ORDONANTA
URGENTA Nr. 74 din 20 septembrie 2006
pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 827 din 9 octombrie 2006
Având în vedere recomandările experţilor Comunităţii
Europene în legătură cu armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia
comunitară privind transporturile maritime şi pe căile navigabile interioare,
care au condus la necesitatea modificării legislaţiei în ceea ce priveşte
înmatricularea navelor maritime şi a navelor de navigaţie interioară în
registrele matricole şi în registrele de evidenţă a navelor, precum şi radierea
lor din aceste registre, schimbarea sistemului de clasificare a navelor şi
intrarea în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană a
Regulamentului (CEE) nr. 3.577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de
aplicare a principiului liberei circulaţii a serviciilor la transporturile
maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim), regulament care se va
aplica direct şi obligatoriu şi României, întrucât există prevederi naţionale
care contravin prevederilor comunitare, sunt necesare modificarea şi
completarea legislaţiei româneşti în domeniul transporturilor maritime şi pe
căile navigabile, măsură apreciată ca fiind un caz excepţional, conform art.
115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, impunându-se adoptarea de
urgenţă a unui act normativ de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului
nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.Titlul ordonanţei
va avea următorul cuprins:
„ORDONANŢA
privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare"
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Transportul maritim şi pe căile navigabile interioare este reglementat prin prevederile prezentei ordonanţe şi ale altor acte normative, precum şi prin prevederile
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(2) Prezenta ordonanţă stabileşte normele specifice
aplicabile transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, modul de
organizare a sistemului instituţional din acest domeniu şi organismele care fac
parte din acest sistem, normele specifice privind desfăşurarea în siguranţă a
navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile navelor, personalului
acestora şi personalului care efectuează activităţi de transport naval,
activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora."
3. Articolul 3 va
avea următorul cuprins:
„Art. 3. - Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică navelor militare, navelor aflate în
proprietatea sau în operarea statului român şi angajate numai în servicii
guvernamentale necomerciale, porturilor militare şi în zonele în care se
desfăşoară în exclusivitate activităţi militare."
4. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL II
Sistemul instituţional din domeniul transportului
maritim şi pe căile navigabile interioare"
5. Titlul secţiunii
1 a capitolului II va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA 1
Autoritatea de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile
interioare"
6. La articolul 4, alineatul (1) va avea
următorul cuprins:
„Art. 4. - (1) Autoritatea de stat în domeniul
transportului maritim şi pe căile navigabile interioare este Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în continuare minister, care elaborează şi promovează
actele normative şi normele specifice aplicabile transportului maritim şi pe
căile navigabile interioare, urmăreşte aplicarea acestora şi asigură ducerea la
îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte."
7. Articolul 5 va
avea următorul cuprins:
„Art. 5. - Ministerul îşi exercită rolul de autoritate
de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare
privind activităţile de reglementare, autorizare, coordonare, inspecţie,
control, supraveghere şi certificare a infrastructurii de transport maritim şi
pe căi navigabile interioare, a navelor, a activităţilor de transport naval, a
activităţilor conexe şi a activităţilor auxiliare acestora, precum şi a
personalului care efectuează aceste activităţi, prin Direcţia generală
transport naval din cadrul ministerului, denumită în continuare direcţie."
8. Articolul 6 va
avea următorul cuprins:
„Art. 6. - (1) Direcţia exercită atribuţiile ministerului
privind coordonarea, supravegherea şi controlul, după caz, ale instituţiilor
publice, companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale
din domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, care
funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce
priveşte activităţile prevăzute la art. 5.
(2) Organismele prevăzute la alin. (1) formează
sistemul instituţional din domeniul transportului maritim şi pe căile
navigabile interioare şi exercită, potrivit competenţelor atribuite:
a) funcţia de autoritate de stat în domeniul
siguranţei navigaţiei şi a securităţii navelor;
b) funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi
navigabile interioare;
c) alte funcţii specifice domeniului transportului
maritim şi pe căile navigabile interioare."
9. Articolul 7 va
avea următorul cuprins:
„Art. 7. - Funcţia de autoritate de stat în domeniul
siguranţei navigaţiei şi a securităţii navelor este îndeplinită de Autoritatea
Navală Română, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care
are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului
din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
b) elaborează normele tehnice naţionale privind
construcţia, întreţinerea şi repararea navelor şi le supune spre aprobare
ministerului;
c) certifică şi monitorizează conformitatea navelor
care arborează pavilionul român şi a echipamentelor cu normele tehnice
naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este
parte;
d) certifică conformitatea companiilor care operează
nave care arborează pavilionul român cu prevederile convenţiilor internaţionale
la care România este parte;
e) emite brevete, certificate de capacitate pentru
personalul navigant român, certificate de conducător de ambarcaţiune de
agrement, precum şi atestate de conformitate şi recunoaştere;
f) organizează sesiuni de examene pentru obţinerea
brevetelor, a certificatelor de capacitate, precum şi a certificatelor de conducător
de ambarcaţiune de agrement;
g) monitorizează activitatea formelor de pregătire
aprobate;
h) acordă dreptul de arborare a pavilionului român,
suspendă sau retrage acest drept şi emite actele de naţionalitate navelor care
au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român;
i) efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul
traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;
j) efectuează inspecţia şi controlul navelor,
indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în
porturile româneşti, privind respectarea prevederilor legale naţionale în
domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este
parte;
k) efectuează controlul
statului pavilionului la navele maritime care arborează pavilionul român;
l) efectuează controlul
statului portului la navele maritime care arborează pavilionul altor state şi
care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;
m) efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor
care arborează pavilionul român, a navelor aflate în construcţie în România şi
a personalului navigant român;
n) coordonează activităţile de căutare şi salvare a
vieţii omeneşti, a navelor şi aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele
naţionale navigabile ale României;
o) coordonează activităţile de prevenire a poluării
apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi, împreună cu
autorităţile de protecţie a mediului, coordonează intervenţia pentru depoluare;
p) asigură supravegherea tehnică privind clasificarea
şi certificarea siguranţei construcţiei navelor care arborează pavilionul
român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de construcţie aprobate
de minister sau ale organizaţiilor recunoscute, la solicitarea proprietarului
navei;
q) efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de
construcţie a navelor care urmează să arboreze pavilionul român şi efectuează
certificarea materialelor şi a echipamentelor utilizate la construcţia
acestora, la solicitarea proprietarului navei;
r) efectuează supravegherea tehnică şi certificarea
construcţiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor şi
convenţiilor internaţionale la care România este parte;
s) eliberează certificate de tonaj navelor care
arborează pavilionul român;
t) cercetează, prin căpităniile de port, evenimentele
şi accidentele de navigaţie;
u) sancţionează contravenţional persoanele care încalcă
prevederile legale privind navigaţia şi poluarea apelor naţionale navigabile de
către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei
infracţiuni;
v) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea
drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum şi
asupra navelor aflate în construcţie;
x) reprezintă statul român în organismele
internaţionale pe bază de mandat acordat în condiţiile legii;
y) alte atribuţii stabilite prin actul normativ de
organizare şi funcţionare a Autorităţii Navale Române."
