare pentru pagubele
aduse la infrastructura exploatată în desfăşurarea activităţilor;
g) să deţină toate avizele, acordurile, autorizaţiile
şi licenţele necesare prestării activităţilor specifice serviciului de
salubrizare, prevăzute de legislaţia în vigoare;
h) să respecte angajamentele luate prin contractele de
prestare a serviciului de salubrizare;
i) să presteze serviciul de salubrizare la toţi
utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are
hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii, să
colecteze întreaga cantitate de deşeuri municipale şi să lase în stare de
curăţenie spaţiul destinat depozitării recipientelor de precolectare şi
domeniul public;
j) să doteze punctele de colectare cu recipiente şi/sau
containere în cantităţi suficiente, cu respectarea normelor în vigoare;
k) să ţină la zi, împreună cu autorităţile
administraţiei publice, evidenţa tuturor utilizatorilor cu şi fără contracte de
prestări servicii în vederea decontării prestaţiei direct din bugetul local, pe
baza taxelor locale instituite în acest sens.
l) să respecte indicatorii de
performanţă stabiliţi prin hotărârea de dare în administrare sau prin
contractul de delegare a gestiunii şi precizaţi în regulamentul serviciului de salubrizare, să îmbunătăţească în mod
continuu calitatea serviciilor prestate;
m) să aplice metode performante de management care să
conducă la reducerea costurilor specifice de operare;
n) să doteze utilizatorii cu mijloacele necesare
precolectării selective, în condiţiile stabilite de prezentul regulament;
o) să verifice starea tehnică a mijloacelor de
precolectare şi să le înlocuiască pe cele care prezintă defecţiuni sau
neetanşeităţi în maximum 24 de ore de la sesizare;
p) să asigure curăţenia şi igiena căilor publice, a
staţiilor mijloacelor de transport în comun;
q) să îşi extindă anual aria de activitate pentru
serviciul de salubrizare, pentru a deservi întreaga comunitate a localităţii;
r) să asigure curăţarea şi transportul zăpezii de pe
căile publice, din staţiile mijloacelor de transport în comun, de la trecerile
de pietoni semnalizate şi să le menţină în funcţiune pe timp de polei sau de
îngheţ;
s) să asigure desfăşurarea corespunzătoare a
programelor de dezinsectie, dezinfectie şi deratizare conform programelor
aprobate de autoritatea administraţiei publice locale;
t) să factureze serviciile
prestate în conformitate cu procedurile proprii de facturare aprobate de
autoritatea competentă, la tarife legal aprobate;
u) să înfiinţeze activitatea de dispecerat şi de
înregistrare a reclamaţiilor, având un program de funcţionare
permanent;
v) să înregistreze toate reclamaţiile şi sesizările
utilizatorilor într-un registru şi să ia măsurile de rezolvare ce se impun. In
registru se vor consemna numele, prenumele persoanei care a reclamat şi a
primit reclamaţia, adresa reclamantului, data şi ora reclamaţiei, data şi ora
rezolvării, numărul de ordine al reclamaţiei care va fi comunicat petentului.
La sesizările scrise operatorul are obligaţia să răspundă în termen de maximum
30 de zile de la înregistrarea acestora;
w) să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor şi să
raporteze periodic autorităţilor competente situaţia, conform reglementărilor
în vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor
Art. 109. - (1) Au calitatea de utilizator al
serviciului de salubrizare beneficiarii individuali
sau colectivi, direcţi ori indirecţi, definiţi potrivit Legii serviciilor
comunitare de utilităţi publice.
(2) Dreptul, fără discriminare, de acces la serviciul
de salubrizare, de utilizare a acestuia, precum şi la informaţiile publice este garantat tuturor utilizatorilor.
