LEGE
Nr. 64 din 8 iulie 1992
privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat Romaniei de catre
Fondul Monetar International
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 161 din 14 iulie 1992
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se aproba aranjamentul de credit stand-by, in valoare de 314,04 milioane
DST, acordat Romaniei de Fondul Monetar International, pentru o perioada de 10
luni, incepind de la 29 mai 1992.
Art. 2
Echivalentul in lei al sumei de 314,04 milioane DST, respectiv 85,172
milioane lei, ce se vireaza in contul nr. 1 al Fondului Monetar International
la Banca Nationala a Romaniei, pe masura primirii transelor de credit, se
acopera din rezervele Bancii Nationale a Romaniei.
Art. 3
Echivalentul in lei al dobinzilor si comisionului stand-by in valuta,
aferente acestui credit, se suporta de la bugetul statului.
Art. 4
Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Economiei si Finantelor sint
insarcinate cu aducerea la indeplinire a prevederilor acestei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 23 iunie 1992, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 29 iunie
1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
ANEXA 1
ROMANIA: ARANJAMENT STAND-BY
Acest document are ca anexe o scrisoare si un memorandum insotitor purtind
data de 4 mai 1992, din partea ministrului economiei si finantelor al Romaniei
si guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, prin care se solicita un
aranjament stand-by si se stabilesc:
(i) obiectivele si politicile pe care autoritatile Romaniei intentioneaza
sa le urmeze pentru perioada acestui aranjament stand-by; si
(ii) intelegerile Romaniei cu Fondul referitoare la efectuarea unei
examinari a progresului inregistrat in realizarea obiectivelor programului si
la politicile si masurile pe care autoritatile Romaniei le vor urma pentru
perioada care ramine din acest aranjament stand-by.
Pentru a sprijini aceste obiective si politici, Fondul Monetar
International acorda acest aranjament stand-by in conformitate cu urmatoarele
prevederi:
1. In perioada de 10 luni care incepe la 29 mai 1992, Romania va avea
dreptul sa efectueze cumparari de la Fond intr-o suma echivalenta cu 314,04
milioane DST, sub rezerva paragrafelor 2, 3, 4, 5 si 6 de mai jos, fara o noua
examinare din partea Fondului.
2. a) Cumpararile in baza acestui aranjament nu vor putea depasi, fara
acordul Fondului, echivalentul a 157,02 milioane DST pina la 15 august 1992,
echivalentul a 209,36 milioane DST pina la 15 noiembrie 1992 si echivalentul a
261,7 milioane DST pina la 15 februarie 1993.
b) Nici una din limitele prevazute la lit. a) de mai sus nu se va putea aplica
vreunei cumparari in baza acestui aranjament stand-by care nu va spori
disponibilitatile Fondului in moneda Romaniei, in transele de credit, peste 25%
din cota sau nu va spori disponibilitatile Fondului in moneda respectiva, ca
urmare a cumpararilor din surse imprumutate, peste 12,5% din cota.
3. Cumpararile in baza acestui aranjament stand-by vor fi efectuate din
surse ordinare si surse imprumutate in proportie de 1:2 pina cind cumpararile
in baza acestui aranjament vor atinge un total de 205.300.000 DST si dupa aceea
din surse imprumutate, sub rezerva ca orice modificare facuta de Fond in ceea
ce priveste proportiile resurselor ordinare si imprumutate se vor aplica
sumelor care pot fi cumparate dupa data modificarii.
4. Romania nu va efectua cumparari in baza acestui aranjament care vor
spori disponibilitatile Fondului in moneda sa, in cadrul transelor de credit,
peste 25% din cota sau care vor spori disponibilitatile Fondului in moneda
respectiva - ca urmare a cumpararilor din resurse imprumutate - peste 12,5% din
cota:
a) in cursul oricarei perioade in care datele la sfirsitul perioadei
precedente arata ca:
(1) limita privind schimbarea cumulata a creditului net acordat de sistemul
bancar administratiei generale consolidate, la care se face referire in
paragraful 20 si anexa nr. 1 din memorandumul anexat; sau
(2) limita privind schimbarea cumulata a activelor interne nete ale
sistemului bancar, la care se face referire in paragraful 23 si anexa nr. 2 din
memorandum; sau
(3) limita privind schimbarea cumulata a rezervelor internationale nete, la
care se face referire in paragraful 37 si anexa nr. 3 din memorandum; sau
(4) limita privind contractarea sau garantarea unei noi datorii externe cu
scadente intre 1-12 ani sau sub limita privind contractarea sau garantarea unei
noi datorii externe cu scadente intre 1-5 ani, la care se face referire in
paragraful 39 si anexa nr. 4 din memorandum,
nu au fost respectate; sau
b) dupa 14 noiembrie 1992, pina cind examinarea la care se face referire in
paragraful 40 din memorandum nu va fi efectuata; sau
c) in cursul oricarei perioade a aranjamentului stand-by, daca Romania:
1) impune sau intensifica restrictiile asupra platilor si transferurilor
pentru tranzactii internationale curente; sau
2) introduce sau modifica practicile valutare multiple; sau
3) incheie acorduri bilaterale de plati care sint incompatibile cu
prevederile art. VIII; sau
4) impune sau intensifica restrictiile la import din motive de balanta de
plati.
In cazul in care Romania este impiedicata sa faca cumparari in baza acestui
aranjament datorita prevederilor acestui paragraf 4, cumpararile vor fi reluate
numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si s-a ajuns la
intelegeri in ceea ce priveste circumstantele in care cumpararile respective
pot fi reluate.
5. Romania nu va efectua cumparari in baza acestui aranjament stand-by in
cursul oricarei perioade a aranjamentului in care ea are o obligatie financiara
restanta fata de Fond sau esueaza in efectuarea unei rascumparari asteptate
conform liniilor directoare, referitoare la Actiunea de corectare pentru
neefectuarea unei cumparari sau in conformitate cu Decizia nr. 9331-(89/167) cu
modificarile ulterioare.
6. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactiile acoperite de acest
aranjament poate fi suspendat numai in ceea ce priveste solicitarile primite de
Fond dupa: a) o ineligibilitate formala; sau b) o decizie a Consiliului
executiv de suspendare a tranzactiilor, fie in general, fie pentru a examina o
propunere facuta de un director executiv sau de directorul general pentru a
suprima sau a limita in mod oficial eligibilitatea Romaniei. Atunci cind o
instiintare despre o decizie pentru examinarea unei propuneri se face in conformitate
cu acest paragraf 6, cumpararile in baza acestui aranjament vor fi reluate
numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si s-a ajuns la o
intelegere in ceea ce priveste circumstantele in care cumpararile respective
pot fi reluate.
7. Cumpararile in baza acestui aranjament vor fi facute in monedele altor
membri, selectate in conformitate cu politica si procedurile Fondului si pot fi
facute si in DST-uri daca, la cererea Romaniei, Fondul este de acord sa le
furnizeze la data cumpararii.
8. Data valutei pentru cumpararile in baza acestui aranjament care implica
resurse imprumutate va fi determinata in conformitate cu Regula G-4 (b) din
Regulile si Regulamentele Fondului. Romania se va consulta cu Fondul la data
cumpararilor care implica resurse imprumutate in conformitate cu regula G-4
(d).
9. Romania va plati dobinda pentru acest aranjament in conformitate cu
deciziile Fondului.