10. Titlul secţiunii
a 3-a a capitolului II va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 3-a
Administraţii portuare şi/sau de căi navigabile
interioare"
11. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
„Art. 10. - (1) Funcţia de autoritate portuară şi/sau
de căi navigabile interioare este îndeplinită de administraţiile porturare
şi/sau de căi navigabile interioare, care au ca principal obiect de activitate
aplicarea politicii portuare şi de căi navigabile interioare, elaborată de
minister, coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturi şi pe căile
navigabile interioare şi implementarea programelor de dezvoltare a
infrastructurilor portuare şi de căi navigabile interioare.
(2) Modul de organizare şi funcţionare a activităţilor
în porturi şi pe căile navigabile interioare, de administrare a porturilor şi a
căilor navigabile interioare, de utilizare a infrastructurii portuare şi de căi
navigabile interioare, aparţinând domeniului public, se stabileşte prin
lege."
12. Titlul
secţiunii a 4-a a capitolului II va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 4-a
Sistemul de educare, pregătire profesională şi
perfecţionare a personalului din domeniul
transportului maritim şi pe căile
navigabile interioare"
13. Articolul 11 va avea
următorul cuprins:
„Art. 11. - (1) Activităţile de educare, formare
profesională şi perfecţionare a personalului navigant român se desfăşoară numai
printr-o formă de pregătire aprobată.
(2) Forma de pregătire
aprobată reprezintă totalitatea cursurilor
organizate de un furnizor de educaţie, de formare profesională sau de
perfecţionare, aprobate de Autoritatea Navală Română.
(3) Activităţile de educare şi formare profesională
se desfăşoară prin furnizori de educaţie acreditaţi în condiţiile legii.
(4) Cursurile de perfecţionare în domeniu se
desfăşoară prin Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului
din Transporturile Navale - CERONAV, instituţie publică aflată în subordinea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în
continuare CERONAV.
(5) CERONAV poate desfăşura
activităţi de educare şi formare profesională, precum şi alte activităţi
menţionate în actul normativ de înfiinţare.
(6) Pentru activităţile şi operaţiunile specifice
desfăşurate, CERONAV percepe tarife aprobate prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului."
14. Articolul 12 va
avea următorul cuprins:
„Art. 12. - (1) CERONAV îşi poate desfăşura activitatea
şi prin intermediul unor instituţii publice, regii autonome, societăţi
comerciale, asociaţii şi fundaţii, care au avizul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării şi al Autorităţii Navale Române.
(2) Furnizorii de servicii de pregătire şi
perfecţionare a personalului din transportul maritim şi pe căile navigabile,
care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în vederea
desfăşurării acestor activităţi într-un stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European, sunt exceptaţi de la cerinţa avizării
prevăzută la alin. (1)."
15. Articolul 13 va
avea următorul cuprins:
„Art. 13. - Autoritatea Navală
Română trebuie să monitorizeze permanent respectarea condiţiilor în baza cărora
au fost aprobate formele de pregătire prevăzute la art. 11 alin. (2), modul de
derulare a acestora, inclusiv calificarea şi experienţa personalului didactic
şi a instructorilor, precum şi în baza tehnico-materială aferentă."
16. Capitolul III
„Activităţi de transport naval", alcătuit din articolul 14, se abrogă.
17. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL IV Nave"
18. Articolul 15 va avea
următorul cuprins:
„Art. 15. - Toate navele maritime şi de navigaţie
interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât
navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile ale României şi în
porturile româneşti, sunt obligate să respecte prevederile legislaţiei
naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România
este parte."
19. La articolul
16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Normele tehnice obligatorii pentru navele care
arborează pavilionul român privind proiectarea, construcţia, modificarea şi
transformarea sunt cele aprobate de minister sau cele ale unor organizaţii
recunoscute."
20. După articolul
16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu următorul cuprins:
„Art. 161. - (1)
Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de construcţie a navelor care
arborează pavilionul român se dovedeşte cu certificate emise de Autoritatea
Navală Română sau de o organizaţie recunoscută, după caz.
(2) Conformitatea navelor care arborează pavilionul
român cu cerinţele tehnice prevăzute în acordurile şi convenţiile
internaţionale aplicabile, la care România este parte, se dovedeşte cu
certificate emise de Autoritatea Navală Română sau de o organizaţie recunoscută
cu care Autoritatea Navală Română a încheiat contract de mandat special.
(3) Orice navă care se construieşte în alt stat şi
urmează, la finalizarea lucrărilor, să arboreze pavilionul român trebuie să fie
supravegheată în timpul construcţiei de către Autoritatea Navală Română sau de
către o organizaţie recunoscută cu care Autoritatea Navală Română a încheiat
contract de mandat special, în funcţie de solicitarea proprietarului
navei."
21. Articolul 17 va
avea următorul cuprins:
„Art. 17. - Accesul navelor maritime şi de navigaţie
interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, în porturile
româneşti şi pe căile navigabile interioare este liber şi
nediscriminatoriu."
22. Articolul 18 va
avea următorul cuprins:
„Art. 18. - (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul
traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se exercită de
Autoritatea Navală Română.
(2) Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îşi
exercită autoritatea şi asupra navelor care arborează pavilionul român şi
navighează în marea liberă sau în apele teritoriale
navigabile ale altor state."
23. La articolul
21, alineatul (7) va avea următorul cuprins:
„(7) Bazinele şantierelor navale sunt suprafeţe de apă
din incinta şantierelor navale, care, împreună cu cheiurile aferente, sunt
destinate activităţilor de construcţii şi reparaţii de nave."
24. La articolul 21,
alineatul (8) se abrogă.
25. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
„Art. 22. - Regulile de siguranţă a navigaţiei în apele
naţionale navigabile şi în porturi se stabilesc prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului."
26. Titlul
secţiunii a 2-a „Nave" a capitolului IV se abrogă.
27. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
„Art. 23. - Sunt nave, în
înţelesul prezentei ordonanţe, navele maritime şi de navigaţie interioară de
orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă ori în
imersie, destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane, pescuitului,
remorcajului ori împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: dragi, elevatoare
plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare şi altele asemenea, cu sau
fără propulsie, precum şi instalaţiile plutitoare care, în mod normal, nu sunt
destinate deplasării ori efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri
plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave,
platforme de foraj şi altele asemenea, faruri plutitoare şi ambarcaţiuni de
agrement."
28. Articolul 24 va
avea următorul cuprins:
„Art. 24. - Fac parte din nave instalaţiile, maşinile
şi motoarele care asigură propulsia navei sau produc o altă acţiune mecanică,
împreună cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni,
toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei,
salvării vieţii omeneşti, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi
exploatării potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile."
29. Articolul 26 va
avea următorul cuprins:
„Art. 26. - (1) Ministerul aprobă şi face publice
normele tehnice naţionale obligatorii de construcţie a navelor.
(2) Autoritatea Navală Română
va face publică lista cuprinzând organizaţiile recunoscute cu care a încheiat
contracte de mandat special."