Art. 110. - Utilizatorii au
următoarele drepturi:
a) să utilizeze, liber şi nediscriminatoriu,
serviciul de salubrizare, în condiţiile contractului/contractului-cadru de
prestare;
b) să solicite şi să primească, în condiţiile legii şi
ale contractelor de prestare, despăgubiri sau compensaţii pentru daunele provocate lor de către operatori
prin nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate ori prin prestarea unor
servicii inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor tehnici stabiliţi
prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;
c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice
locale şi celei competente orice deficienţe constatate în sfera serviciului de
salubrizare şi să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătăţirea
activităţii şi creşterea calităţii serviciului;
d) să se asocieze în organizaţii neguvernamentale
pentru apărarea, promovarea şi susţinerea intereselor proprii;
e) să primească şi să utilizeze informaţii privind
serviciul de salubrizare, despre deciziile luate în legătură cu acest serviciu
de către autorităţile administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. sau operator,
după caz;
f) să fie consultaţi, direct sau prin intermediul unor
organizaţii neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare şi
adoptare a deciziilor, strategiilor şi reglementărilor privind activităţile din
sectorul serviciului de salubrizare;
g) să se adreseze, individual ori colectiv, prin
intermediul unor asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice
locale sau centrale ori instanţelor judecătoreşti, în vederea prevenirii sau
reparării unui prejudiciu directori indirect;
h) să li se presteze serviciul de salubrizare în
condiţiile prezentului regulament, ale celorlalte acte normative în vigoare, la nivelurile stabilite în contract;
i) să conteste facturile când constată încălcarea
prevederilor contractuale;
j) să primească răspuns în maximum 30 de zile la
sesizările adresate operatorului sau autorităţilor administraţiei publice
locale şi centrale cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale;
k) să fie dotaţi de operator cu recipiente de
precolectare adecvate mijloacelor de încărcare şi de transport ale acestora;
l) utilizatorilor le este garantat dreptul de acces la
serviciile de salubrizare şi de utilizare a acestora.
Art. 111. - Utilizatorii au
următoarele obligaţii:
a) să respecte prevederile prezentului regulament şi
clauzele contractului de prestare a serviciului de salubrizare;
b) să achite în termenele stabilite obligaţiile de
plată, în conformitate cu prevederile contractului de
prestare a serviciului de salubrizare;
c) să asigure accesul utilajelor de colectare a
deşeurilor la punctele de colectare;
d) să asigure preselectarea pe categorii a deşeurilor
reciclabile, rezultate din gospodăriile proprii sau din activităţile lucrative
pe care le desfăşoară, precum şi depozitarea acestora în containere asigurate
de operatorul serviciului de salubrizare numai în locurile special amenajate;
e) să aplice măsuri privind deratizarea şi dezinsecţia,
stabilite de autoritatea locală şi de direcţia de sănătate publică teritorială;
f) să accepte limitarea temporară a prestării
serviciului ca urmare a execuţiei unor lucrări prevăzute în programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare;
g) să respecte normele de igienă şi sănătate publică
stabilite prin actele normative în vigoare;
h) să încheie contracte pentru prestarea uneia dintre
activităţile serviciului de salubrizare menţionate la art. 2 numai cu
operatorul care are dreptul să presteze astfel de activităţi în aria
teritorial-administrativă în care se află utilizatorul;
i) să execute operaţiunea de precolectare în
recipientele cu care sunt dotate punctele de colectare de operatorul
serviciului de salubrizare, în conformitate cu sistemul de colectare stabilit
de autorităţile administraţiei publice locale şi prevăzute în contract.