10. a) Romania va rascumpara suma in moneda sa rezultata dintr-o cumparare
efectuata in baza acestui aranjament, in conformitate cu prevederile Statutului
si deciziile Fondului, inclusiv acele referitoare la rascumparare atunci cind
situatia balantei de plati si rezervelor se imbunatatesc.
b) Orice reducere in moneda Romaniei, detinuta de Fond, va reduce suma
supusa rascumpararii prevazuta la litera a) de mai sus, in conformitate cu
principiile aplicate de Fond in acest scop la data reducerii.
Data valutei unei rascumparari pentru o cumparare finantata din resurse
imprumutate, in baza acestui aranjament, va fi in mod normal ziua a 6-a sau a
22-a din luna sau urmatoarea zi lucratoare daca ziua aleasa nu este o zi
lucratoare, sub rezerva ca rascumpararile vor fi terminate cel mai tirziu in 7
ani de la data cumpararii.
11. In perioada aranjamentului stand-by, Romania va ramine in strinsa
consultare cu Fondul. Aceasta consultare poate include corespondenta si vizite
ale personalului Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond.
Romania va furniza Fondului, prin rapoarte, la intervalele sau datele cerute de
Fond, unele informatii pe care Fondul le poate solicita in legatura cu
progresul inregistrat de Romania in realizarea obiectivelor si politicilor
stabilite in scrisoarea anexata.
12. In conformitate cu scrisoarea autoritatilor, Romania se va consulta cu
Fondul in ceea ce priveste adoptarea oricaror masuri care pot fi
corespunzatoare la initiativa Guvernului sau ori de cite ori directorul general
solicita o consultare atunci cind oricare din criteriile de la paragraful 4 de
mai sus nu au fost respectate sau cind el considera ca o consultare asupra
programului este de dorit. In plus, dupa perioada aranjamentului, deoarece
Romania are de efectuat rascumparari in transele superioare de credit, Guvernul
se va consulta periodic cu Fondul, la initiativa sa sau la cererea directorului
general, in ceea ce priveste politica in domeniul balantei de plati a Romaniei.
Stimate domnule Camdessus,
Guvernul Romaniei realizeaza, incepind din 1990, un program de reforma
economica. Acest program a fost sprijinit de un aranjament de credit stand-by
pe termen de un an, care a inceput in 1991, si a beneficiat de asistenta
tehnica a Fondului. Apreciem foarte mult ambele forme de sprijin. S-a realizat
un progres considerabil pentru atingerea obiectivului nostru de creare a unui
mediu in care optiunile individuale si fortele pietei sa joace un rol
proeminent. Consideram ca aceasta transformare a economiei va conduce la o
crestere sustinuta a productiei si la o imbunatatire constanta a nivelului de
trai al populatiei. Cu toate acestea, faza de stabilizare a efortului nostru
pentru reforma nu s-a terminat inca, iar eliminarea dezechilibrelor
macroeconomice va cere, in continuare, eforturi hotarite de ajustare. In aceste
circumstante, solicitam un nou aranjament stand-by cu Fondul pe termen de 10
luni, intr-o suma echivalenta cu 314,04 milioane DST, pentru a sprijini
programul nostru de ajustare si reforma economica din 1992. Intentionam, de
asemenea, sa solicitam un sprijin financiar in cadrul facilitatii de finantare
compensatorie si neprevazute, pentru elementul import petrol (FFCN), intr-o
suma echivalenta cu 76,8 milioane DST, pe baza unui exces al importului de
petrol in anul care se incheie la 30 septembrie 1991, de indata ce vom efectua rambursarea
aferenta unei trageri anterioare facute in baza elementului import petrol al
FFCN.
Eforturile intreprinse de noi, pina acum, intr-un cadru extern, mult mai
aspru decit se prevazuse initial si agravate de intirzieri in imobilizarea
finantarii externe, sint o dovada clara a hotaririi noastre de a continua
procesul reformei. Am adoptat un numar de masuri hotaritoare pentru ajustare si
reforma, inclusiv liberalizarea preturilor si al comertului, politici prudente
financiare si de venituri, reforme in sectorul fiscal si financiar si
liberalizarea sistemului valutar. In plus, am introdus o serie de masuri
structurale importante, in scopul stimularii activitatii economice private,
privatizarii activelor de stat si crearii unui cadru legal si institutional,
care sint esentiale pentru dezvoltarea si functionarea eficienta a unei
economii de piata.
Speram ca in 1992 sa avansam pe calea progresului realizat pina acum. Mai
mult, va fi deosebit de important sa oprim declinul productiei, sa reducem inflatia
la o rata rezonabila si sa intarim conturile externe. Detaliile politicii
economice pe care Guvernul Romaniei intentioneaza sa o urmeze pentru a realiza
obiectivele sale economice sint descrise in memorandumul anexat.
Guvernul Romaniei este gata sa ia orice alte masuri care ar putea fi
necesare daca obiectivele economice sau procesul general al reformei vor fi
amenintate.
Autoritatile romane se vor consulta indeaproape cu Fondul, in conformitate
cu politicile Fondului privind astfel de consultari. In aceasta privinta,
Guvernul Romaniei va furniza Fondului acele informatii pe care acesta le va
solicita, in legatura cu progresele Romaniei in indeplinirea masurilor de
politica economica si realizarea obiectivelor programului pentru 1992. In vederea
facilitarii urmaririi progreselor realizate in cadrul programului, o analiza
impreuna cu Fondul a evolutiei economice si a masurilor de politica economica
va fi efectuata pina la 15 octombrie 1992.
Ai dumneavoastra sinceri,
George Danielescu,
ministrul economiei si finantelor
Mugur Isarescu,
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei
ANEXA: Memorandumul privind politica economica a Guvernului Romaniei
Domnului Michel Camdessus,
Director general
Fondul Monetar International
Washington, D.C. 20431
U.S.A.
MEMORANDUM
privind politica economica a Guvernului Romaniei
I. Introducere
1. Romania se afla in mijlocul realizarii unui program cuprinzator de
reforma, care are drept scop transformarea rapida a tarii, de la un sistem de
planificare centralizata la o economie de piata. Atingerea unei stabilitati
macroeconomice constituie fundamentul necesar pentru reusita programului de
reforma. Ca urmare, scopul principal al programului pe 1992 este incheierea
fazei de stabilizare a procesului reformei.
2. Programul pe 1992 urmareste eliminarea actualelor dezechilibre interne
si externe. In afara de continuarea unei politici financiare prudente,
atingerea acestui obiectiv reclama introducerea unor noi masuri structurale
menite sa imbunatateasca alocarea resurselor si cresterea productiei potentiale
si efective. Aceste masuri includ continuarea progresului in ceea ce priveste
liberalizarea pietelor, introducerea unei politici corespunzatoare in domeniul
ratelor dobinzii, crearea in fapt a unei proprietati private si dezvoltarea
unui cadru legal si institutional care sa faciliteze functionarea sectorului
particular. Existenta unui sistem valutar si comercial deschis care sa permita
integrarea Romaniei in economia mondiala continua sa fie cheia politicii in
sectorul extern.
3. Schimbarea situatiei actuale caracterizata prin scaderea productiei si
existenta unei inflatii ridicate constituie una din cele mai bune cai pentru
asigurarea protectiei sociale. In acelasi timp, Guvernul este convins ca
reforma economica si ajustarea pot reusi numai daca se iau masuri care sa
reduca povara ajustarii care apasa asupra celor mai vulnerabile grupuri ale
populatiei. Protectia sociala prevazuta in program este menita sa usureze
aceasta povara printr-o politica bine definita.