30. Articolele 27-29
se abrogă.
31. Secţiunea a 3-a „Inscrierea navelor, constituirea,
transmiterea şi stingerea drepturilor reale
asupra navelor" a capitolului IV, cuprinzând
articolele 30-43, se abrogă.
32. Titlul secţiunii a 4-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 4-a
Naţionalitatea navei. Dreptul de a arbora
pavilionul român.
Inmatricularea, radierea şi evidenţa navelor
care arborează pavilionul român"
33. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
„Art. 45. - (1) In numele Guvernului, ministerul, prin
Autoritatea Navală Română, acordă, suspendă sau retrage dreptul de arborare a
pavilionului român.
(2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordă:
a) navelor maritime şi de navigaţie interioară
proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;
b) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice
care au cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului
Economic European ori a persoanelor juridice având sediul în Uniunea Europeană
sau în Spaţiul Economic European, care au filiale, sucursale ori agenţii pe
teritoriul României;
c) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice străine cu domiciliul în România sau a filialelor din
România ale persoanelor juridice străine, altele decât cele menţionate la lit.
b);
d) navelor maritime sau de navigaţie interioară
proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine, închiriate
prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari de un an, de
persoane juridice sau fizice române.
(3) In toate cazurile prevăzute la alin. (2) trebuie
să se facă dovada că navele îndeplinesc prevederile art. 161."
34. Articolul 46 va
avea următorul cuprins:
„Art. 46. - (1) Pentru a obţine dreptul de arborare a
pavilionului român, în condiţiile art. 45, persoanele fizice sau juridice
române/străine trebuie să prezinte:
a) certificatul de radiere a navei, pentru situaţiile
prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. a) sau b);
b) certificatul de suspendare sau de retragere, după
caz, a dreptului de arborare a pavilionului deţinut anterior, pentru situaţiile
prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. c).
(2) Navele menţionate la alin. (1) pierd dreptul de
arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip
bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a
operatorului, cu avizul proprietarului, după caz."
35. După articolul
46 se introduce un nou articol, articolul 461,
cu următorul cuprins:
„Art. 461. - (1)
Dreptul de arborare a pavilionului român se acordă de Autoritatea Navală
Română, prin căpităniile de port desemnate în conformitate cu prevederile art.
511 alin. (4). După
acordarea dreptului de arborare a pavilionului român, căpităniile de port
înmatriculează nava în registrele matricole şi emit actul de naţionalitate a
navei, care atestă acest drept.
(2) După emiterea actului de naţionalitate căpitănia
de port comunică Autorităţii Navale Române datele din registrul matricol pentru
a fi centralizate în Registrul de evidenţă centralizată a navelor care
arborează pavilionul român.
(3) Valabilitatea actelor de naţionalitate este de 5
ani şi se poate prelungi pe perioade de încă 5 ani, cu condiţia ca
certificatele tehnice să fie valabile."
36. Articolul 48 va
avea următorul cuprins:
„Art. 48. - (1) Navele care au obţinut dreptul de
arborare a pavilionului român au dreptul să navigheze numai dacă au la bord
următoarele documente valabile:
a) documentele care atestă dreptul de a arbora acest
pavilion;
b) certificatul de conformitate cu normele tehnice
obligatorii;
c) certificatele care să ateste conformitatea cu
prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(2) Navele care arborează pavilionul român trebuie să
ţină un jurnal de bord şi, după caz, alte jurnale stabilite prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului."
37. Articolul 49 se
abrogă.
38. Articolul 50 va avea următorul cuprins:
„Art. 50. - (1) Dreptul de a arbora pavilionul român se
retrage:
a) la solicitarea proprietarului navei;
b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute
la art. 45 alin. (2);
c) dacă nava a fost reţinută de două ori într-o
perioadă de 12 luni de controlul statului portului;
d) dacă nava a suferit o pierdere totală ca urmare a
unui naufragiu, eşuării, incendiului, scufundării, abandonării sau altor
asemenea împrejurări ori a fost dezmembrată.
(2) După retragerea dreptului de arborare a
pavilionului român, nava se radiază din registrul matricol."
39. Articolul 51 va
avea următorul cuprins:
„Art. 51. - Procedurile privind obţinerea dreptului de
a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea şi scoaterea din evidenţă a
navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă prin ordin al
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului."
40. După articolul
51 se introduc unsprezece noi articole, articolele 511- 5111, cu următorul cuprins:
„Art. 511. - (1) Navele
maritime care arborează pavilionul român se înmatriculează în Registrul
matricol al navelor maritime.
(2) Navele de navigaţie interioară care arborează
pavilionul român se înmatriculează în Registrul matricol al navelor de
navigaţie interioară.
(3) Navele maritime şi de
navigaţie interioară care au obţinut dreptul de a arbora pavilionul român în
condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. c) se înscriu în Registrul
matricol al navelor în bare-boat şi leasing.
(4) Registrele prevăzute la alin. (1) -(3) se ţin de
căpităniile de port desemnate în acest sens prin decizie a directorului general
al Autorităţii Navale Române.
(5) Autoritatea Navală Română ţine evidenţa navelor
prevăzute la alin. (1) -(3) în Registrul de evidenţă centralizată a navelor.
(6) Forma şi conţinutul registrelor prevăzute în
prezentul articol se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului.
Art. 512. - (1)
Categoriile de ambarcaţiuni de agrement, precum şi certificatul de conducător
de ambarcaţiune de agrement pe care trebuie să îl posede conducătorii acestora
se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului.
(2) Modelul certificatelor şi condiţiile de obţinere a
acestora se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor
şi turismului.
Art. 513. - (1)
Navele maritime, navele de navigaţie interioară propulsate, aparatele şi
instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie se individualizează printr-un nume
propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navală Română.
(2) Navele de navigaţie interioară nepropulsate, navele
de agrement şi aparatele şi instalaţiile plutitoare fără propulsie se
individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de
Autoritatea Navală Română.
(3) La solicitarea
proprietarului şi cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele
prevăzute la alin. (2) pot purta şi un nume.
(4) Numele navei sau numărul prin care navele se
individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri
şi în pupa navei şi, după caz, şi pe suprastructura acesteia. In pupa navei se
înscrie şi numele portului de înmatriculare.
(5) Numele navei sau numărul prin care nava se
individualizează se înscrie şi pe colacii, plutele, bărcile şi şalupele de
salvare cu care este echipată aceasta.
Art. 514. - (1)
Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează
în registrele prevăzute la art. 511 alin. (1)-(3).
(2) Nu se înmatriculează în registrele matricole
prevăzute la art. 511 următoarele categorii de nave:
a) navele cu un deplasament de până la 15 tone
inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15 m3;
b) ambarcaţiunile de agrement.
(3) Navele prevăzute la alin. (2) se înscriu într-un
registru de evidenţă de către căpităniile de port.
(4) Forma şi conţinutul registrului de evidenţă
prevăzut la alin. (3), precum şi procedurile de înscriere se aprobă prin ordin
al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.