Fracţiunea umedă a deşeurilor va fi depusă în saci de plastic şi apoi în
recipientul de colectare;
j) să primească de la operator pungi/saci de plastic
pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile;
k) să menţină în stare de curăţenie spaţiile în care se
face precolectarea, precum şi recipientele în care se depozitează deşeurile
municipale în vederea colectării;
l) să execute operaţiunea de
precolectare în condiţii de maximă siguranţă din punct de vedere al sănătăţii
oamenilor şi al protecţiei mediului, astfel încât să nu producă poluare fonică,
miros neplăcut şi răspândirea de deşeuri;
m) să nu introducă în recipientele de precolectare
deşeuri din categoria celor cu regim special (periculoase, toxice, explozive),
animaliere, provenite din construcţii, din toaletarea pomilor sau curăţarea şi
întreţinerea spaţiilor verzi ori provenite din diverse procese tehnologice care
fac obiectul unor tratamente speciale, autorizate de direcţiile sanitare
veterinare sau de autorităţile de mediu;
n) să colecteze şi să depoziteze selectiv deşeurile de
ambalaje în recipiente diferite, inscripţionate corespunzător şi amplasate de
operatorul serviciului de salubrizare în spaţiile special amenajate de
autorităţile administraţiei publice locale;
o) să asigure curăţenia incintelor proprii, precum şi a
zonelor cuprinse între imobil şi domeniul public (până la limita de
proprietate); autorităţile administraţiei publice locale se vor îngriji de
salubrizarea spaţiilor aflate în proprietatea publică sau privată a lor;
p) să asigure curăţenia locurilor de parcare pe care le
au în folosinţă din domeniul public, dacă este cazul, şi să nu efectueze
reparaţii care pot produce scurgerea uleiurilor, carburanţilor şi
lubrifianţilorsau spălarea autovehiculelor;
q) să nu arunce deşeuri municipale şi obiecte de uz
casnic pe străzi, în parcuri, pe terenuri virane sau în coşurile de hârtii
amplasate pe domeniul public ori în locuri publice;
r) să depoziteze hârtiile şi resturile mărunte de
ambalaje care se produc cu ocazia utilizării mijloacelor de transport şi a
activităţii desfăşurate pe străzile localităţii în coşurile de hârtii amplasate
de operator de-a lungul străzilor, în parcuri şi alte asemenea locuri;
s) să menţină curăţenia pe
trotuare, pe partea carosabilă a străzii sau a drumului, pe porţiunea din
dreptul condominiului, gospodăriei şi a locurilor de parcare pe care le
folosesc;
t) să îndepărteze zăpada şi gheaţa de pe trotuarele din
dreptul imobilelor în care locuiesc;
u) să păstreze curăţenia pe arterele de circulaţie, în
pieţe, târguri şi oboare, în parcuri, locuri dejoacă pentru copii şi în alte
locuri publice.
CAPITOLUL IV
Determinarea
cantităţilor şi volumului de lucrări prestate
Art. 112. - (1) La încheierea
contractului de prestări servicii, operatorii au obligaţia de a menţiona în
contract cantităţile de deşeuri ce urmează a fi colectate.
(2) In cazul asociaţiilor de proprietari/locatari sau a
utilizatorilor care deţin în proprietate gospodării individuale, contractul se
încheie pentru numărul total de persoane care au adresa cu acelaşi cod poştal.
Art. 113. - (1) In vederea dotării punctelor de
colectare cu recipiente sau containere pentru deşeurile menajere şi cele
asimilate acestora, provenite de la utilizatorii casnici, operatorii împreună
cu autorităţile administraţiei publice locale vor stabili pe bază de măsurători
norme locale de deşeuri produse.
(2) Pentru deşeurile provenite de la operatorii
economici, cantităţile de deşeuri produse, tipul acestora, compoziţia, modul de
tratare, condiţiile de transport, modul de depozitare vor fi cele menţionate în
autorizaţia de mediu eliberată de autorităţile competente.
(3) Determinarea cantităţilor
de deşeuri primite la depozite se face numai prin cântărire.
(4) Pentru deşeurile provenite de la lucrări de
construcţii, operatorii vor stabili cu producătorii unor astfel de deşeuri
modalitatea de determinare a cantităţii acestor deşeuri, regula fiind de
determinare a cantităţilor prin cântărire.
Art. 114. - (1) Pentru
activităţile de măturat, spălat, stropit şi întreţinere a căilor publice,
cantitatea prestaţiilor se stabileşte pe baza suprafeţelor, volumelor, aşa cum
acestea sunt trecute în caietul de sarcini.
(2) Pentru curăţarea şi transportul zăpezii şi al
gheţii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de
polei sau de îngheţ, calculul se realizează pe baza suprafeţelor degajate, a
cantităţilor calculate şi a reţetei de tratament preventiv împotriva depunerii
zăpezii şi a formării poleiului.
(3) Reprezentantul autorităţii administraţiei publice
locale sau al asociaţiei de dezvoltare comunitară va controla prin sondaj
şi/sau ca urmare a sesizărilor venite din partea populaţiei activitatea depusă
de operator, iar în cazul în care rezultă neconformităţi se încheie un
proces-verbal de constatare privind neefectuarea lucrării sau calitatea
necorespunzătoare a acesteia.