II. Politici si evolutii economice recente
4. In 1991 economia a fost greu afectata de un numar de evolutii negative
neprevazute, iar scaderea productiei a fost mai mare decit se astepta. Produsul
intern brut (PIB) real a scazut cu 13%, productia industriala fiind cu
aproximativ 21% sub nivelul sau din 1990. Aceste scaderi reflecta un numar de
factori corelati, inclusiv absenta unei finantari externe, scaderea comertului
cu U.R.S.S. si cu alte tari din fostul C.A.E.R., problemele asociate cu criza
din Golf, lipsa de materii prime si energie din import, precum si
dezorganizarea economica si blocajele din sistemul de plati datorate
arieratelor dintre intreprinderi. Industriile grea, energo-intensiva si
extractiva au fost cele mai grav afectate. Inundatiile si problemele asociate
cu aplicarea reformei agrare au contribuit la declinul productiei agricole.
Scaderea PIB-ului real s-a reflectat in cresterea somajului. La sfirsitul lunii
iunie 1991 existau 195.000 de someri inregistrati, din care 128.000 primeau
ajutoare de somaj. Aceste cifre au crescut la 337.500 si respectiv 266.000 la
sfirsitul anului 1991.
5. In pofida unei politici financiare prudente, inflatia a fost mult mai
mare decit asteptarile. Din noiembrie 1990, luna in care a inceput programul de
liberalizare a preturilor si pina la sfirsitul anului 1991, nivelul preturilor
a crescut cu 345% . Unificarea cursului de schimb in noiembrie 1991, care a ridicat
rata de la 60 lei la 180 lei pentru un dolar S.U.A., a marit, de asemenea,
presiunea asupra nivelului preturilor. Printre produsele afectate, preturile
energiei (cu exceptia celei pentru consumul casnic) au crescut imediat, ca o
reflectare a efectelor de propagare ale acestei miscari a cursului de schimb.
Salariile reale au scazut cu 22% de la data inceperii liberalizarii preturilor,
in pofida cresterii platilor pentru salarii prevazute in schema de indexare a
salariilor.
6. Rezervele internationale nete (RIN) ale sistemului bancar au scazut in
1991 cu 822 milioane dolari S.U.A. In cursul anului 1991, scaderea RIN a fost
dominata de evolutia contului curent; mai putin de jumatate din deficitul
contului curent a fost compensat prin intariri nete de capital. Factorii
principali care au afectat evolutia contului curent au fost colapsul comertului
cu fostele tari membre ale C.A.E.R. si cu unele tari din Orientul Mijlociu,
precum si constringerile financiare decurgind din caderea intrarilor de capital
pe termen mediu si lung; ca urmare, fluxurile comerciale au fost cu mult mai
mici decit se prevazuse in programul pe 1991.
7. Politica monetara a fost ancora principala a programului nostru economic
si ca urmare, un obiectiv important al Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.) a
fost mentinerea expansiunii creditului intern in cadrul sistemului bancar sub
un strict control. Pina in septembrie 1991, activele interne nete ale
sistemului bancar au crescut cu 99 miliarde lei (19,2% din masa monetara de la
inceputul perioadei). Aceasta suma a fost ceva mai mica decit prevederile din
programul sprijinit de aranjamentul stand-by din 1991, datorita creditului net
acordat Guvernului, care a crescut mult mai putin decit se planificase - ca
urmare a unui deficit mai mic decit se prevazuse pentru administratia generala
-, precum si datorita scaderii masive a creditelor pentru fondurile
extrabugetare.
8. Combinarea slabei discipline financiare a intreprinderilor cu o politica
monetara strinsa a condus, totusi, la o rapida acumulare de plati arierate
intre intreprinderi care au impiedicat implementarea unei politici financiare
stricte si au contribuit la crearea unei presiuni inflationiste. Aceste
arierate, estimate a fi ajuns la o suma globala de circa 1.800 miliarde lei la
inceputul anului 1992, si ca o suma neta de circa 400 miliarde lei au condus,
de asemenea, la un "blocaj" serios al sistemului de plati, cu
consecinte negative asupra productiei. Din luna octombrie, B.N.R. a inceput sa
permita o expansiune a creditului bancar catre intreprinderi, in efortul de a
usura problema arieratelor.
La 23 decembrie 1991, Parlamentul a ratificat o lege prin care se cere
sporirea creditului bancar pentru lichidarea arieratelor dintre intreprinderi.
Aceasta operatiune, cunoscuta sub numele de compensare globala, s-a incheiat la
sfirsitul lunii ianuarie 1992.
9. Pentru a tine presiunea inflatiei sub control si pentru a reduce efortul
de ajustare pe fagasul normal, B.N.R. a sterilizat in februarie 1992 cea mai
mare parte a lichiditatii injectate in economie ca rezultat al compensarii
globale. Mai mult, Guvernul recunoaste importanta transmiterii unui semnal clar
intreprinderilor in ceea ce priveste angajamentul sau de a impiedica reaparitia
arieratelor si de a evita in viitor orice alta operatiune de compensare
globala. In legatura cu aceasta, au fost adoptate doua hotariri guvernamentale
pentru a forta rambursarea creditelor primite in cadrul compensarii globale si
pentru a impune intreprinderilor o disciplina financiara severa. Hotarirea
Guvernului privind disciplina financiara stabileste ca toate firmele trebuie
sa-si indeplineasca obligatiile legale in ordinea scadentelor, indiferent de
faptul ca platile trebuie facute catre muncitori, Guvern, furnizori etc.
Aceasta hotarire stabileste, de asemenea, ca firmele pot fi declarate
insolvabile daca nu-si indeplinesc obligatiile in termen de 30 de zile. Firmele
declarate insolvabile mai dispun de inca 30 de zile, inainte ca ele sa fie
supuse rambursarii fortate, inclusiv prin proceduri de faliment, daca nu
reusesc sa obtina un aranjament cu creditorii lor. Parlamentului i-a fost
prezentat un proiect de lege in care este incorporata Hotarirea Guvernului
privind disciplina financiara, pentru a-i conferi acesteia o mai mare forta
legala, prin stabilirea raspunderii juridice si administrative a consiliului
directorilor din intreprinderi pentru conducerea financiara a acestora. In
plus, o noua lege a falimentului se afla in prezent in dezbaterea
Parlamentului, pentru actualizarea si intarirea codului comercial existent.
10. La 1 aprilie 1991 ratele dobinzilor au fost liberalizate in cadrul
reformei sistemului financiar. In pofida acestei masuri, ratele dobinzilor la
depozite s-au miscat putin, reflectind in buna parte rigiditatea sistemului
financiar, precum si lipsa stimulentelor pentru banci in vederea cresterii
dobinzilor spre a atrage depozite in conditiile unor plafoane de credit
specifice bancilor. Noile banci au fost in masura sa atraga depozite de la
C.E.C. printr-o calitate mai buna a serviciului, dar dimensiunea lor foarte
mica nu a presat prea mult asupra C.E.C.-ului, care in esenta a ramas reticent
la cresterea dobinzilor.
In vederea cresterii costului fondurilor pentru banci, B.N.R. a ridicat
rata dobinzii de refinantare in citeva etape, in cursul anului 1991 si din nou
la inceputul anului 1992, la 28% comparativ cu 3% la sfirsitul anului 1990.
Totusi, in ciuda eforturilor Guvernului de a spori presiunea pentru
liberalizarea ratelor dobinzii, acestea au ramas negative in termeni reali.
11. Pentru a face fata dezechilibrelor macroeconomice mari si in crestere
din anii anteriori, Guvernul a promovat un program fiscal moderat in 1991 iar
realizarile din cursul anului au fost mai mari decit cele prevazute. In ultimul
trimestru al anului 1991 au aparut unele dificultati in colectarea impozitelor
ca urmare a blocajului din sistemul de plati. Totusi, dupa ce compensarea
globala a fost incheiata in ianuarie 1992, toate arieratele din impozite, din
anul anterior, au fost lichidate. Deficitul total al administratiei generale a
fost de numai 16,2 miliarde lei (0,8% din PIB) in comparatie cu deficitul mult
mai mare prevazut de 50,2 miliarde lei (2,4% din PIB).