(5) Nu se înmatriculează sau nu se înscriu în
registrul de evidenţă următoarele categorii de nave:
a) ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 7 m şi/sau
cu o propulsie mai mică de 15 kW;
b) ambarcaţiunile propulsate prin forţa umană;
c) ambarcaţiunile de agrement cărora nu li se aplică
reglementările naţionale privind introducerea pe piaţă a acestora, cu excepţia
ambarcaţiunilor destinate să transporte persoane în scop comercial şi a
ambarcaţiunilor pe pernă de aer.
Art. 515. - (1) Dreptul de arborare a
pavilionului român se poate suspenda în cazul navelor
care arborează pavilionul român şi fac obiectul unui contract de bare-boat sau
leasing cu o durată mai mare de un an, încheiat cu o persoană juridică străină,
la solicitarea proprietarului, în vederea înscrierii într-un registru al altui stat.
(2) Proprietarul navei care solicită suspendarea
pavilionului român are obligaţia să predea certificatul de înmatriculare al
navei şi să declare noul stat de pavilion.
(3) Pe perioada suspendării pavilionului român
aspectele legate de publicitatea proprietăţii, a garanţiilor reale şi a
sarcinilor ce grevează nava vor continua să fie guvernate de legea română.
(4) Suspendarea se acordă pentru o perioadă de
maximum 2 ani. In cazul în care contractul de bare-boat sau leasing prevăzut la
alin. (1) este încheiat pentru o perioadă mai mare de 2 ani, proprietarul navei
poate solicita prelungirea suspendării pentru perioade de maximum 2 ani.
Art. 516. - (1) In
cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care
arborează pavilionul român, încheiate între proprietarii români şi operatori
români sau străini ori între operatori, operatorul care exploatează efectiv
nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de
naţionalitate în care, pe lângă numele proprietarului, să fie menţionat şi
numele acestuia. Noul act de naţionalitate se emite cu condiţia depunerii
prealabile a actului de naţionalitate iniţial, care se păstrează la Autoritatea
Navală Română.
(2) Noul act de naţionalitate, emis în condiţiile alin.
(1), este valabil pe perioada derulării contractului sau până la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia.
(3) După expirarea sau anularea actului de
naţionalitate emis în condiţiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea
Navală Română, care restituie proprietarului actul de naţionalitate iniţial.
Art. 517. - (1)
Evidenţa navelor în construcţie se ţine de către căpităniile de port în a căror
zonă de jurisdicţie se află şantierul naval, în Registrul de evidenţă a navelor
în construcţie.
(2) Forma şi conţinutul Registrului de evidenţă a
navelor în construcţie se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului.
(3) In Registrul de evidenţă a navelor în construcţie
se va menţiona, în mod obligatoriu, contractul de construcţie.
Art. 518. - (1)
Orice navă care se construieşte în România, cu excepţia celor care nu se înmatriculează
şi a celor pentru care există reglementări speciale, trebuie să aibă un proiect
avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl
arboreze sau de o societate de clasificare agreată de respectiva autoritate.
(2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o
navă în România trebuie să obţină, înaintea începerii construcţiei acesteia,
autorizaţia de construcţie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de
jurisdicţie se construieşte nava, pe baza proiectului prevăzut la alin. (1).
(3) Autoritatea sau societatea de clasificare
prevăzută la alin. (1) are obligaţia să supravegheze executarea construcţiei
navei.
(4) Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală ori doc a
unei nave se poate face numai cu aprobarea şi sub supravegherea căpităniei de
port.
Art. 519. - (1) In
perioada probelor de marş, navele nou-construite în şantierele navale din
România arborează pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de
căpitănia de port, la solicitarea şantierului naval.
(2) După preluarea de către beneficiar a navelor
nou-construite, acestea vor arbora pavilionul statului în care urmează să fie
înmatriculate şi vor avea la bord documentul care atestă naţionalitatea navei,
emis de autoritatea competentă a statului respectiv.
(3) Navele nou-construite în România, care urmează să
fie înmatriculate în alt stat, pot naviga şi pe baza unui permis provizoriu de
arborare a pavilionului acelui stat, emis de statul de pavilion sau de
căpitănia în a cărei zonă de jurisdicţie a fost construită nava.
Art. 5110. - (1)
Până la obţinerea dreptului de arborare a pavilionului român, navele
nou-construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane
juridice ori fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de
misiunea diplomatică a României pentru statul unde se află nava.
(2) Misiunea diplomatică prevăzută la alin. (1) emite
permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacă solicitantul
face dovada că nava îndeplineşte condiţiile tehnice minime care să îi permită
staţionarea sau deplasarea în siguranţă şi că nu constituie o sursă de poluare
a mediului.
(3) Permisele provizorii prin
care se acordă dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile
diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult
180 de zile, care va putea fi prelungită numai în mod excepţional, cu acordul
ministerului.
(4) Nava care navighează în baza unui permis
provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomatică a
României, nu poate fi utilizată în scop comercial.
Art. 5111. - (1)
Constituirea şi/sau transmiterea de drepturi reale asupra navelor, precum şi
stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevăzute la
art. 511 şi 517, nu sunt opozabile terţilor.
(2) Constituirea, transmiterea sau stingerea
drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român se transcrie,
la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi,
făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate."
41. Articolul 52 va
avea următorul cuprins:
„Art. 52. - (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor, indiferent de cetăţenie, care posedă
un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut ori recunoscut în
conformitate cu prevederile legale şi care dă dreptul acestora să îndeplinească
funcţii la bordul navelor.
(2) Evidenţa personalului
navigant român se ţine de Autoritatea Navală Română în registrele de evidenţă a
personalului navigant.
(3) Forma şi conţinutul Registrului de evidenţă a
personalului navigant român se aprobă prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului."
42. Articolul 55 va
avea următorul cuprins:
„Art. 55. - (1) Fiecare membru al echipajului trebuie
să posede, în mod obligatoriu, un document de identitate.
(2) Membrii de echipaj care îşi desfăşoară activitatea
pe nave maritime pot folosi ca document de identitate şi carnetul de marinar.
(3) Carnetul de marinar se emite, în numele
Guvernului, de minister, prin Autoritatea Navală Română.
(4) Membrii de echipaj care îşi desfăşoară activitatea
pe nave de navigaţie interioară trebuie să posede un carnet de serviciu prin
care fac dovada calificării, a aptitudinilor medicale, a timpilor de navigaţie
şi a sectoarelor parcurse.
(5) Forma şi conţinutul carnetului de marinar şi ale
carnetului de serviciu se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului.
(6) Carnetul de serviciu se emite de Autoritatea
Navală Română."
43. Articolul 56 va
avea următorul cuprins:
„Art. 56. - (1) Pe perioada efectuării probelor de marş
ale navelor nou-construite sau ieşite din reparaţii, la bord se poate afla
personalul de specialitate al şantierelor. Pe această perioadă, personalul de
specialitate al şantierelor beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul
navigant, salariul acestuia acordându-se potrivit legii.
