ORDIN   Nr. 109 din 17 noiembrie 2004

privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor ce stabileste cerinte pentru determinarea nivelurilor de dioxina si a compusilor policlordifenili (PCB) asemanatori dioxinei din furaje*)

ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 137 bis  din 15 februarie 2005

    *) Ordinul nr. 109/2004 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 137 din 15 februarie 2005 si este reprodus si in acest numar bis.

    In temeiul art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 215/2004,
    vazand Referatul de aprobare nr. 23.470 din 15 noiembrie 2004, intocmit de Directia generala sanitara veterinara din structura Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

    presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor ce stabileste cerinte pentru determinarea nivelurilor de dioxina si a compusilor policlordifenili (PCB) asemanatori dioxinei din furaje, prevazuta in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.
------------
    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

    Art. 2
    Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin constituie transpunerea oficiala a Directivei Comisiei 2002/70/CE ce stabileste cerinte pentru determinarea nivelurilor de dioxine si PCB asemanatori dioxinei din furaje, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 209 din 6 august 2002, pag. 0015 - 0021.
    Art. 4
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la 5 zile de la publicare.

          p. Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare
                       si pentru Siguranta Alimentelor,
                            Gabriel Vasile Dragan

    ANEXA 1

    NORMA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR CE STABILESTE CERINTE PENTRU DETERMINAREA NIVELURILOR DE DIOXINA SI A COMPUSILOR POLICLORDIFENILI (PCB) ASEMANATORI DIOXINEI DIN FURAJE

    Art. 1
    Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa se asigure ca prelevarea de probe pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine si furani si pentru determinarea nivelurilor de compusi policlordifenili asemanatori dioxinei din furaje, este efectuata in conformitate cu metodele descrise la anexa nr. 1.
    Art. 2
    Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa se asigure ca prepararea probei si metodele de analiza utilizate pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine si furani si determinarea nivelurilor de compusi policlordifenili asemanatori dioxinei in furaje sunt conforme cu criteriile descrise la anexa nr. 2.
    Art. 3
    (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, poate pune in aplicare acte normative, reglementari si prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrarii Europene si Misiunii Romaniei pe langa Uniunea Europeana, impreuna cu tabelele de concordanta, in vederea evaluarii conformitatii transpunerii legislative si va stabili masurile necesare pentru implementarea corecta si la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.
    (2) Atunci cand Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor adopta cele mentionate la alin. 1, trebuie sa faca o referire expresa la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor la publicarea oficiala a acesteia. Procedura privind realizarea referirii mentionate ramane in responsabilitatea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
    (3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor va lua masurile necesare si va sanctiona, potrivit legii, orice incalcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor. De asemenea, va facilita intocmirea documentelor necesare pentru sanctionarea incalcarii legislatiei veterinare si pentru siguranta alimentelor ce constituie infractiuni.
    (4) Prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor constituie transpunerea oficiala a Directivei Comisiei 2002/70/CE.
    Art. 4
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.

    ANEXA 1
    la norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

    METODE DE PRELEVARE DE PROBE PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL NIVELURILOR DE DIOXINE (PCDD/PCDF) SI DETERMINAREA COMPUSILOR POLICLORDIFENILI PCBs ASEMANATORI DIOXINEI DIN ANUMITE FURAJE

    1. Scop si aplicabilitate
    Probele destinate controlului oficial al nivelurilor continutului de dioxine (PCDD/PCDF), precum si determinarea continutului de compusi policlordifenili asemanatori dioxinei din furaje, trebuie sa fie prelevate in conformitate cu prevederile "Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor ce stabileste metode nationale de prelevare de probe pentru controlul oficial al furajelor". Probele globale astfel obtinute trebuie sa fie considerate ca reprezentative pentru loturile sau subloturile din care acestea sunt prelevate. Conformitatea cu nivelurile maxime stabilite de "Norma sanitara veterinara privind limitele maxime admise pentru unele substante si produse in furaje", aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 294/11.07.2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 731/7.10.2002 trebuie sa fie stabilita pe baza nivelurilor determinate in probele de laborator.