(4) Pe baza procesului-verbal de constatare, autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de
dezvoltare comunitară, după
caz, aplică penalităţile menţionate în contractul de delegare a gestiunii
încheiat cu operatorul, acestea reprezentând unităţi procentuale din valoarea
lunară totală a contractului.
Art. 115. - Pentru activităţile de dezinsecţie,
dezinfecţie şi deratizare măsurarea cantităţilor se face în funcţie de doza şi
de reţeta utilizate pe unitatea de suprafaţă sau de volum.
Art. 116. - Modalităţile de determinare a cantităţilor,
cât şi modul de facturare vor face parte din procedura proprie de facturare,
întocmită de operator şi aprobată de A.N.R.S.C.
CAPITOLUL V
Indicatori de performanţă şi de evaluare a
serviciului de salubrizare
Art. 117. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de
dezvoltare comunitară, după caz, stabilesc şi aprobă valorile indicatorilor de
performanţă ai serviciului de salubrizare, după dezbaterea publică a acestora.
(2) Indicatorii de performanţă ai serviciului de
salubrizare se precizează în regulamentul serviciului de salubrizare.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale sunt
responsabile de realizarea de către operator a indicatorilor de performanţă ai
serviciului, a clauzelor contractuale şi a legislaţiei în vigoare referitoare
la serviciul de salubrizare.
(4) Autorităţile administraţiei
publice locale aplică penalităţi contractuale operatorului serviciului de
salubrizare în cazul în care acesta nu prestează serviciul la parametrii de
eficienţă şi calitate la care s-a obligat ori nu respectă indicatorii de
performanţă ai serviciului.
Art. 118. - (1) Indicatorii de performanţă stabilesc
condiţiile ce trebuie respectate de operatori pentru asigurarea serviciului de
salubrizare a localităţilor.
(2) Indicatorii de performanţă
asigură condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească serviciul de
salubrizare, avându-se în vedere:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi
calitativ;
b) prestarea serviciului pentru toţi utilizatorii din
aria sa de responsabilitate;
c) adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor;
d) excluderea oricărei discriminări privind accesul la
serviciile de salubrizare;
e) respectarea reglementărilor specifice din domeniul
protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei;
f) implementarea unor sisteme de management al
calităţii, al mediului şi al sănătăţii şi securităţii muncii.
Art. 119. - Indicatorii de performanţă pentru serviciul
de salubrizare se referă la următoarele activităţi:
a) contractarea serviciului de salubrizare;
b) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii
serviciilor efectuate;
c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la
calitatea serviciilor efectuate;
d) menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi
utilizator prin rezolvarea rapidă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea
drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;
e) soluţionarea în timp util a reclamaţiilor
utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;
f) prestarea serviciului de salubrizare pentru toţi
utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are
hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;
g) prestarea de servicii conexe serviciului de
salubrizare-informare, consultanţă.
Art. 120. -In vederea urmăririi respectării
indicatorilor de performanţă, operatorul de salubrizare trebuie să asigure:
a) gestiunea serviciului de salubrizare conform
prevederilor contractuale;
b) gradul asigurării colectării selective a
deşeurilor de ambalaje şi DEEE de la populaţie;
c) gradul asigurării cu recipiente de precolectare a
utilizatorilor;
d) evidenţa clară şi corectă a utilizatorilor;
e) înregistrarea activităţilor privind măsurarea
prestaţiilor, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
f) înregistrarea reclamaţiilor
şi sesizărilor utilizatorilor şi modul de soluţionare a acestora.
Art. 121. -In conformitate cu competenţele şi
atribuţiile legale ce le revin, autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi A.N.R.S.C, au acces neîngrădit la informaţii necesare
stabilirii:
a) modului de aplicare a
legislaţiei şi a normelor emise de A.N.R.S.C;
b) modului de respectare şi îndeplinire a
obligaţiilor contractuale asumate;
c) calităţii şi eficienţei serviciilor prestate la
nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele directe sau în contractele de delegare a gestiunii;
d) modului de administrare, exploatare, conservare şi
menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor publice din
infrastructura edilitar-urbană încredinţată prin contractul de delegare a
gestiunii;
e) modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru
serviciul de salubrizare;
f) respectării parametrilor ceruţi prin prescripţiile
tehnice şi a normelor metodologice.