(2) Căpitănia de port
stabileşte echipajul minim de siguranţă care trebuie să fie ambarcat pe navele
prevăzute la alin. (1), pe perioada probelor de marş."
44. Articolul 57 va
avea următorul cuprins:
„Art. 57. - La bordul navelor care arborează pavilionul
român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate şi alte persoane, în limita
mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul şi pe răspunderea
proprietarului/operatorului navei şi cu aprobarea căpităniei portului de
îmbarcare."
45. La articolul 58 alineatul (1), litera c) se abrogă.
46. Articolul 59 va avea următorul cuprins:
„Art. 59. - Ierarhia funcţiilor în cadrul echipajului
navei este:
1. pentru nave maritime:
a) comandant;
b) ofiţer punte secund;
c) şef mecanic;
d) ofiţeri punte;
e) ofiţeri mecanici;
f) alţi ofiţeri;
g) personal cu certificat de capacitate;
h) personal auxiliar;
2. pentru nave de navigaţie interioară:
a) conducător de navă;
b) timonier fluvial;
c) şef mecanic fluvial;
d) mecanic;
e) personal cu certificate de capacitate;
f) personal auxiliar."
47. Articolul 60 se
abrogă.
48. Articolul 62 va avea următorul cuprins:
„Art. 62. - (1) Brevetele, certificatele de capacitate,
precum şi certificatele de conducător de ambarcaţiuni de agrement se obţin după
promovarea unui examen susţinut în faţa unei comisii stabilite de Autoritatea
Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere.
(2) Brevetele, certificatele de capacitate,
atestatele de conformitate şi de recunoaştere se emit, în numele Guvernului, de
minister, prin Autoritatea Navală Română.
(3) Certificatele de conducător de ambarcaţiuni de
agrement se emit de Autoritatea Navală Română."
49. Articolul 63 va
avea următorul cuprins:
„Art. 63. - Condiţiile de obţinere, reconfirmare,
recunoaştere, suspendare sau anulare a brevetelor, a certificatelor de
capacitate şi a certificatelor de conducător de ambarcaţiuni de agrement, forma
şi conţinutul acestora, precum şi funcţiile care pot fi îndeplinite la bordul
navelor de posesorii acestora se aprobă prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului."
50. Articolul 64 va
avea următorul cuprins:
„Art. 64. - Pentru participarea la examenul prevăzut la
art. 62 alin. (1), orice candidat trebuie să facă dovada că a absolvit
cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în conformitate cu
reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care
România este parte."
51. Articolul 66 va
avea următorul cuprins:
„Art. 66. - Autoritatea Navală Română va stabili
sectoarele din apele naţionale navigabile pe care se desfăşoară activităţile
sportive şi de agrement, precum şi tipurile de nave cu care se desfăşoară
aceste activităţi."
52. Articolul 67 se
abrogă.
53. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
„Art. 68. - (1) Personalul navigant
român se poate ambarca şi pe nave care arborează pavilionul altor state, pe
cont propriu sau prin intermediul agenţiilor de furnizare de personal navigant.
(2) Agenţiile de furnizare de personal navigant,
persoane juridice române, pentru a-şi desfăşura activitatea, trebuie să fie
autorizate în condiţiile legii şi sunt obligate:
a) să respecte prevederile convenţiilor
internaţionale la care România este parte, referitoare la echipaje;
b) să constituie garanţia stabilită pentru a asigura
plata drepturilor băneşti neachitate la termen şi cheltuielile de repatriere a
membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu
îşi îndeplineşte aceste obligaţii.
(3) Agenţiile de furnizare de personal navigant,
persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând
Spaţiului Economic European, care îşi desfăşoară activitatea în contextul
dreptului de stabilire, se supun aceloraşi condiţii ca şi agenţiile de
furnizare de personal navigant, persoane juridice române.
(4) Agenţiile de furnizare de
personal navigant, persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene
sau aparţinând Spaţiului Economic European, care, fără a se stabili în România,
prestează servicii de intermediere personalului navigant din această ţară şi care au fost autorizate,
avizate sau supuse unei proceduri similare în vederea desfăşurării activităţii
într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European, sunt exceptate de la cerinţa autorizării în România."
54. Articolul 70 va
avea următorul cuprins:
„Art. 70. - Timpul de lucru şi cel de odihnă, precum şi
drepturile şi condiţiile de muncă şi viaţă ce trebuie asigurate la bordul
navelor care arborează pavilionul român se stabilesc în conformitate cu
legislaţia muncii, cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România
este parte şi cu prevederile contractului colectiv de muncă."
55. La articolul
71, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 71. - (1) Pe perioada în care se află ambarcat,
personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare şi la hrană
gratuită pe navă sau la alocaţie de hrană zilnică, care se acordă în cuantumul
şi în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin
contractul individual de ambarcare, pentru societăţile comerciale, ori prin
hotărâre a Guvernului, pentru instituţiile publice sau regiile autonome.
Cheltuielile pentru hrană sau alocaţia zilnică de hrană se suportă de angajator
din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal şi nu se includ în
veniturile salariale supuse impozitării."
56. La articolul
71, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul
cuprins:
„(5) Pentru navigaţia în zone de război, echipajul
navei are dreptul de a cere repatrierea sau o compensaţie suplimentară
drepturilor existente, stabilită prin contractul colectiv de muncă negociat.
Decizia de a alege una dintre cele două modalităţi aparţine exclusiv membrilor
echipajului. Zonele de război sunt zonele stabilite oficial de organizaţiile
internaţionale abilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare."
57. Articolul 72 va avea
următorul cuprins:
„Art. 72. - (1) Comandantul/conducătorul de navă
exercită comanda pe navă şi în acest scop este învestit cu autoritate asupra
tuturor persoanelor ambarcate pe navă şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin
potrivit prevederilor legislaţiei naţionale, instrucţiunilor proprietarului sau
operatorului navei, precum şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la
care România este parte.
(2) Comandantul/conducătorul de
navă este reprezentantul proprietarului sau operatorului navei în relaţiile cu
autorităţile."
58. La articolul
73, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 73. - (1) In cazul în care comandantul/
conducătorul de navă sau şeful mecanic, indiferent de motiv, se află în
imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra altei
persoane din echipaj, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu aprobarea
Autorităţii Navale Române."
59. Articolul 74 va
avea următorul cuprins:
„Art. 74. - (1) Comandantul/conducătorul de navă este
responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a
condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului, a
condiţiilor de muncă şi viaţă pentru echipajul navei.
(2) Inaintea începerii oricărui voiaj, precum şi în
timpul acestuia comandantul/conducătorul de navă trebuie să se asigure că nava
îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind
să informeze proprietarul
sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situaţiei."
60. Articolul 75 va
avea următorul cuprins:
„Art. 75. - In cazul în care nava se află în pericol,
comandantul/conducătorul de navă trebuie să acţioneze pentru a salva persoanele
care se află la bord, pentru a proteja nava şi încărcătura şi pentru a păstra
în siguranţă jurnalul de bord şi celelalte documente ale navei şi nu va părăsi
nava, cu excepţia cazului când nu mai exista şanse reale de salvare a
navei."