In programul din 1991, fondul de somaj si alte fonduri extrabugetare nu au
fost incluse in administratia generala. Daca aceste fonduri, care au
inregistrat excedente mai mari in anul 1991, ar fi fost incluse, soldul
administratiei generale ar fi fost, de asemenea, excedentar cu 5,6 miliarde lei
(0,3% din PIB).
12. Dupa unificarea din 11 noiembrie 1991, cursul de schimb al leului a
fluctuat intre 180 lei/dolar S.U.A. si aproximativ 200 lei/dolar S.U.A.
In ceea ce priveste regimul comertului, consecvent cu efortul reformei
catre o economie de piata, Guvernul a liberalizat regimul exportului prin
reducerea constanta a numarului de produse care sint interzise sau sint supuse
cotelor de export si prin cresterea limitelor cotelor. Guvernul a eliminat, de
asemenea, restrictiile cantitative la import.
III. Programul macroeconomic al Guvernului pentru 1992
13. Programul macroeconomic al Guvernului pentru 1992 urmareste, in
special: a) oprirea declinului cresterii economice reale; b) reducerea drastica
a ratei inflatiei de la circa 15% lunar, in primele doua luni ale anului, la
1,2% lunar pina la sfirsitul anului; si c) sporirea rezervelor internationale
cu 500 milioane dolari pentru a acoperi 1,7 luni de importuri pina la sfirsitul
anului. Pentru atingerea acestor obiective, autoritatile intentioneaza sa
mentina politici financiare (fiscale si monetare) prudente si o politica
adecvata a ratelor dobinzilor; sa asigure o limitare a salariilor printr-o
politica strinsa a veniturilor; sa urmeze o politica flexibila a cursului de
schimb. Aceste politici de stabilizare macroeconomica vor fi completate cu
politici structurale menite sa faca economia mai eficienta si mai productiva.
Masurile de reforma structurala vor include liberalizarea in continuare a
preturilor, privatizarea, intarirea disciplinei financiare prin restructurarea
si lichidarea intreprinderilor de stat si continuarea reformelor in domeniile
financiar si fiscal.
14. De curind, Guvernul a luat o serie de masuri in efortul de a pune
bazele programului sau economic pentru 1992 si a da semnale potrivite pentru
crearea unei perspective favorabile reformei.
Masurile, mentionate mai sus, au fost luate pentru a rezolva problemele
legate de arieratele dintre intreprinderi. Ratele dobinzii la imprumuturi si
depozite au fost ridicate in ianuarie 1992. In sistemul comertului exterior un
nou tarif vamal a intrat in vigoare in luna respectiva. Mai multe reforme in
domeniul impozitelor au fost introduse la inceputul anului. Detalii ale
programului de ajustare, incluzind aceste masuri, precum si cele viitoare, sint
descrise mai jos.
1. Politica fiscala si protectia sociala
15. Mentinerea unei discipline fiscale stricte si reducerea dimensiunii
sectorului guvernamental sint elemente cheie ale programului economic al
Guvernului, atit in ceea ce priveste efortul de stabilizare pe termen scurt cit
si cel pe termen mediu. Pentru 1992, proiectul bugetului supus spre aprobare
Parlamentului prevede un deficit al administratiei generale de cel mult 2% din
PIB.
Realizarea acestui obiectiv va fi o sarcina deosebit de dificila, avind in
vedere recenta experienta a tarilor est-europene care arata ca veniturile din
impozitul pe profit si din ICM vor scadea iar presiunile de sporire a
cheltuielilor curente si de capital vor creste. Avind in vedere aceste
dificultati, precum si nevoia de a mentine credibilitatea programului de
ajustare si cresterea acumularilor interne pentru finantarea investitiilor
necesare pentru restructurarea economiei, Guvernul este hotarit totusi sa
urmeze o politica fiscala prudenta. Credem ca in aceste conditii, realizarea
sarcinii in privinta deficitului bugetar va reprezenta un efort de ajustare
substantial.
16. In ceea ce priveste veniturile, totalul acestora urmeaza sa fie de
33,5% din PIB in 1992 comparativ cu 36,7% din PIB in anul anterior, in termeni
comparabili.
Mai multe reforme importante in domeniul impozitelor au fost introduse de
la 1 ianuarie 1992, cu scopul de a spori simplitatea si transparenta sistemului
de impozite si a minimaliza stimulentele pentru evaziunea fiscala.
In acest sens, schema ICM-ului cuprinde acum cinci categorii (niveluri) in
comparatie cu peste 20 cite existau inainte. Schema impozitului pe profitul
intreprinderilor a fost, de asemenea, simplificata; acum exista doua niveluri
de 35% si 45%, in comparatie cu schema progresiva ce continea inainte 67 de
niveluri. De asemenea, se asteapta ca masurile luate pentru eliminarea
problemelor legate de formarea in trecut a arieratelor intre intreprinderi sa
impulsioneze colectarea taxelor, in special pentru impozitul pe profitul
intreprinderilor.
17. Politica de mentinere a unui control strict asupra tuturor categoriilor
de cheltuieli, care a avut succes in 1991, va fi imbunatatita in 1992 prin
adoptarea unui sistem de plafoane de cheltuieli in numerar pentru mentinerea
cheltuielilor lunare in concordanta cu incasarea veniturilor. Guvernul este
hotarit sa elaboreze un program pentru reducerea nivelului subventiilor la un
numar de 16 bunuri de consum esentiale, inclusiv unele articole energetice de
uz gospodaresc. La 1 mai si din nou la 1 septembrie 1992, nivelul subventiilor
va fi redus cu 25% comparativ cu nivelurile acestora din perioada
ianuarie-aprilie 1992, pe masura ce preturile vor fi majorate, urmind ca ele sa
fie eliminate integral pina la sfirsitul anului 1993.
Guvernul a stabilit, de asemenea, un program pentru restructurarea
intreprinderilor, care se asteapta sa reduca subventiile catre intreprinderi,
inclusiv catre industria miniera. Acest program este discutat in prezent cu
Banca Mondiala.
18. Beneficiind de date imbunatatite si de experienta unui an, Guvernul a
hotarit sa extinda definitia sectorului fiscal in cadrul programului, pentru a
avea o explicatie mai cuprinzatoare a operatiunilor fiscale.
In acest scop, fondul pentru somaj, care in anul 1991 a avut un excedent
echivalent cu 1,4% din PIB, va fi inclus in obiectivele fiscale. Tinind cont de
dezvoltarea productiei si de inchiderile de intreprinderi, s-a prevazut ca
acest fond sa aiba in 1992 un deficit de 0,4% din PIB, care a fost inclus in
totalul deficitului de 2% din PIB.