    2. Conformitatea lotului sau a sublotului cu specificatiile
    Laboratorul de control trebuie sa analizeze proba de laborator si contraproba, prin analiza dubla, in cazul in care rezultatul obtinut la prima analiza este diferit cu cel putin 20%, fie inferior, fie superior fata de nivelul maxim determinat initial iar apoi se calculeaza media rezultatelor. Lotul este acceptat daca rezultatul primei analize este cu mai putin de 20% sub nivelul maxim stabilit initial sau atunci cand este necesara analiza dubla, daca media este in conformitate cu nivelul maxim respectiv, stabilit de "Norma sanitara veterinara privind limitele maxime admise pentru unele substante si produse in furaje".

    1) Tabel al WHO - TEFs pentru evaluarea riscului public bazat pe concluziile intalnirii Organizatiei Mondiale a Sanatatii de la Stockholm, Suedia, din 15 - 18 iunie 1997 (Van den Berg si col., (1998) Factori de Echivalenta Toxica (TEFs) pentru PCBs, PCDDs, PCDFs pentru oameni, pentru animale si pentru vietuitoare. Perspective de Sanatate a Mediului, 106(12), 775).

___________________________________________________________________________
 Dibenzo-p-dioxine                   | Compusi PCB (policlorodifenili) +
 (PCDDs)                             | + Mono-orto PCB asemanatori dioxinei
                                     |
 2,3,7,8-TCDD                 1      | Non-orto   PCBs
 1,2,3,7,8-PeCDD              1      |
                                     | PCB 77                   0,0001
 1,2,3,4,7,8-HxCDD            0,1    |
 1,2,3,6,7,8-HxCDD            0,1    | PCB 81                   0,0001
 1,2,3,7,8,9-HxCDD            0,1    | PCB 126                  0,1
 1,2,3,4,6,7,8-HpCDD          0,01   | PCB 169                  0,01
                                     |
 OCDD                         0,0001 |
                                     |
 Dibenzofurani (PCDFs)               | Mono-orto PCBs
                                     |
 2,3,7,8-TCDF                 0,1    |
                                     | PCB 105                  0,0001
 1,2,3,7,8-PeCDF              0,05   |
                                     | PCB 114                  0,0005
 2,3,4,7,8-PeCDF              0,5    |
 1,2,3,4,7,8-HxCDF            0,1    | PCB 118                  0,0001
 1,2,3,6,7,8-HxCDF            0,1    | PCB 123                  0,0001
 1,2,3,7,8,9-HxCDF            0,1    |
                                     | PCB 156                  0,0005
 2,3,4,6,7,8-HxCDF            0,1    |
                                     | PCB 157                  0,0005
 1,2,3,4,6,7,8-HpCDF          0,01   |
 1,2,3,4,7,8,9-HpCDF          0,01   | PCB 167                 0,00001
 OCDF                         0,0001 | PCB 189                  0,0001
_____________________________________|__________________________________________

    Abrevieri utilizate:
    T = tetra;
    Pe = penta;
    Hx = hexa;
    Hp = hepta;
    O = octo;
    CDD = clorodibenzodioxina;
    CDF = clorodibenzofuran;
    CB = clorodifenil

    ANEXA 2
    la norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor

    PREPARAREA PROBELOR SI CERINTE PENTRU METODELE DE ANALIZA UTILIZATE PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL NIVELURILOR DE DIOXINE (PCDD/PCDF) SI DETERMINAREA COMPUSILOR POLOCLORDIFENILI (PCBs) ASEMANATORI DIOXINEI DIN ANUMITE FURAJE

    1. Obiective si domeniu de aplicare
    Aceste cerinte trebuie sa fie aplicate atunci cand materiile furajere si furajele sunt analizate pentru determinarea nivelurilor de dioxine (dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDD) si dibenzofurani policlorurati (PCDF) si pentru determinarea compusilor policlorodifenili (PCBs) asemanatori dioxinei.
    Monitorizarea pentru prezenta dioxinelor in furaje poate fi efectuata printr-o strategie ce implica o metoda de screening, cu scopul de a selecta acele probe cu niveluri de dioxine si compusi policlorodifenili asemanatori dioxinei (PCBs) ce au valori diferite cu 30 - 40%, fie inferioare, fie superioare nivelului de interes. Concentratia de dioxine din acele probe cu niveluri semnificative trebuie sa fie determinata/confirmata printr-o metoda de confirmare.
    Metodele de screening sunt metode ce sunt utilizate pentru a detecta prezenta compusilor policlorodifenili (PCBs) asemanatori dioxinei la nivelul de interes. Aceste metode au o capacitate mare de examinare a probelor si sunt utilizate pentru a detecta un numar mare de probe ca fiind potential pozitive. Acestea sunt special desemnate pentru a se evita rezultate fals negative.
    Metodele de confirmare sunt metode ce furnizeaza informatii complete sau complementare ce permit ca dioxinele si compusii policlordifenili asemanatori dioxinelor sa fie clar identificati si cuantificati la nivelul de interes.