61. Articolul 76 va
avea următorul cuprins:
„Art. 76. - (1) In cazul în care o navă care arborează
pavilionul român este arestată, reţinută sau sechestrată de autorităţile
dintr-un alt stat, comandantul/conducătorul de navă va informa imediat cea mai
apropiată misiune diplomatică a României şi Autoritatea Navală Română.
(2) In acelaşi mod trebuie să acţioneze comandantul/
conducătorul de navă şi în situaţia în care a fost revocată măsura arestării,
reţinerii sau sechestrării."
62. Articolul 77 va
avea următorul cuprins:
„Art. 77. - (1) Comandantul/conducătorul
de navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se
află în staţionare sau navighează în apele naţionale navigabile ale României,
navighează în apele interioare naţionale navigabile ale altor state sau în
marea liberă şi urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să
întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum:
abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la
bord şi altele asemenea.
(2) Comandantul/conducătorul
de navă este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin.
(1), după cum urmează:
a) la căpitănia de port în a cărei jurisdicţie se afla
nava în momentul producerii incidentului;
b) la căpitănia primului port românesc în care va
sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în marş în apele
naţionale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a
produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin şi primul port
din apele naţionale ale României."
63. La articolul
78, partea introductivă va avea următorul cuprins:
„Art. 78. - In cazul în care navele care arborează
pavilionul român se află în afara apelor naţionale navigabile ale României,
raportul comandantului/ conducătorului de navă privind evenimentele prevăzute
la art. 77 alin. (1) se depune după cum urmează:".
64. La articolul
79, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Dacă raportul se depune după acest termen,
comandantul/conducătorul de navă devine răspunzător de eventuala dispariţie a
probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum şi de consecinţele
acestora.
(3) In cazul în care evenimentul se produce în timpul
operaţiunilor de încărcare/descărcare, comandantul/ conducătorul de navă este
obligat să anunţe despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de
port, şi pe operatorul portuar."
65. Articolul 80 va
avea următorul cuprins:
„Art. 80. - Prin raport al
comandantului/conducătorului de navă se înţelege
inclusiv protestul sau reclamaţia pe care o face comandantul/conducătorul de
navă, în cazul tuturor evenimentelor prevăzute la art. 77 alin. (1)."
66. Articolul 81 va
avea următorul cuprins:
„Art. 81. - (1) In situaţii deosebite, comandantul/
conducătorul de navă are dreptul de a impune măsuri excepţionale la bordul
navei, în funcţie de gravitatea situaţiei.
(2) Comandantul/conducătorul de navă are dreptul să
izoleze orice persoană aflată la bord, dacă acţiunile acesteia, chiar dacă nu
întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pun în pericol siguranţa
navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă."
67. Articolul 82 va
avea următorul cuprins:
„Art. 82. - (1) Comandantul/conducătorul de navă are
obligaţia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei
sunt descoperite elemente ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia română,
să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea şi
proprietăţile ei, să o reţină în condiţii normale de viaţă la bord şi să o
predea autorităţilor competente din primul port de escală, împreună cu
documentele întocmite în timpul cercetării.
(2) Comandantul/conducătorul de navă are obligaţia de a
consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) şi să
informeze în scris misiunea diplomatică a României din statul în al cărui port
face escală nava."
68. Articolul 83 va
avea următorul cuprins:
„Art. 83. - Comandantul/conducătorul de navă are
obligaţia de a înregistra în jurnalul de bord naşterile, căsătoriile şi
decesele care au loc la bordul navei şi are dreptul şi obligaţia de a certifica
testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în marş.
Certificarea acordată de comandantul/conducătorul de navă este echivalentă cu
certificarea acordată de un notar public."
69. Secţiunea 1
„Activităţi care se efectuează cu nave care arborează pavilionul român" a
capitolului VI, cuprinzând
articolele 84 şi 85, se abrogă.
70. Articolul 87 va avea următorul cuprins:
„Art. 87. - In cazul în care comandantul/conducătorul
de navă care arborează pavilionul român primeşte un mesaj care indică faptul că
o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în
primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încărcătura, să se deplaseze cu
toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către acea navă pentru a-i
acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la
bordul acelei nave."
71. Articolul 88 va
avea următorul cuprins:
„Art. 88. - Comandantul/conducătorul de navă este
obligat a acorda, după abordaj, asistenţă celeilalte nave, echipajului şi
pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele
propriei sale nave, portul său de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la
care va ajunge."
72. La articolul 89,
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 89. - (1) Comandantul/conducătorul de navă nu mai
are obligaţia de asistenţă şi salvare în cazul în care comandantul/conducătorul
navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum şi atunci când s-a
primit informaţia că ajutorul nu mai este necesar."
73. La articolul
90, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„Art. 90. - (1) Asistenţa şi salvarea navei, a
încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii
cu comandantul/conducătorul de navă sau cu proprietarul ori cu operatorul
acesteia. Inţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnată
în jurnalul de bord.
(2) In cazul în care nava în pericol se află în apele
naţionale navigabile şi comandantul/conducătorul de navă, proprietarul sau
operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru
asistenţă ori salvare şi căpitănia de port, în a cărei jurisdicţie se află nava
în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru
siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi,
aceasta poate ordona intervenţia pentru salvarea instituţiilor specializate sau
altor nave disponibile."
74. La articolul 91, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 91. - (1) In toate cazurile de sinistru,
calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general,
apărute pe mare, în apele naţionale navigabile ori în porturi, căpitănia de
port în a cărei jurisdicţie s-au produs acestea coordonează toate activităţile
de salvare şi de limitare a efectelor acestora."
75. La articolul
92, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) In caz de imposibilitate sau dacă, în
circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul/conducătorul de navă
consideră că nu este raţional şi nici necesar să acorde ajutorul său, el este
obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă
aceasta."
76. La articolul
96, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 96. - (1) Comandantul/conducătorul de navă şi
ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de
asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de pe uscat
participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea
operaţiunilor de asistenţă şi salvare, sunt îndreptăţiţi să primească o parte
din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească o parte din
recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţă şi salvare
au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice."
77. Articolul 102 va
avea următorul cuprins:
„Art. 102. - Navele eşuate, scufundate, părăsite sau
abandonate în apele naţionale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranţa
navigaţiei şi pentru mediu."
78. La articolul
103, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„Art. 103. - (1) Dacă o navă eşuează sau se scufundă în
apele naţionale navigabile, proprietarul ori operatorul navei are obligaţia de
a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curăţa albia. Căpitănia de port în a
cărei jurisdicţie s-a produs evenimentul va notifica în scris proprietarului
sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operaţiuni.
(3) In caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la
alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita
administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective
să efectueze aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului ori
operatorului navei, direct sau prin intermediul unui
agent economic specializat."
79. Articolul 105 va
avea următorul cuprins:
„Art. 105. - (1) In situaţiile prevăzute la art. 103
alin. (3) şi la art. 104, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile
interioare a zonei respective este îndreptăţită să vândă, în condiţiile legii,
cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o
cheltuială mai mare decât valoarea lor.