19. Reflectind hotarirea sa de a mentine o politica fiscala conservatoare,
Guvernul este gata sa introduca, printr-o scurta notificare, un set de masuri
fiscale pentru situatii neprevazute, in vederea protejarii obiectivelor
politicii fiscale. Devieri de la program pot aparea, de exemplu, datorita
evolutiei macroeconomice si a efectelor sale asupra diferitelor venituri si
cheltuieli prevazute in buget. Printre cele mai importante masuri potentiale pe
care Guvernul le-a identificat, in cazul in care, in cursul anului, obiectivul
privind deficitul fiscal ar fi amenintat, se pot enumera: cresterea ratelor
impozitului pe profitul intreprinderilor; introducerea unui impozit pe venitul
agricol, de la jumatatea anului; trecerea colectarii ICM-ului asupra
importurilor de la primul punct de vinzare interna la punctele vamale,
indexarea impozitelor locale asupra proprietatii, care in prezent sint
stabilite in sume fixe; introducerea de accize asupra unor produse cum sint
bauturile alcoolice, tutunul si benzina. Daca in cursul anului 1992 apare
necesitatea unor bugete suplimentare, Guvernul este hotarit sa le mentina
echilibrate.
20. Guvernul se va sprijini in mare parte pe creditul bancar pentru
satisfacerea nevoilor sale de finantare, desi se va stradui sa emita titluri
guvernamentale pentru a acoperi parte din deficit. Ca urmare, programul
limiteaza modificarea cumulata a creditului net acordat Guvernului de sistemul
bancar si aceasta va constitui un criteriu de performanta (anexa nr. 1). La
stabilirea acestei limite, un considerent important a fost acela de a lasa
suficient loc cererilor sectorului privat pentru credite din sistemul bancar.
Limita va fi ajustata, in sensul micsorarii, cu suma finantarii interne din
surse nebancare si cu orice echivalent in moneda locala al creditelor externe,
inclusiv al creditelor de la Banca Mondiala, care sint folosite pentru
finantarea cheltuielilor incluse in buget.
21. Guvernul acorda o mare prioritate reformelor structurale in sistemul de
impozite care reduc distorsiunile ce impiedica alocarea eficienta a resurselor
si depune eforturi pentru a mentine obiectivul de baza al echitatii. Se fac
pregatiri pentru inlocuirea ICM-ului cu taxa asupra valorii adaugate (TVA) si
Guvernul este hotarit sa introduca o taxa simplificata pe valoarea adaugata la
inceputul anului 1993. Guvernul intentioneaza, de asemenea, sa inlocuiasca
sistemul progresiv de impozite cu impozitul pe venitul global, incepind cu 1
ianuarie 1994.
22. Guvernul este hotarit sa mentina si sa intareasca protectia sociala
pentru prevenirea unor greutati suplimentare pentru populatie in timpul
perioadei de tranzitie. In 1990-1991 au fost aprobate legi care au imbunatatit
sistemul de pensii, indemnizatiile de boala, incapacitate temporara de munca,
natalitate si au introdus indemnizatia pentru somaj.
Aceste categorii de indemnizatii se vor mentine, in mare, neschimbate in
1992, iar totalul platilor de acest fel din buget va fi echivalent cu 9,6% din
PIB, adica ceva mai scazut decit in 1991, deoarece numarul angajatilor ce vor
opta pentru o pensionare inainte de indeplinirea limitei de virsta se estimeaza
a fi mai redus.
Cu toate acestea, se asteapta ca somajul sa creasca rapid in cursul anului
1992 si sa ajunga la 1,5 milioane (14% din forta de munca).
Ca urmare, perioada pentru care se acorda ajutorul de somaj a fost extinsa
de la 6 la 9 luni si a fost introdus un ajutor de somaj suplimentar, insa mult
mai mic, pentru perioada care depaseste 9 luni. Se asteapta ca suma totala a
ajutoarelor de somaj ce vor fi acordate in 1992 sa se ridice la 2,2% din PIB,
fata de 0,2% din PIB in 1991. Pe linga aceste ajutoare, Guvernul acorda
subventii substantiale populatiei pentru produse alimentare de baza, energie si
transport public. Aceste subventii s-au ridicat in 1991 la circa 5,5% din PIB,
aceeasi suma fiind prevazuta si pentru 1992. Guvernul se va stradui, totusi, sa
imbunatateasca modul de stabilire a subventiilor si va cauta sa sporeasca
utilizarea transferurilor in numerar ca o forma mai eficienta de sprijinire a
veniturilor. In aceasta privinta, Guvernul intentioneaza sa elimine reducerea
cu 20% a impozitelor, acordata persoanelor cu copii, si sa simplifice sistemul
alocatiilor pentru copii.
2. Politica monetara
23. Politica monetara va fi una dintre cele doua pirghii principale ale
programului pe 1992 si, impreuna cu politica fiscala si cea salariala, vor avea
sarcina de a reduce presiunile inflationiste care vor rezulta din ajustarile si
liberalizarile selective de preturi, modificarile cursului de schimb si
socurile externe. Guvernul considera ca implementarea unei politici monetare
stricte are o deosebita importanta pentru stabilirea credibilitatii programului
sau de reforma si pentru reducerea inflatiei. Pentru a obtine reducerea dorita
a inflatiei, este necesara o politica stricta in domeniul creditului; in
consecinta, Guvernul a stabilit obiective pentru cresterea masei monetare pe
baza unor previziuni moderate in ceea ce priveste evolutia preturilor si
cererea de bani.
In acest scop, Guvernul va permite o crestere de 88% a masei monetare (in
moneda nationala). Programul de credite pentru 1992 este proiectat sa fie
compatibil cu aceasta crestere monetara prevazuta si cu cresterea stabilita de
476 milioane dolari S.U.A. a rezervelor internationale nete. Urmare celor de
mai sus, cresterea activelor interne nete ale sistemului bancar va fi de 67%
din masa monetara inregistrata la sfirsitul anului 1991. Plafoanele pentru
cresterea activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un
criteriu de performanta, asa cum se detaliaza in anexa nr. 2.
24. Banca Nationala a Romaniei a trecut la metode indirecte de control
monetar si a renuntat la stabilirea plafoanelor de credit specifice bancilor.
In aceasta privinta, Banca Nationala a Romaniei implementeaza masurile
recomandate de misiunile recente de asistenta tehnica ale F.M.I.; cerintele
pentru rezerve si licitarea creditelor de refinantare au fost deja introduse.
In scopul cresterii eficacitatii politicii de credit si pentru a nu permite ca
pierderile din trecut ale intreprinderilor sa devina o povara pentru sistemul
financiar, Parlamentul a adoptat, in februarie 1992, o lege care prevede ca
datoriile neonorate catre sistemul bancar, provenite dinainte de 1991, sa fie
inlocuite cu conturi speciale de datorie publica, care sa fie platite, intre
altele cu sumele obtinute din vinzarea de active ale statului si din
recuperarea creantelor intreprinderilor.
3. Politica ratelor dobinzii si reforma sectorului financiar
25. Pentru imbunatatirea eficientei alocarii creditelor si pentru
furnizarea de stimulente acumularilor financiare, Guvernul se va baza pe o
structura flexibila a ratelor dobinzilor si va asigura ca acestea sa reflecte
conditiile pietei. Politica adecvata a ratelor dobinzilor constituie un
complement necesar al politicii cursului de schimb si, in aceasta privinta,
ratele interne ale dobinzilor trebuie sa fie suficient de atractive pentru a
incuraja acumularile si detinerea de active interne. Ca urmare, Guvernul a
hotarit sa ia masuri care sa asigure ratelor interne ale dobinzilor niveluri
real pozitive.
26. In plus, trebuie luate, totusi, masuri pentru promovarea cererii de
active financiare interne si imbunatatirea functionarii pietelor interne in
special prin a face C.E.C.-ul o vie restructurare, mai sensibil la realitatile
economice si la fortele pietei. De acum, Guvernul va cere C.E.C.-ului ca la
instrumentele sale negociabile existente (de exemplu obligatiunile C.E.C.) sa
plateasca dobinzi care sa reflecte conditiile pietei. Pentru promovarea unei
structuri bancare competitive, bancilor straine li s-a acordat dreptul de a
actiona pe piata interna. Pina acum, patru banci straine isi desfasoara
activitatea in Romania, iar Guvernul va continua sa incurajeze astfel de
activitati.