Art. 122. - Indicatorii de performanţă şi de evaluare
ai serviciului de salubrizare vor fi cuantificaţi cantitativ, adaptaţi la
specificul fiecărei localităţi şi vor fi prevăzuţi ca anexă în regulamentul
serviciului de salubrizare.
Art. 123. - Indicatorii de
performanţă din anexa la prezentul regulament-cadru au caracter minimal şi pot
fi suplimentaţi conform prevederilor legale.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 124. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, vor
elabora şi adopta, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentului ordin, regulamentul propriu al serviciului de salubrizare, în
funcţie de particularităţile locale şi de interesele actuale şi de perspectivă
ale comunităţii respective, cu respectarea prevederilor prezentului regulament-cadru.
(2) Indicatorii de performanţă se supun dezbaterii
publice şi se aprobă de consiliile locale, Consiliul General al Municipiului
Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz.
(3) Până la elaborarea şi adoptarea regulamentului
serviciului, operatorii şi autorităţile administraţiei publice locale vor
respecta prevederile prezentului regulament-cadru.
(4) In regulamentele întocmite şi aprobate de
autorităţile administraţiei publice locale se vor specifica contravenţiile în
domeniul serviciului de salubrizare atât pentru utilizatori, cât şi pentru
operatori, cu specificarea acestora, şi cuantumul amenzilor aplicabile.
(5) Constatarea contravenţiilor
şi aplicarea sancţiunilor se face de către primari şi/sau împuterniciţii
acestora şi de împuterniciţii preşedintelui A.N.R.S.C.
(6) In termen de 6 luni de la data intrării în vigoare
a prezentului regulament-cadru, autorităţile administraţiei publice locale vor
proceda la încheierea de acte adiţionale la contractele de delegare a gestiunii în vederea punerii în aplicare a prezentului
regulament.
Art. 125. - (1) In cadrul contractelor încheiate cu
utilizatorii se vor stipula standardele, normativele
şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestora. De asemenea, se vor
face trimiteri şi la actele normative care trebuie respectate din punct de
vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii publice.
(2) Contractele de prestări servicii se vor încheia cu
următoarele categorii de utilizatori:
a) proprietari de gospodării individuale sau
reprezentanţi ai acestora;
b) asociaţii de proprietari/locatari, prin
reprezentanţii acestora;
c) operatori economici;
d) instituţii publice.
Art. 126. -Autoritatea Naţională
de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice va controla aplicarea prevederilor prezentului regulament-cadru.
Art. 127. - (1) Prevederile prezentului
regulament-cadru vor fi actualizate în funcţie de modificările de natura tehnică,
tehnologică şi legislativă, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.
(2) Anexa face parte integrantă
din prezentul regulament.
ANEXĂ
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
pentru serviciile publice de salubrizare
Nr. crt.
|
INDICATORI DE PERFORMANTĂ
|
Trimestrul
|
Total an
|
I
|
II
|
III
|
IV
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
1.
|
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GENERALI
|
1.1.
|
CONTRACTAREA SERVICIILOR DE SALUBRIZARE
|
|
a) numărul de contracte încheiate raportat la numărul de
solicitări, pe categorii de utilizatori
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
b) procentul de contracte de la lit. a) încheiate în mai puţin de
10 zile calendaristice
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
c) numărul de solicitări de modificare a prevederilor
contractuale, raportate la numărul total de solicitări
de modificare a prevederilor contractuale, rezolvate în 10 zile
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
d) numărul de solicitări de îmbunătăţire a parametrilor de
calitate ai activităţii prestate, rezolvate, raportat la numărul total de
cereri de îmbunătăţire a activităţii, pe categorii de activităţi
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
1.2.
|
MĂSURAREA Şl GESTIUNEA CANTITĂŢII SERVICIILOR PRESTATE
|
|
a) numărul de recipiente de precolectare asigurate, pe
tipodimensiuni, ca urmare a solicitărilor, raportat la numărul total de
solicitări
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
b) numărul de reclamaţii rezolvate privind cantităţile de
servicii prestate, raportat la numărul total de reclamaţii privind
cantităţile de servicii prestate pe tipuri de activităţi şi categorii de
utilizatori
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
c) ponderea din numărul de reclamaţii de la lit. b) care s-au
dovedit justificate
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
d) procentul de solicitări de la lit. c) care au fost rezolvate
în mai puţin de 5 zile lucrătoare
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
e) numărul de sesizări din partea agenţilor de protecţia mediului
raportat la numărul total de sesizări din partea autorităţilor centrale şi
locale
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
f) numărul anual de sesizări din partea agenţilor de sănătate
publică raportat la numărul total de sesizări din partea autorităţilor
centrale şi locale
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
g) cantitatea de deşeuri colectate selectiv raportată la
cantitatea totală de deşeuri colectate
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
h) cantitatea totală de deşeuri sortate şi valorificate,
raportată la cantitatea totală de deşeuri colectate
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
i) penalităţile contractuale totale aplicate de autorităţile
administraţiei publice locale, raportate la valoarea prestaţiei, pe
activităţi
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
j) cantitatea totală de deşeuri colectate pe bază de contract
raportată la cantitatea totală de deşeuri colectată
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
k) cantitatea totală de deşeuri colectate din locurile
neamenajate, raportată la cantitatea totală de deşeuri colectate
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
l) numărul de reclamaţii rezolvate
privind calitatea activităţii prestate, raportat la numărul total de
reclamaţii privind calitatea activităţii prestate, pe tipuri de activităţi şi
categorii de utilizatori
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
m) ponderea din numărul de reclamaţii de la pct. I) care s-au dovedit justificate
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
n) procentul de solicitări de la lit. m) care au fost rezolvate
în mai puţin de două zile calendaristice
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
o) valoarea aferentă activităţii de colectare a deşeurilor totală
facturată, raportată la valoarea totală rezultată din valorificarea
deşeurilor reciclabile
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
1.3.
|
FACTURAREA Şl ÎNCASAREA CONTRAVALORII PRESTAŢIILOR
|
|
a) numărul de reclamaţii privind facturarea raportat la numărul
total de utilizatori pe categorii de utilizatori
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
b) procentul de reclamaţii de la lit. a)
rezolvate în mai puţin de 10 zile
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
c) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au dovedit a
fi justificate
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
d) valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea
totală a facturilor emise, pe categorii de activităţi utilizatori
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
e) valoarea totală a facturilor emise raportată la cantităţile de
servicii prestate, pe activităţi şi pe categorii de utilizatori
|
|
|
|
|
|
1.4.
|
RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR
|
|
a) numărul de sesizări scrise, raportate la numărul total de
utilizatori, pe activităţi şi categorii de utilizatori
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
b) procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns
într-un termen mai mic de 30 de zile calendaristice
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
c) procentul din totalul de la lit. a) care s-a dovedit a fi
întemeiat
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
2
|
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI
|
2.1.
|
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI PRIN LICENŢA DE PRESTARE A
SERVICIULUI
|
|
a) numărul de sesizări scrise privind nerespectarea de către
operator a obligaţiilor din licenţă
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
|
b) numărul de încălcări ale obligaţiilor operatorului rezultate
din analizele şi controalele organismelor abilitate
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
2.2.
|
INDICATORI DE PERFORMANTĂ A CĂROR NERESPECTARE ATRAGE PENALITĂŢI
CONFORM CONTRACTULUI DE FURNIZARE/PRESTARE
|
|
a) numărul de utilizatori care au primit despăgubiri datorate
culpei operatorului sau dacă s-au îmbolnăvit din cauza nerespectării
condiţiilor corespunzătoare de prestare a activităţii
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
|
b) valoarea despăgubirilor acordate de
operator pentru situaţiile de la lit. a) raportată la valoare totală
facturată aferentă activităţii
|
%
|
%
|
%
|
%
|
%
|
|
c) numărul de neconformităţi constatate de autoritatea
administraţiei publice locale, pe activităţi
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|
nr.
|