(2) Sumele obţinute prin vânzare vor fi păstrate de
administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare respectivă şi vor
sta la dispoziţia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri,
mai puţin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafaţă, precum
şi cele privind valorificarea acestora."
80. La articolul
106, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„Art. 106. - (1) După terminarea operaţiunilor de
scoatere a navei şi a încărcăturii, căpitănia de port în a cărei jurisdicţie
s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate,
invitându-le să-şi dovedească drepturile pe care le au asupra bunurilor
salvate. Inştiinţarea se va face prin publicarea anunţului într-un ziar local,
în unul naţional şi, după caz, în unul de circulaţie internaţională, precum şi
prin mijloace electronice şi afişarea la sediul căpităniei de port.
(2) Dacă în termen de 90 de zile de la data
înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile
salvate, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei
respective va proceda la vânzarea acestora, în condiţiile legii. Sumele
rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor şi a
primei de salvare, după caz, a plăţii taxelor şi a altor plăţi către bugetul de
stat, precum şi a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor
prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port şi
este păstrată într-un cont distinct de către administraţia portuară şi/sau de
căi navigabile interioare a zonei respective."
81. La articolul
107, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) In situaţii excepţionale în care pericolul de
navigaţie sau poluare determină acţiunea imediată, căpitănia de port dispune
administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective
efectuarea operaţiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1)."
82. La articolul
108, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„Art. 108. - (1) In situaţia în care proprietarul sau
operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operaţiunile de
dezeşuare sau ranfluare şi de curăţare a albiei, nava şi toate bunurile
recuperate, rămase în custodia administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile
interioare a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate
cu prevederile legale.
(2) Sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru
acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare
şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, precum şi de curăţare a albiei,
pentru plata creanţelor către căpitănia de port şi administraţia portuară
şi/sau de căi navigabile interioare care grevează nava, eventuala diferenţă rămânând
la dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei."
83. Articolul 110 va
avea următorul cuprins:
„Art. 110. - Pilotajul navelor maritime în porturi şi
pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă de interes naţional şi
se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de
pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind
durata, calitatea şi tarifele practicate."
84. Articolul 111 va
avea următorul cuprins:
„Art. 111. - Prin serviciul de pilotaj
se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare,
prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită
în continuare pilot, şi
al unor mijloace specializate."
85. La articolul
112, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) In situaţia în care informaţiile furnizate de
pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună ştiinţă, răspunderea
pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. In acest caz
administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare, operatorul economic
ori asociaţia profesională căreia îi aparţine pilotul poartă răspunderea pentru
daunele rezultate."
86. La articolul
116, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 116. - (1) In timpul cât se află la bordul navei
sau după debarcare, pilotul are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp
posibil, căpitănia de port, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile
interioare, după caz, despre:".
87. Articolul 117 va
avea următorul cuprins:
„Art. 117. - (1) Pilotul trebuie să deţină un brevet
valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură pilotajul navei, emis
de Autoritatea Navală Română.
(2) Modul de recrutare, şcolarizare, perfecţionare şi
brevetare a piloţilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului."
88. După articolul
122 se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 6-a, alcătuită din articolele 1221 -1227, cu următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 6-a
Activităţi de scafandrerie în porturi şi pe căile
navigabile interioare
Art. 1221. - In
apele naţionale navigabile ale României şi în porturi, operaţiunile de
scafandrerie se desfăşoară numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zonă
de jurisdicţie se desfăşoară operaţiunea.
Art. 1222. -
Activităţile de scafandrerie se desfăşoară numai de operatorii economici
autorizaţi în conformitate cu prevederile legale.
Art. 1223. - (1)
Pentru începerea lucrărilor operatorul economic care desfăşoară lucrările de
scafandrerie este obligat să obţină un permis de lucru din partea căpităniei de
port.
(2) După obţinerea permisului de lucru prevăzut la
alin. (1), operatorul economic va informa în scris şi va depune o copie a
permisului de lucru la administraţia portuară şi/sau de cale navigabilă
interioară în a cărei zonă se desfăşoară operaţiunea.
Art. 1224. - Pe
toată perioada derulării lucrărilor, acestea se vor desfăşura sub supravegherea
şi coordonarea căpităniei de port.
Art. 1225. - La terminare operatorul economic va depune la căpitănia de port un raport
privind derularea şi rezultatele lucrărilor.
Art. 1226. - In
cazuri de urgenţă, operatorii economici care desfăşoară lucrări de scafandrerie
vor interveni numai din dispoziţia căpităniei de port.
Art. 1227. -
Regulile de desfăşurare a operaţiunilor de scafandrerie în porturi şi în apele
naţionale navigabile, precum şi forma şi conţinutul permisului de lucru
prevăzut la art. 1223 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului."
89. Articolul 123 va
avea următorul cuprins:
„Art. 123. - Navele, indiferent de pavilionul pe care
îl arborează, care intră în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, sunt obligate să
respecte legislaţia naţională privind navigaţia în apele naţionale navigabile,
intrarea, staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi."
90. După articolul
123 se introduce un nou articol, articolul 1231, cu următorul cuprins:
„Art. 1231. - Pe
timpul cât navighează în apele naţionale navigabile ale României, operează sau
staţionează în porturile româneşti, navele maritime şi de navigaţie interioară,
indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie:
a) să aibă la bord toate actele, certificatele şi
documentele navei şi ale echipajului, valabile, emise de autorităţile
competente din statul al cărui pavilion îl arborează şi/sau de societăţile de
clasificare agreate de respectivele autorităţi;
b) să aibă la bord echipajul minim de siguranţă
prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui
pavilion îl arborează nava."
91. Articolul 124 va
avea următorul cuprins:
„Art. 124. - (1) Navele, indiferent de pavilionul pe
care îl arborează, pot ancora sau acosta în afara porturilor sau la malul unei
căi navigabile numai în locurile aprobate în acest scop şi care sunt
semnalizate corespunzător.
(2) Ancorarea sau acostarea în locurile prevăzute la
alin. (1) este permisă numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei
jurisdicţie se află acestea. In zonele de frontieră este necesar acordul
prealabil al poliţiei de frontieră.
(3) In cazuri de forţă majoră navele pot acosta şi în
afara zonelor prevăzute la alin. (1), cu condiţia luării tuturor măsurilor
pentru a nu stânjeni navigaţia în siguranţă a celorlalte nave şi cu informarea
imediată a căpităniei de port în a cărei jurisdicţie şi, după caz, a poliţiei
de frontieră în a cărei zonă de jurisdicţie s-a produs acostarea. Cazurile de
forţă majoră invocate de comandantul/ conducătorul de navă se verifică şi se atestă
de căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a produs evenimentul sau de
căpitănia portului de destinaţie."