    2. Date de referinta
    Deoarece probele de mediu si probele biologice (ce includ probe de materii furajere/furaje), contin, in general, amestecuri complexe de diferiti congeneri de dioxina, a fost elaborat conceptul de Factori de Echivalenta Toxica (TEFs), pentru a se facilita evaluarea riscului. Acesti TEFs au fost stabiliti pentru a se exprima concentratiile de amestecuri de PCCDs si de substituenti PCDFs 2,3,7,8 si mai recent, a unor substituenti non-orto si mono-orto clor de PCB ce poseda in echivalenti toxici, activitate asemanatoare dioxinei, (TEQs) de 2,3,7,8, - TCDD (vezi anexa nr. 1, nota de subsol 1).
    Concentratiile substantelor individuale intr-o proba data sunt multiplicate prin valoarea TEF respectiva a acestora si apoi insumate, pentru a se obtine concentratia totala a compusilor asemanatori dioxinei, exprimata ca TEQs.
    Conceptul de "limita superioara" necesita utilizarea limitei de cuantificare pentru participarea la TEQ a fiecarui congener necuantificat.
    Conceptul de "limita inferioara" necesita utilizarea valorii zero pentru participarea la TEQ a fiecarui congener necuantificat.
    Conceptul de "limita medie" necesita utilizarea jumatatii limitei de cuantificare, calculand contributia la TEQ a fiecarui congener necuantificat.

    3. Cerinte de asigurare a calitatii ce trebuie sa fie respectate pentru prepararea probei
    In plus fata de cele prezentate anterior, probele trebuie sa fie conforme cu urmatoarele cerinte:
    (a) probele trebuie sa fie depozitate si transportate in containere din sticla, aluminiu, polipropilena sau polietilena. Trebuie sa fie indepartate urmele resturilor de hartie de pe containerul cu proba. Sticlaria trebuie sa fie spalata cu solventi in prealabil controlati in vederea detectarii dioxinelor.
    (b) sa se realizeze o analiza martor prin efectuarea intregii proceduri analitice, omitandu-se doar proba.
    (c) greutatea probei utilizate pentru extractie trebuie sa fie suficienta, pentru a se intruni cerintele in ceea ce priveste sensitivitatea.

    4. Cerinte pentru laboratoare
    (a) Laboratoarele trebuie sa demonstreze performanta metodei in zona nivelului de interes (ex. 0,5x, 1x, si 2x nivelul de interes), cu un coeficient acceptabil de variatie pentru analiza repetata. Pentru detalii ale criteriilor de acceptare vezi punctul 5.
    (b) Limita cuantificarii pentru o metoda de confirmare trebuie sa fie intr-un interval de aproximativ o cincime din nivelul de interes (limita), pentru a fi siguri ca, in fapt, coeficientii de variatie acceptabili sunt intalniti in zona nivelului de interes (limita).
    (c) Trebuie sa fie efectuate controale oarbe regulate ale martorului si ale experimentelor sustinute sau analiza pe probe de control (preferabil, daca este disponibil, pe material de referinta certificat), ca masuri interne de control al calitatii.
    (d) Cea mai buna cale pentru a se demonstra competenta in efectuarea analizelor specifice este participarea cu succes la studii inter-laboratoare ce evalueaza experienta laboratorului. Totusi, participarea cu succes la studiile inter-laboratoare (de ex. pentru probe de sol sau probe de apa uzata ce prezinta niveluri de contaminare inferioare) este necesara pentru a se dovedi competenta, de asemenea, in domeniul probelor de furaje si de alimente. De aceea, este obligatorie participarea continua la studiile inter-laboratoare pentru determinarea dioxinelor si a compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinei cu privire la matricele relevante de alimente si furaje.
    Laboratoarele trebuie sa fie acreditate de un organism recunoscut in conformitate cu ghidul ISO 58, pentru a se asigura ca acestea aplica proceduri analitice de asigurare a calitatii. Laboratoarele trebuie sa fie acreditate urmand standardul ISO/IEC/17025: 1999 standard.

    5. Cerinte ce trebuie sa fie indeplinite de procedura analitica pentru dioxine si compusi policlorodifenili asemanatori dioxinelor
    Cerinte fundamentale pentru acceptarea procedurilor analitice:
    (a) Sensitivitate inalta si limite reduse de detectie. Pentru PCDDs si PCDFs, cantitatile detectabile trebuie sa fie de ordinul picogramelor TEQ (10^-12 g) din cauza toxicitatii extreme a unor compusi. Este cunoscut faptul ca, de regula, compusii policlorodifenili asemanatori dioxinelor apar la niveluri mai mari decat PCDDs si PCDFs. Pentru cei mai multi congeneri ai compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinelor sensitivitatea este deja de ordinul nanogramelor (10^-9 g). Totusi, pentru masurarea mai multor congeneri toxici ai compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinelor (in special congeneri non-orto substituiti), trebuie sa fie atinsa aceeasi sensitivitate ca si pentru PCDDs si PCDFs.
    (b) Selectivitate inalta (specificitate). Este necesara o distinctie a compusilor PCDDs, PCDFs si a compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinelor, dintr-o multitudine de alti compusi coextrasi si posibili compusii de interferenta prezenti la concentratii de pana la cateva ordine de marime mai mari decat cele ale substantelor analizate luate in consideratie. Pentru metodele de gaz - cromatografie/spectrometrie de masa (GC-MS) este necesara o diferentiere intre diferiti congeneri, precum si intre compusii toxici (de ex. 17 PCCDs 2,3,7,8 substituit si PCDFs si compusi policlorodifenili asemanatori dioxinei) ori alti congeneri. Biotestele trebuie sa permita determinarea selectiva a valorilor TEQ, ca suma a PCDDs, PCDFs si a compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinei.
    (c) Inalta acuratete (fidelitate si precizie). Determinarea trebuie sa furnizeze o estimare valida a concentratiei reale a unei probe. O inalta acuratete (acuratetea masuratorii: fidelitatea gradului de concordanta intre rezultatul unei masuratori cu o valoare reala sau atribuita a masuratorii) este necesara, pentru a se evita respingerea rezultatului analizei unei probe, ca urmare a unui deficit de fiabilitate a TEQ estimat. Acuratetea este exprimata ca fidelitate (diferenta intre valoarea medie masurata pentru o substanta de analizat dintr-un material certificat si valoarea certificata a acestuia, exprimata ca procentaj din aceasta valoare) si precizie (precizia este, in mod obisnuit, calculata ca o deviatie standard ce include repetabilitatea si reproductibilitatea si indica gradul de concordanta intre rezultatele obtinute prin aplicarea repetata a procedurii experimentale in conditii determinate). Metodele de screening pot cuprinde bioteste si metode GC-MS. Ca metode de confirmare sunt: metodele de gaz - cromatografie de inalta rezolutie si/sau spectrofotometrie de masa de inalta rezolutie (HRGC/HRMS). Trebuie sa fie respectate urmatoarele criterii privind valoarea totala a TEQ.

 ____________________________________________________________________
|                       | Metode de screening | Metode de confirmare |
|_______________________|_____________________|______________________|
| Rata de fals negative | < 1%                |                      |
|_______________________|_____________________|______________________|
| Fidelitate            |                     | - 20% - + 20%        |
|_______________________|_____________________|______________________|
| CV                    | < 30%               | < 15%                |
|_______________________|_____________________|______________________|

    6. Cerinte specifice pentru metode de GC/MS ce trebuie sa fie respectate in scop de confirmare sau de screening
    (a) Adaugarea de standarde interne de substituent PCDD/F de clor 2,3,7,8 marcate C^13 (si de standarde interne ale compusilor policlorodifenili (PCB) asemanatori dioxinei, marcati C^13, daca trebuie sa fie determinati compusi policlorodifenili (PCB) asemanatori dioxinei) trebuie sa fie efectuata la debutul metodei de analiza (ex. anterior extractiei), pentru a se valida procedura analitica. Trebuie sa fie adaugat cel putin un congener pentru fiecare din grupele clorurate izomere de la tetra la octo de PCDD/F (si cel putin un congener pentru fiecare din grupele izomere de compusi policlorodifenili asemanatori dioxinei, daca acestia trebuie sa fie determinati) si alternativ cel putin un congener pentru fiecare functie de inregistrare a ionului selectionat prin spectrometrie de masa (utilizat pentru monitorizarea PCDD/F si a compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinei). Exista, cu siguranta, o preferinta clara, in cazul metodelor de confirmare, de utilizare a tuturor standardelor interne de substituenti PCDD/F 2,3,7,8 marcate C^13 si a tuturor standardelor interne ale compusilor policlorodifenili asemanatori dioxinei marcate C^13 (daca trebuie sa fie determinati compusii policlorodifenili asemanatori dioxinei) Trebuie sa fie determinati, de asemenea, factorii de raspuns relativ pentru acei congeneri pentru care nu este adaugat nici un analog marcat C^13, prin utilizarea solutiilor de etalonare corespunzatoare.
    (b) Pentru alimente de origine vegetala si alimente de origine animala ce contin mai putin de 10% grasime, adaugarea de standarde interne este obligatorie anterior extractiei. Pentru alimente de origine vegetala ce contin mai mult de 10% grasime, standardele pot fi adaugate, fiecare, inaintea extractiei sau dupa extractia grasimii. Trebuie sa fie efectuata o validare corespunzatoare a eficientei extractiei, in functie de stadiul la care standardele interne sunt introduse, daca rezultatele sunt raportate pe baza produsului sau grasimii.
    (c) Anterior metodei de analiza GC/MS, trebuie sa fie adaugat unul sau doua standarde de recuperare (substitutie).
    (d) Este necesar controlul recuperarii. Pentru metodele de confirmare, recuperarile de standarde interne individuale trebuie sa fie intr-o gama de valori cuprinsa intre 60% si 120% . Pentru congeneri individuali, in special pentru unele dibenzodioxine si dibenzofurani hepta si octo clorurate, sunt acceptabile recuperari inferioare sau superioare, cu conditia ca, in fapt, participarea acestora la valoarea TEQ sa nu depaseasca 10% din totalul valorii TEQ (bazat doar pe PCDD/F). Pentru metode de screening, recuperarea trebuie sa fie situata in limitele de 30% - 140% .
    Separarea dioxinelor de compusii clorurati interferenti, ca de exemplu compusii policlorodifenili asemanatori dioxinei si difenileterii clorurati, trebuie sa fie efectuata prin tehnici cromatografice corespunzatoare (de preferinta pe o coloana de florisil, alumina si/sau carbune).
    (e) Separarea izomerilor prin cromatografie in faza gazoasa trebuie sa fie suficienta (mai putin de 25% de la pic la pic intre 1,2,3,4,7,8-XxCDF si 1,2,3,6,7,8-XxCDF)
    (f) Determinarea trebuie sa fie efectuata in conformitate cu Metoda EPA 1613 revizuire B: "Dioxine si furani tetra-octo clorurati prin metoda de dilutie a izotopilor, HRGC/HRMS sau alta metoda cu criterii echivalente de performanta". Diferenta intre limita superioara si limita inferioara nu trebuie sa depaseasca 20% pentru alimente cu o contaminare in dioxine de aproximativ 1 pg OMS-TEQ/g grasime (bazata numai pe PCCD/PCDF). Pentru alimente cu un continut scazut de grasime, trebuie sa se aplice aceleasi cerinte ca si pentru niveluri de contaminare de aproximativ 1 pg OMS-TEQ/g produs. Pentru niveluri de contaminare inferioare (de ex. 0,50 pg OMS-TEQ/g produs) diferenta intre nivelul superior si nivelul inferior poate fi intr-o gama de valori cuprinsa intre 20 - 40% .

    7. Metode de analiza de screening
    7.1. Introducere
    Pot fi efectuate diferite abordari analitice, utilizand o metoda de screening: o abordare pura pentru screening si o abordare cantitativa.

    Abordare pentru screening
    Raspunsul probelor este comparat cu cel al unei probe de referinta, la nivelul de interes (limita). Probele cu un raspuns inferior celui de referinta sunt declarate negative, cele cu un raspuns superior sunt presupuse pozitive. Cerinte:
    (a) In fiecare serie de testari trebuie sa fie incluse un martor si o proba de referinta ce trebuie sa fie extrasa si testata in acelasi timp si in conditii identice. Raspunsul probei de referinta trebuie sa fie crescut in comparatie cu al unui martor.
    (b) Trebuie sa fie incluse probele de referinta suplimentare, (intr-o gama de concentratii de 0,5x si 2x nivelul de interes (limita), pentru a se demonstra performanta proprie a testului, in vederea controlului nivelului considerat.
    (c) Atunci cand se testeaza alte matrice, trebuie sa fie demonstrata aplicabilitatea probei(lor) de referinta, de preferinta prin includerea probelor mentionate la metoda HRGC/HRMS, pentru a contine un nivel TEQ aproape de cel al probei de referinta sau al unui martor imbogatit la acest nivel.
    (d) Din moment ce nici un standard intern nu poate fi utilizat in bioteste, testele cu privire la repetabilitate sunt foarte importante, pentru a se obtine informatii privind deviatia standard in cadrul unei serii de teste. Coeficientul de variatie trebuie sa fie inferior valorii de 30% .
    (e) Pentru bioteste, trebuie sa fie definiti compusii tinta, interferentele posibile si nivelurile maxime tolerabile ale martorului.

    Abordare cantitativa
    Abordarea cantitativa necesita serii de dilutii ale standardului, curatare si masurare dubla sau tripla, precum si controale de recuperare si ale martorului. Rezultatul poate fi exprimat ca TEQ, prin acesta se presupune ca, in fapt, compusii responsabili de semnal sunt conformi cu principiul TEQ. Aceasta poate fi efectuata prin utilizarea TCDD (sau a unui amestec standard de dioxina/furan), pentru a se elabora o curba de etalonare in vederea calcularii valorii nivelului TEQ din extract si in consecinta din proba. Prin urmare, aceasta este corectata pentru nivelul TEQ calculat pentru o proba martor (pentru a se tine cont de impuritatile din solventi si substantele chimice utilizate) si pentru recuperare (calculata pornind de la nivelul TEQ intr-o proba de control de calitate apropiata de nivelul de interes (limita). Este esential a se nota ca o parte a recuperarii pierderii aparente poate fi datorata efectelor matricei si/sau diferentelor intre valorile TEF in bioteste si valorile TEF oficiale, stabilite de OMS.
    7.2. Cerinte pentru metode de analiza utilizate pentru screening
    (a) Metodele de analiza GC/MS si biotestele pot fi utilizate pentru screening. Cerintele stabilite la punctul 6 trebuie sa fie utilizate pentru metodele GC/MS. La punctul 7.3 sunt stabilite cerinte specifice pentru bioteste celulare, iar la punctul 7.4 cerinte pentru bioteste realizate cu ajutorul kiturilor.
    (b) Trebuie sa fie furnizate informatii privind numarul de rezultate fals pozitive si fals negative ale unui set mare de probe, peste sau sub nivelul maxim sau nivelul de lucru, in comparatie cu valoarea TEQ determinata printr-o metoda analitica de confirmare. Ratele de probe fals negative actuale trebuie sa fie sub 1% . Rata de probe fals pozitive trebuie sa fie suficient de mica, pentru a face o metoda avantajoasa, ca instrument de screening.
    (c) Rezultatele pozitive trebuie sa fie intotdeauna confirmate printr-o metoda de analiza (HRGC/HRMS). In plus, probe dintr-o gama larga de TEQ trebuie sa fie confirmate prin HRGC/HRMS (aproximativ 2% - 10% din probele negative). Trebuie sa fie furnizate informatii privind corespondenta intre biotest si rezultatele HRGC/HRMS.
    7.3. Cerinte specifice pentru bioteste celulare
    (a) Cand se executa un biotest, fiecare testare necesita o serie de concentratii de referinta ale TCDD sau ale unui amestec de dioxina/furan (curba de raspuns cu un R^2 > 0,95 pentru o doza completa). Totusi, pentru scopuri de screening poate fi utilizata o curba de nivel scazut extinsa, pentru analizarea de probe de analiza cu nivel scazut.
    (b) Pentru rezultatul biotestului, trebuie sa fie utilizata o concentratie TCDD de referinta (aproximativ de 3x limita de cuantificare) intr-un interval de timp constant. O alternativa poate fi raspunsul relativ al unei probe de referinta in comparatie cu curba de etalonare TCDD, deoarece raspunsul celulelor poate depinde de mai multi factori.
    (c) Graficele de control al calitatii (QC) pentru fiecare tip de material de referinta trebuie sa fie inregistrate si verificate, pentru a se garanta ca rezultatul este in conformitate cu liniile directoare stabilite.
    (d) Realizarea dilutiei probei utilizate trebuie sa fie situata in cadrul portiunii liniare a curbei de raspuns, in special pentru calcularile cantitative. Probele ce sunt situate deasupra acestei portiuni liniare a curbei de raspuns, trebuie sa fie diluate si retestate. Totusi, se recomanda sa fie testate periodic, cel putin trei sau mai multe dilutii.
    (e) Procentul deviatiei standard nu trebuie sa depaseasca 15% intr-o tripla determinare pentru fiecare dilutie a probei si sa nu depaseasca 30% pentru trei experimente independente.
    (f) Limita de detectie poate fi stabilita ca de trei ori valoarea deviatiei standard a solventului martor sau a raspunsului de fond. Alta abordare este de a aplica un raspuns ce este superior celui de fond (factor de inductie de 5x martorul solventului), calculat pe curba de etalonare a zilei. Limita de cuantificare poate fi stabilita ca o valoare de la 5x la 6x deviatia standard a martorului solventului sau a raspunsului de fond, sau sa se aplice un raspuns ce este clar superior raspunsului de fond (factor de inductie de 10x martorul solventului), calculat pe curba de etalonare a zilei.
    7.4. Cerinte specifice pentru bioteste pe baza de kituri
    (a) Pentru prepararea probei si pentru analize trebuie sa fie urmate instructiunile fabricantului.
    (b) Kiturile pentru analize nu trebuie sa fie utilizate dupa data expirarii.
    (c) Nu trebuie sa fie utilizate materiale sau componenti destinati pentru alte kituri.
    (d) Kiturile pentru analize trebuie sa fie pastrate in cadrul unui interval specificat de temperatura de depozitare si utilizate la temperatura de lucru specificata.
    (e) Limita de detectie pentru imuno-dozari este determinata cu o valoare de 3x deviatia standard bazata pe o serie de 10 analize repetate ale martorului si care trebuie separate prin valoarea pantei dreptei ecuatiei de regresie liniara.
    (f) Trebuie sa fie utilizate standarde de referinta pentru teste de laborator, pentru a se asigura ca raspunsul, in ceea ce priveste standardul, se situeaza intr-un interval acceptabil de valori.

    8. Raportarea rezultatului
    In masura in care procedura analitica utilizata permite, rezultatele analitice trebuie sa contina niveluri individuale ale congenerilor PCDD/F si PCB si trebuie sa fie raportate ca limita inferioara, limita superioara si limita medie, pentru a se include un maxim de informatii in raportarea rezultatelor si astfel sa se permita interpretarea rezultatelor in conformitate cu cerintele specifice.
    Raportarea trebuie, de asemenea, sa includa continutul in lipide al probei, precum si metoda utilizata pentru extractia lipidelor.
    Trebuie sa fie disponibile informatii despre recuperarile standardelor interne individuale, in cazul recuperarilor situate in afara intervalului mentionat la punctul 6, in cazul in care nivelul maxim este depasit precum si in alte cazuri, la cerere.
    (1) Nu a fost transmisa inca nici o evidenta a biotestelor pe baza de kituri comerciale disponibile avand sensitivitate si fiabilitate suficienta pentru a fi utilizate pentru screening in vederea detectarii prezentei dioxinelor la nivelele solicitate in probe de alimente si furaje