4. Preturi si salarii
27. Guvernul va continua politica sa de liberalizare a preturilor.
Preturile a 16 bunuri de consum, inca controlate, vor fi majorate in doua etape
in 1992 si liberalizate integral pina la sfirsitul anului 1993. In ceea ce
priveste energia, Guvernul se angajeaza sa revizuiasca preturile acesteia cel
putin lunar, si sa faca acele ajustari necesare care sa mentina preturile
interne, tinind cont de modificarea cursului de schimb, de toate costurile de
prelucrare necesare, precum si de impozite, la nivelurile pietei mondiale pe
intreaga durata a programului. Pretul intern al gazului natural, care este acum
cu aproximativ 30% mai scazut decit preturile practicate pe plan international,
va creste cu 10% trimestrial, in termeni reali, pina cind va atinge paritatea
preturilor mondiale.
28. Politica veniturilor, cealalta pirghie principala a programului este
considerata de Guvern ca fiind esentiala pentru frinarea presiunilor
inflationiste si promovarea competitivitatii economiei romanesti.
In consecinta, Guvernul a adoptat o politica de indexare a salariilor pe
termen lung, cu intentia de a mentine cresterile de salarii sub rata inflatiei.
In plus, Guvernul urmeaza o politica a veniturilor impozabile care stabileste
impozite penalizatoare pentru acele intreprinderi la care cheltuielile cu
salarii depasesc fondul de salarii de referinta stabilit care ia in considerare
performantele economice ale fiecarei intreprinderi. Asemenea impozite pot
atinge pina la 500% . Consideram ca aceasta politica stimuleaza, de asemenea,
eliminarea excedentului de forta de munca. In cadrul analizei de la jumatatea
programului se va examina evolutia salariilor si functionarea politicii privind
salariile impozabile.
5. Reforma intreprinderilor si privatizarea
29. Guvernul considera privatizarea activelor statului ca fiind esentiala
pentru realizarea unei economii de piata, intarirea disciplinei financiare a
intreprinderilor si imbunatatirea productivitatii si eficientei acestora.
In acest scop, Guvernul a declansat un program amplu de privatizare. Legea
privatizarii, promulgata in anul 1991, prevede privatizarea a circa 6.000 de
intreprinderi proprietate de stat. Procesul privatizarii unora din aceste
intreprinderi a inceput. Capitalul aferent restului intreprinderilor va fi
transferat in proportie de 30% la cinci Fonduri ale Proprietatii Private (FPP)
si 70% la un Fond al Proprietatii de Stat (FPS). Aceste fonduri vor fi
infiintate la 1 iunie 1992.
30. Legea privatizarii prevede, de asemenea, posibilitatea pentru
intreprinderile comerciale de a vinde pina la 75% din valoarea totala a
activelor lor sub forma de unitati comerciale si utilizarea sumelor astfel
obtinute pentru finantarea investitiilor.
Se preconizeaza ca cel putin 400 de unitati comerciale sa fie vindute pina
la jumatatea anului 1992. Progresele inregistrate in procesul privatizarii
intreprinderilor si a vinzarii activelor vor fi evaluate in cadrul analizei de
la jumatatea programului. Mai mult decit atit, Guvernul va continua vinzarea
locuintelor catre populatie, aplicarea Legii fondului funciar, si distribuirea
terenurilor.
31. Guvernul preconizeaza, de asemenea, lichidarea/inchiderea
intreprinderilor de stat neviabile, ca un element esential al programului sau.
In plus, pentru completarea procesului de privatizare si de lichidare a
intreprinderilor va fi adoptata o strategie de restructurare. In scopul
intaririi constringerilor de ordin bugetar asupra intreprinderilor, Guvernul a
supus spre aprobare Parlamentului o noua lege a falimentului dar, intre timp,
va aplica procedurile de faliment din Codul comercial existent. Guvernul va
stabili, de asemenea, cu sprijin din partea Bancii Mondiale, in cadrul
imprumutului propus, pentru ajustarea structurala, un sistem de urmarire lunara
a situatiei financiare a intreprinderilor, inclusiv a arieratelor dintre
intreprinderi.
32. Prin liberalizarea preturilor si masurilor de reforma economica in curs
de aplicare, intreprinderile vor putea sa ia decizii bazate pe piata, utilizind
criterii de rentabilitate. Este imperios necesar, insa, ca in luarea deciziilor
lor operationale, intreprinderile sa nu considere ca va avea loc o operatiune
de compensare globala. Ca urmare, Guvernul acorda o mare importanta aprobarii
proiectului de lege de catre Parlament pentru a combate problemele de risc
moral rezultate din compensarea globala precedenta. Adoptarea legii va fi un
subiect pentru analiza de la jumatatea perioadei programului.
Mai mult, disciplina financiara a intreprinderilor va fi intarita printr-o
hotarire a Guvernului, care cere intreprinderilor proprietate de stat sa
perceapa dobinzi la nivelul pietei pentru creditele noi acordate intre
intreprinderi (ce urmeaza sa fie urmarite prin sistemul financiar de
monitorizare); aceluiasi scop ii va servi elaborarea unei legi a
competitivitatii, implementarea rapida a procedurilor de faliment si o
supraveghere bancara stricta care sa sprijine deciziile de imprumut
fundamentate strict pe considerente economice.
6. Sectorul extern si obiectele balantei de plati pe 1992
33. Unul dintre obiectivele de baza ale efortului reformei din Romania a
fost acela de a integra Romania in economia mondiala prin eliminarea
deformarilor din sistemul comercial si valutar. Dupa cum s-a mentionat
anterior, un progres remarcabil s-a inregistrat deja. In cadrul sistemului
valutar, un element de baza al acestui efort l-a constituit unificarea pietelor
valutare la 11 noiembrie 1991. In consecinta, Romania s-a confruntat cu o dilema
serioasa de politica economica. Nivelul scazut al rezervelor lichide si lipsa
finantarii externe au creat o presiune mare asupra cursului de schimb. Aceasta
presiune a fost agravata de insuficienta valutei cedate, provenind din
incasarile din export.
In acest ultim aspect, perspectivele unei deprecieri a cursului de schimb,
alimentate de lipsa valutei, au acutizat problema cedarii, asa cum au facut-o
si ratele dobinzii insuficient de atractive la sumele detinute in lei.
In efortul de a mentine nivelul preturilor pentru negocierile de salarii,
au fost facute unele interventii oficiale, care au mentinut cursul de schimb
sub 200 lei pentru 1 dolar S.U.A. In plus, a aparut un mare decalaj intre
cursul de schimb interbancar si cel practicat la casele de schimb, ca o
consecinta a efortului de a controla fuga capitalurilor prin segmentarea celor
doua piete si limitarea sumei pe care persoanele fizice o pot cumpara de la
casele de schimb. Totusi, Guvernul a facut fata obligatiilor sale externe,
chiar si in aceste conditii grele.
34. In vederea imbunatatirii situatiei si stimularii exportatorilor de a
renunta la tendinta de utilizare crescinda a aranjamentelor de barter si a
altor aranjamente de compensare, Guvernul examineaza modificarea anumitor
elemente ale sistemului sau valutar, inclusiv a cerintei de cedare 100% a
valutei.
Sistemul valutar va functiona in flotare dirijata, pe baza unei proceduri
clasice de fixing, iar casele de schimb valutar vor participa la piata
interbancara. Rezervele externe vor fi folosite pentru operatiuni de nivelare
si nu pentru sustinerea unui curs greu de mentinut.
In conformitate cu obiectivele sale de reducere a deformarilor din
economie, Guvernul se sprijina pe politici financiare adecvate, inclusiv pe
politica dobinzilor, pentru a face activele interne suficient de atractive in
vederea sprijinirii cursului de schimb.
35. In sistemul comercial, un nou cod al tarifelor vamale a intrat in
vigoare la inceputul lunii ianuarie 1992. Codul anterior nu a fost considerat
corespunzator necesitatilor Romaniei pe termen lung de a avea un sistem
rational si transparent, ca parte integranta a strategiei sale de dezvoltare in
perspectiva.
In general, noul cod al tarifelor vamale prevede taxe mai scazute si mai
putin dispersate decit precedentul.
Tariful mediu, calculat pe baza unei medii ponderate este de circa 12% .
Deci, chiar daca s-ar utiliza o suprataxa de import moderata, temporara si
uniforma, gradul de protectie ad valorem ar ramine scazut. In concordanta cu orientarea
spre piata a efortului reformei, au fost luate si alte masuri menite sa
liberalizeze sistemul comercial. Cerintele de aprobari din partea ministerelor
interesate, care au acoperit 86 de articole au fost eliminate la mijlocul
anului 1991.
In ceea ce priveste exporturile, numarul exporturilor
"controlate", inclusiv cele interzise si acele supuse cotelor
temporare au fost in mod constant reduse. Incepind cu luna martie 1992, 33 de
articole au fost interzise temporar, in timp ce numai 35 articole au fost
supuse cotelor temporare de export; limitele pentru 13 din aceste ultime
articole au fost majorate in luna respectiva. Guvernul intentioneaza sa
elimine, practic, pina la jumatatea anului 1992, toate cerintele pentru licente
de import si export (cu citeva exceptii, cum ar fi produse explozive si toxice
legate de asigurarea sanatatii publice si securitatii nationale). In plus, cu
exceptia unor bunuri supuse controlului preturilor si subventiilor si a citorva
produse care sint considerate strategice si deficitare pe piata interna (ex:
lemn, griu, zahar), toate cotele de export vor fi eliminate.
In viitor, pe masura ce controlul preturilor si subventiile pentru
diferitele bunuri vor fi eliminate, in mod automat vor fi eliminate si cotele
corespunzatoare.
36. Reformele structurale prezentate mai sus, impreuna cu orientarea spre
exterior a politicii valutare si comerciale, au ca scop sustinerea cresterii
exportului. In acelasi timp se va actiona pentru crearea unui sistem
informational referitor la preturi si piete externe, accesibil tuturor
exportatorilor potentiali.
In timp ce accentul principal al eforturilor pentru cresterea exporturilor
se pune pe folosirea de stimulente adecvate decurgind din politica economica,
se spera ca aceste eforturi vor impulsiona in continuare promovarea
exporturilor.
37. Guvernul apreciaza ca programul pe 1992 va fi aplicat intr-un context
dificil. Se estimeaza ca deficitul contului curent in 1992 va fi de 1,3
miliarde dolari S.U.A., cu o intrare neta de capital estimata la 1,7 miliarde
dolari S.U.A. (exclusiv finantarea exceptionala) si avind in vedere necesitatea
aducerii rezervelor internationale la un nivel rezonabil, Romania are nevoie de
o finantare exceptionala de circa 650 milioane dolari S.U.A. care urmeaza a fi
satisfacuta prin trageri de la Fond si de tarile Grupului celor 24.
In conformitate cu obiectivul balantei de plati totale pe 1992, care
reclama un excedent de circa 476 milioane dolari S.U.A., s-au stabilit sarcini
trimestriale pentru rezervele internationale nete ale sistemului bancar care
vor constitui un criteriu de performanta (anexa nr. 3).
38. Guvernul acorda o mare importanta rolului pe care investitiile straine
directe il poate juca in restructurarea economica si in mentinerea datoriei
externe la niveluri controlabile. In cadrul strategiei de atragere a
investitiilor straine, sistemul valutar a fost modificat in sensul eliminarii
restrictiilor de repatriere a dividendelor si veniturilor. Investitorii straini
pot, de asemenea, deschide si mentine conturi in valuta.
In conformitate cu prevederile Legii investitiilor straine, care a intrat
in vigoare in mai 1991, nu exista nici o limitare in ceea ce priveste
participarea capitalului strain la formarea de societati comerciale in Romania,
iar investitiile sint incurajate in aproape toate sectoarele de activitate; se
aplica, de asemenea, unele scutiri de impozite. Se estimeaza ca intrarile din
investitii straine directe se vor ridica la circa 200 milioane dolari S.U.A. in
1992 si la sume mult mai mari in anii urmatori.
39. Referitor la crearea datoriei externe, Guvernul considera ca trebuie
manifestata grija ca sursele de finantare externa sa fie utilizate astfel incit
povara rezultata pentru serviciul datoriei sa fie suportabila, iar
solvabilitatea externa mentinuta. Pentru realizarea acestui deziderat, Guvernul
supravegheaza foarte strict toate imprumuturile externe contractate sau
garantate de catre sectorul public si a fost creat un Comitet interministerial
care va inventaria toate creditele posibile si va decide asupra prioritatilor
inainte de acordarea garantiilor guvernamentale. Mai mult, Guvernul
intentioneaza sa limiteze contractarea datoriei externe publice sau garantata
public cu scadente peste 1 an si pina la inclusiv 12 ani, la 3,5 miliarde
dolari S.U.A. in 1992, cu un subplafon separat de 2,5 miliarde dolari S.U.A.
pentru imprumuturile cu scadente peste 1 an si pina la inclusiv 5 ani.
Aceste doua categorii de plafoane vor constitui criterii de performanta
(anexa nr. 4). Sectorul public isi va limita contractarea sau garantarea
datoriei pe termen scurt numai la creditele comerciale normale de import.
7. Aplicarea si revizuirea programului
40. Guvernul considera ca politicile si masurile stabilite in acest memorandum
sint compatibile cu obiectivele programului sau dar, daca va fi cazul, va lua
orice masuri suplimentare care pot deveni necesare. In orice caz, autoritatile
romane se vor consulta in mod strins cu Fondul in conformitate cu politica
acestuia referitoare la astfel de consultari si va furniza Fondului
informatiile solicitate pentru urmarirea progresului in atingerea obiectivelor
programului.
Pentru a facilita urmarirea implementarii programului, o analiza impreuna
cu Fondul va trebui efectuata pina la 15 octombrie 1992. Aceasta analiza se va
concentra asupra mersului reformelor structurale, indeosebi in domeniile
reformei sectorului intreprinderilor, liberalizarii preturilor, privatizarii si
reformei sectorului financiar.
O atentie deosebita in cadrul analizei se va acorda, de asemenea,
realizarii politicii fiscale si monetare, evolutiei salariilor, ratelor
dobinzii, finantarii externe si functionarii pietei valutare.
ANEXA 1
Limitele privind schimbarea cumulata a creditului net acordat de sistemul
bancar administratiei generale consolidate
---------------------------------------------------
Limite
---------------------------------------------------
(in miliarde lei)
Schimbare cumulata de la 31
decembrie 1991, pina la:
30 iunie 1992 3,8
30 septembrie 1992 25,5
31 decembrie 1992 110,0
---------------------------------------------------
Administratia generala consolidata este definita ca incluzind administratia
centrala, fondul de asigurari sociale, fondul pentru pensia suplimentara si
administratia locala; la acestea se adauga fondurile pentru cercetare,
sanatate, educatie si somaj, precum si organele autofinantate. Sint excluse din
aceasta definitie fondurile centrale si locale pentru constructia de locuinte,
fondul provenit din reevaluarea aurului, precum si alte conturi extrabugetare.
Creditul net acordat de sistemul bancar administratiei este definit ca
incluzind toate creantele sistemului bancar asupra administratiei minus toate
depozitele administratiei facute in sistemul bancar. Datele sint luate din
bilanturile contabile ale Bancii Nationale a Romaniei si ale altor banci.
In vederea urmaririi programului, depozitele administratiei vor fi
diminuate cu echivalentul in lei al tuturor incasarilor din imprumuturi externe
(minus rambursarile) care sint folosite pentru finantarea deficitului fiscal,
inclusiv imprumuturile de la Banca Mondiala. Toate veniturile rezultate din
reevaluarea stocurilor intreprinderilor vor fi atribuite Fondului pentru
restructurarea intreprinderilor si vor fi excluse din depozitele
administratiei. Instrumentele financiare emise de catre banci in schimbul
imprumuturilor restante existente la 1 aprilie 1991 vor fi excluse din
creantele sistemului bancar asupra administratiei.
Nu va fi admis nici un transfer din fondul de reevaluare a aurului in
conturile administratiei generale asa cum este definita in program. Limitele
privind creditul net acordat de sistemul bancar administratiei generale vor fi
diminuate cu toate imprumuturile luate de administratia generala din surse
interne nebancare.
ANEXA 2
Limitele privind schimbarea cumulata a activelor interne nete ale
sistemului bancar ^1)
---------------------------------------------------
Limite
---------------------------------------------------
(in miliarde lei)
31 decembrie 1991 1.000
Schimbare cumulata de la 31
decembrie 1991, pina la:
30 iunie 1992 524
30 septembrie 1992 723
31 decembrie 1992 694
---------------------------------------------------
^1) Asa cum sint definite in program.
Activele interne nete ale sistemului bancar (care includ toate bancile
comerciale nou create) sint definite ca diferenta intre aranjamentele
sistemului bancar fata de publicul nebancar (broad money = bani in sens larg)
si rezervele internationale nete, ambele exprimate in lei. Broad money (bani in
sens larg) includ depozitele in valuta ale rezidentilor si exclud toate
depozitele organelor administratiei si depozitele institutiilor monetare straine
si ale altor nerezidenti. Rezervele internationale nete sint definite in anexa
nr. 3, dar in vederea determinarii acestor limite ele exclud contrapostul
depozitelor in valuta ale rezidentilor.
Activele interne nete cuprind suma urmatoarelor active si pasive: creditul
net acordat administratiei generale (asa cum aceasta este definita in anexa nr.
1, in vederea urmaririi programului), creditul net acordat administratiei,
provenind din depozitele fondului pentru restructurarea intreprinderilor,
fondului pentru construirea de locuinte si altor fonduri extrabugetare, precum
si din depozitele legate de incasarile din imprumuturi externe (minus
rambursarile), creditul catre sectorul din afara administratiei, angajamentele
externe pe termen mediu si lung, alte active externe, nete (cuprinzind
creantele nete asupra acordurilor bilaterale si de plati, disponibilitatile in
valute neconvertibile si datoria in ruble transferabile), conturile de capital
si rezerva, conturile de tranzit ale Bancii Nationale a Romaniei platibile
depozitarilor, precum si alte active si pasive, reprezentind, intre altele,
ajustarile din evaluare.
In prevederile programului, rezervele internationale nete, precum si acele
componente care definesc broad money vor fi convertite in lei la cursurile de
schimb de calcul care au fost convenite pe baza unei previziuni de curs de
schimb real, constant.
Limitele trimestriale vor fi cumulate si vor fi urmarite prin conturile
sistemului bancar.
ANEXA 3
Obiectivele pentru schimbarea minima cumulata a rezervelor internationale
nete in valute convertibile
--------------------------------------------
Obiectiv
--------------------------------------------
(in milioane
dolari S.U.A.)
31 decembrie 1991 -89
Crestere cumulata de la
31 decembrie 1991, pina la:
30 iunie 1992 26
30 septembrie 1992 151
31 decembrie 1992 476
---------------------------------------------
Rezervele internationale nete cuprind rezervele oficiale brute mai putin
angajamentele de rezerva.
In scopul programului, rezervele oficiale brute vor fi definite prin aurul
monetar, disponibilitatile de drepturi speciale de tragere, pozitia de rezerva
de la F.M.I. si disponibilitatile de valuta in valute convertibile detinute de
catre Banca Nationala a Romaniei si bancile comerciale. Se exclud din activele
de rezerva activele pe termen lung, contrapostul depozitelor in valuta detinute
de persoane fizice rezidente si de intreprinderi, toate activele in valuta
neconvertibila, precum si metalele pretioase altele decit aurul. Aurul monetar
va fi evaluat la un pret de inregistrare de 362,18 dolari S.U.A. per uncie. La
31 decembrie 1991, rezervele oficiale brute ale Romaniei, definite ca mai sus,
se ridicau la 1.109 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 814
milioane dolari S.U.A.
Pentru program, angajamentele de rezerva vor fi definite ca angajamentele
Bancii Nationale a Romaniei si ale bancilor comerciale in valute convertibile
fata de nerezidenti cu o scadenta initiala de pina la 1 an inclusiv, precum si
utilizarea resurselor Fondului. La 31 decembrie 1991, angajamentele de rezerva
internationala ale Romaniei, asa cum au fost definite mai sus, se ridicau la
1.198 milioane dolari S.U.A.
Toate activele si pasivele exprimate in valute, altele decit dolarul
S.U.A., inclusiv drepturile speciale de tragere, vor fi convertite la cursurile
lor de la 31 decembrie 1991 fata de dolarul S.U.A. Obiectivele vor fi urmarite
pe baza informatiilor furnizate personalului Fondului de catre Banca Nationala
a Romaniei. Toate schimbarile de definitie sau evaluare a activelor sau
pasivelor, precum si detalii ale operatiunilor referitoare la vinzari,
cumparari sau swap-uri de aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului
Fondului.
ANEXA 4
Limitele pentru contractarea sau garantarea de noi datorii externe
---------------------------------------------------------
Limitele maxime
(in miliarde dolari S.U.A.)
Datoria externa ---------------------------
contractata sau Cu scadente Cu scadente
garantata de peste 1 de peste 1
an si pina an si pina
la 5 ani la 12 ani
---------------------------------------------------------
In cursul perioadei de
la 31 decembrie 1991,
pina la:
30 iunie 1992 2,5 3,5
30 septembrie 1992 2,5 3,5
31 decembrie 1992 2,5 3,5
---------------------------------------------------------
Limitele pentru imprumuturile externe se aplica numai datoriei contractate
sau garantate de catre administratie, Banca Nationala a Romaniei sau alte
unitati proprietate publica cu scadente initiale de peste 1 an si pina la
inclusiv 12 ani. Administratia este definita asa cum se arata in anexa nr. 1.
Sint excluse din aceste limite datoriile incluse in angajamentele
internationale de rezerva, asa cum sint definite in anexa nr. 3. Datoriile care
cad sub incidenta acestor limite vor fi evaluate in dolari S.U.A. la cursurile
existente la data cind contractul sau garantia devin efective.
Incadrarea in limite va fi verificata la datele aratate mai sus pe baza
informatiilor transmise personalului Fondului asupra tuturor contractarilor si
garantiilor pentru noi datorii, care se incadreaza atit in limite cit si in
afara acestora.