92. La articolul
125, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 125. - (1) In cazuri de forţă majoră când, pentru
salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea poluării mediului,
încărcătura a fost descărcată, parţial ori integral, pe malul apelor naţionale
navigabile, comandantul/conducătorul de navă are obligaţia să informeze cea mai
apropiată căpitănie de port şi, după caz, poliţia de frontieră."
93. După articolul
125 se introduc două noi articole, articolele 1251 şi 1252, cu următorul cuprins:
„Art. 1251. - (1) In
apele naţionale navigabile ale României următoarele activităţi se efectuează
folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român:
a) remorcajul de manevră al navelor maritime în
porturi;
b) transportul piloţilor care asigură pilotajul la
intrarea şi ieşirea din porturi, în interiorul acestora şi pe căile navigabile
interioare;
c) cabotajul, respectiv
transportul de mărfuri şi pasageri, efectuat între două sau mai multe porturi
situate pe căile navigabile interioare ale României.
(2) Ministerul poate autoriza ca activităţile
prevăzute la alin. (1) să se execute şi cu utilizarea unor nave care arborează
pavilionul altor state.
(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) se pot efectua
şi cu nave care arborează pavilionul altor state, dacă în acordurile, în
convenţiile internaţionale la care România este parte sau în legislaţia Uniunii
Europene se prevede acest lucru.
Art. 1252. -
Remorcajul de manevră al navelor de navigaţie interioară în porturile româneşti
se efectuează după cum urmează:
a) cu remorchere sau împingătoare asigurate de
administraţia portului respectiv;
b) în cazul în care administraţia portului nu poate asigura remorcherele sau împingătoarele
necesare, manevra se poate executa cu remorcherele/împingătoarele asigurate de
proprietarul/operatorul navei."
94. Articolul 126 va
avea următorul cuprins:
„Art. 126. - Activitatea de supraveghere şi control al navigaţiei se efectuează de Autoritatea Navală
Română şi căpităniile de port."
95. După articolul
126 se introduc două noi articole, articolele 1261 şi 1262, cu următorul cuprins:
„Art. 1261. -
Reprezentanţii Autorităţii Navale Române şi ai căpităniilor de port au dreptul
la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor, indiferent de
pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele naţionale navigabile sau în
porturile româneşti. Activitatea de control se desfăşoară în conformitate cu
legislaţia naţională şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte.
Art. 1262. - Navele,
indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se
află în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să
respecte dispoziţiile Autorităţii Navale Române, ale căpităniilor de port şi
ale administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare privind
intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi."
96. Articolul 127 va
avea următorul cuprins:
„Art. 127. - (1) Autoritatea Navală Română, prin
căpităniile de port, eliberează permisul de acostare a navelor, pe baza
acceptului de intrare în port eliberat de administraţia portului, şi permisul
de plecare a navelor din port.
(2) In cazul navelor care vin din voiaj
internaţional, permisul de acostare se eliberează numai după obţinerea
permisului de liberă practică sanitară."
97. La articolul
128, partea introductivă a alinetului (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 128. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul
şi obligaţia să controleze şi să monitorizeze navele maritime care arborează
pavilionul român, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile
româneşti, privind respectarea legislaţiei naţionale şi, în principal, dacă
acestea:".
98. La articolul
128, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Autoritatea Navală Română are obligaţia de a
controla şi de a monitoriza navele maritime care arborează pavilionul român,
privind respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), şi atunci când aceste
nave se află în afara apelor naţionale navigabile.
(3) In cazul în care constată că navele maritime care
arborează pavilionul român nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (1),
Autoritatea Navală Română va reţine navele sau va dispune stoparea
operaţiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficienţelor
constatate ori poate aproba remedierea deficienţelor într-un şantier naval ales
de către armator."
99. La articolul
129, alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„Art. 129. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul
şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate
în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, sau care operează pe
ori deasupra platoului continental, în ceea ce priveşte respectarea
prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este
parte.
(2) In cazul în care constată că navele prevăzute la
alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română va interzice
accesul în apele aflate în jurisdicţia României, va reţine navele sau va
dispune stoparea operaţiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea
deficienţelor constatate ori poate aproba remedierea deficienţelor într-un
şantier naval ales de către armator.
(3) Autoritatea Navală Română are obligaţia de a
notifica deficienţele constatate autorităţii competente a statului care a
acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său şi/sau organizaţiei
recunoscute care a emis certificatul de clasă navei respective, după caz."
100. Articolul 130
va avea următorul cuprins:
„Art. 130. - Normele privind controlul statului
portului asupra navelor care arborează pavilion străin se stabilesc prin ordin
al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului."
101. La articolul
131, litera a) va avea următorul cuprins:
,,a) actele de bord sau certificatele tehnice ale navei
lipsesc sau nu sunt valabile;".
102. Articolul 132
va avea următorul cuprins:
„Art. 132. - (1) Căpităniile de port pot interzice
plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în
apele naţionale navigabile, la solicitarea Autorităţii Navale Române, a
administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, a altor autorităţi publice
ale statului ori a unor operatori economici, pentru debite ale proprietarului
sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă faţă de
respectivele autorităţi sau respectivii operatori economici.
(2) In cazul în care
proprietarul sau operatorul unei nave înregistrează debite faţă de instituţiile
prevăzute la alin. (1) ori faţă de alţi operatori economici, aceştia pot
solicita căpităniei de port interzicerea plecării respectivei nave.
(3) In cazurile prevăzute la
alin. (2) interdicţia de plecare a navei nu poate depăşi 24 de ore din momentul
primirii solicitării. După această perioadă nava va fi reţinută numai dacă
solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanţelor
judecătoreşti competente de punere a navei sub sechestru. Reţinerea poate
înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul
mărfii a făcut dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu
creanţa invocată şi aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat reţinerea.
In calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate
legal ca nelucrătoare.
(4) In cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2)
solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris,
răspunderea pentru interdicţia de plecare revenind solicitantului."
103. Articolul 133
va avea următorul cuprins:
„Art. 133. - Prevederile art. 1231 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin, folosite
pentru servicii guvernamentale."
104. La articolul
140, alineatul (3) se abrogă.
Art. II. - (1) Navele
cărora Ie-a fost suspendat dreptul de arborare a pavilionului român în
conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului
nr. 42/1997, republicată, şi ai căror proprietari nu s-au prezentat pentru
reconfirmarea actelor de naţionalitate în termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentei ordonanţe se radiază din oficiu.
(2) Navele ai căror proprietari nu s-au conformat prevederilor
art. 137 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997, republicată, în
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se
radiază din oficiu.
Art. III. - Persoanele
juridice române cu capital majoritar străin care la data de 1 august 2003 erau
autorizate să efectueze transport public fluvial de mărfuri pot efectua această
activitate până la data de 1 ianuarie 2007.
Art. IV. - In termen de
90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe
de urgenţă, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va
elabora şi va supune spre aprobare Guvernului modificarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei
Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 245/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 25 martie 2003.
Art. V. - Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 210 din 10 martie 2004, cu modificările şi
completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, după aprobarea acesteia
prin lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Constantin Dascălu,
secretar de stat
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
Ministrul integrării europene,
Anca Daniela Boagiu
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu