LEGE
din 17 iulie 1921
pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea (din vechiul
regat)
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 82 din 17 iulie 1921
Aceasta lege a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 82 din 17 iulie
1921.
Partea I
EXPROPRIEREA
CAP. 1
Indreptatirea si masura exproprierii
Art. 1
Se expropriaza pentru cauza de utilitate nationala proprietatile rurale, in
masura si conditiunile cuprinse in legea de fata, in scopul de a spori
intinderea proprietatii rurale taranesti, de a infiinta pasuni comunale, precum
si pentru scopuri de interes general, economic si cultural.
Pamantul cultivabil din raza comunelor urbane este considerat ca
proprietate rurala din punctul de vedere al legii de expropriere.
Art. 2
Pamantul expropriat si accesoriile, pe baza Decretului nr. 3.697/1918 si
prin aplicarea scarii progresive anexata lui, este definitiv expropriat, cu
rezerva dispozitivelor prevazute in art. 54, in limitele si asezarea hotarata
de organele de aplicare prevazute in acel decret, cu modificarile aduse prin
Decretul nr. 2.100/1920, iar Statul este considerat proprietar al pamantului
expropriat de la 15 decembrie 1918.
Art. 3
Mosiile si partile de mosii expropriabile potrivit legii de fata sunt
lovite de indisponibilitate, in tot ceea ce priveste aplicarea legii, din ziua
de 1 februarie 1921, fara indeplinirea nici unei alte formalitati; iar in ceea
ce priveste intinderea lor se socoteste dupa starea lor juridica de la 15
august 1916, tinandu-se seama de efectul succesiunilor deschise de la aceasta
data pana la promulgarea legii de fata.
Toate instrainarile efectuate de la 15 august 1916 sunt fara efect in tot
ce priveste aplicarea acestei legi. Se excepteaza si raman valabile vanzarile
facute cel mai tarziu pana la 1 februarie 1921 catre obstii, banci populare sau
sateni cultivatori de pamant, individual pana la 10 ha fiecare, precum si
vanzarile de pamant pentru constructii sau infiintare de stabilimente
industriale.
Suprafata astfel vanduta nu intra in calculele celor doua milioane ha.
Proprietarii ce si-au instrainat partile expropriabile satenilor, prevazute
de prezenta lege, vor fi obligati sa dea aceasta cota din restul mosiei ramase,
sau din alta mosie, daca au mai multe.
Art. 4
Exproprierea priveste numai mosiile sau partile de mosii de la 100 ha
pamant cultivabil in sus, oricine ar fi proprietarii lor si oricare ar fi
capacitatea lor juridica sau caracterul imobilului expropriat, cu exceptiunile
prevazute in prezenta lege.
Art. 5
Mosiile stapanite in indiviziune se considera ca fiind divizate in ceea ce
priveste cota de expropriere. Alegerea partii de mosie supusa exproprierii se
face insa din intreaga suprafata cultivabila a mosiei, socotindu-se mosia ca
nedivizata, afara de exceptiunile prevazute la art. 9.
Art. 6
Mosiile si partile de mosii situate in aceeasi comuna, precum si mosiile
situate in comune apropiate, apartinand aceluiasi proprietar, se socotesc ca
fiind o singura proprietate. Fac exceptie mosiile comasate pe baza
dispozitiunilor Decretului nr. 3.697/1918, fara ca intinderea totala, astfel
comasata, sa treaca peste maximum de: 250 ha in regiunile unde cererile de
improprietarire sunt mari, 400 ha in regiunile unde cererile de improprietarire
sunt mijlocii si 500 ha in regiunile unde cererile de improprietarire sunt
satisfacute.
Art. 7
Se declara expropriate in intregime:
a) Proprietatile rurale in cuprinderea lor totala ale supusilor statelor
straine, fie ca sunt straini prin originea lor, fie ca au devenit straini prin
casatorie sau alt mod;
b) Proprietatile rurale, in cuprinderea lor totala, ale absenteistilor.
Intra in aceasta categorie toate proprietatile care in cei din urma 5 ani au
fost neintrerupt impuse, conform legii speciale, la un impozit funciar indoit.
Intra, deasemenea, in aceasta categorie si toate proprietatile, fara
consideratie de intindere, care au fost arendate si cultivate prin arendasi
incontinuu intre 23 aprilie 1910 si 24 aprilie 1920 inclusiv.
Fac exceptie mosiile arendate de parinti copiilor lor, cu act autentic, sau
cu act cu data certa, de tutorii minorilor sau interzisilor, de sechestri
judiciari, mosiile femeilor, ale functionarilor publici si ale militarilor;
c) Pamantul cultivabil al Domeniului Coroanei, Casei rurale si ale tuturor
persoanelor morale, publice si private, institutiuni, fundatiuni etc., chiar
cand actele lor de fundatiune, donatiune, testamente sau orice alte
dispozitiuni, sub orice titlu, ar prevedea direct sau prin orice fel de cauze
prohibitive neinstrainarea lor sau le-ar fi dat vreo alta destinatiune
speciala.
Pasunile comunale urbane si rurale, precum si pamanturile bisericilor si
ale scolilor pana la 12 ha nu sunt expropriabile;
d) Pamantul folosit cu titlu de embatic, besman, locatiune ereditara,
otasnita, fie ca este acoperit cu plantatiuni, sadiri, cladiri sau nu, fie ca
este situat in comunele rurale sau in comunele urbane.
Sunt si raman desfiintate, in virtutea acestei legi, toate drepturile sau
privilegiile, de orice natura si de oriunde ar deriva (hrisoave domnesti,
hotarari etc.), pe care le au proprietarii sau alte persoane asupra acestor
pamanturi.
Exproprierea se face in folosul embaticarilor;
e) Pamantul rural tinut cu arenda de satenii cultivatori de pamant cel
putin 5 ani neintrerupti, daca isi vor fi construit pe el case sau vor fi
plantat vii sau pomi roditori;
f) Terenul domenial silvic, pe care au fost paduri si care acum e gol, sau
e acoperit cu tufisuri ce nu vor mai putea deveni niciodata padure, cu rezerva
terenului necesar personalului silvic;
g) Proprietatile rurale in cuprinderea lor totala ale celor condamnati
pentru crima impotriva Statului sau pentru dezertare la inamic.
Casele de locuit cu parcurile lor, sadirile, padurile, viile si
stabilimentele industriale, morile, apele care le alimenteaza, expropriate in
conditiunile alineatelor a) si b) de mai sus, pot fi scoase din expropriere si
redate proprietarilor dupa cererea lor si cu aprobarea Comitetului agrar, daca
ele nu sunt necesare unui scop economic, sanitar sau cultural obstesc.
Pentru aceste imobile apartinand proprietarilor expropriati conform
alineatului a), scoaterea din expropriere se face cu rezervele de mai sus si cu
conditiunea ca proprietarul sau cei care au dobandit sau vor dobandi asemenea
imobile pana la promulgarea legii, sa le vanda intr-un termen de trei ani de la
aceasta promulgare.
Imobilele proprietarilor care nu le vor fi instrainat in acest termen vor
fi vandute prin licitatie publica dupa cererea parchetului.
Art. 8
Se declara expropriat partial:
a) Pamantul cultivabil de la 100 hectare in sus al mosiilor particulare
arendate si cultivate prin arendasi la 23 aprilie 1920 sau si azi arendate;
b) Pamantul cultivabil al mosiilor particulare cultivate de proprietarii
lor, de la urmatoarele suprafete in sus:
100 ha la munte si deal;
150 ha la ses in regiunile unde cererile de improprietarire sunt mari;
200 ha la ses in regiunile unde cererile de improprietarire sunt mijlocii;
250 ha la ses in regiunile unde cererile de improprietarire sunt
satisfacute;
c) Pamantul cultivabil al mosiilor particulare cultivate de proprietarii
lor care la 1 februarie 1921 au avut investiri importante in inventar si
cladiri necesare exploatarii agricole, crescatorii de vite sau instalatii
industriale agricole, de la urmatoarele suprafete in sus:
100 ha la munte si deal;
200 ha la ses in regiunile unde cererile de improprietarire sunt mari;
300 ha la ses in regiunile unde cererile de improprietarire sunt mijlocii;
500 ha la ses in regiunile unde cererile de improprietarire sunt
satisfacute.
Intra in aceasta categorie si acei proprietari care au mosii situate in
regiunile devastate de razboi si care au avut asemenea investiri, crescatorii
sau instalatii la 15 august 1916.
Se intelege prin regiuni cu cereri de improprietarire mari acele regiuni
unde pamantul expropriat astazi sau expropriabil prin dispozitiunile art. 7 si
8 alin. a), nu indestuleaza pe toti indreptatitii, categoria 1, 2 si 3,
potrivit art. 78, pe baza lotului de completare de 5 ha; prin regiuni cu cereri
de improprietarire mijlocii acolo unde mobilizatii indreptatiti, categoria 1, 2
si 3, potrivit art. 78, pe baza lotului de completare de 5 ha, sunt indestulati
si prin regiuni cu cereri de improprietarire satisfacute acele regiuni unde
toti cei indreptatiti pot fi improprietariti.
Regiunea se socoteste compusa din toate comunele si satele ale caror
locuitori au muncit sau au avut vitele de munca invoite in trecut in mod
obisnuit pe mosie.
Art. 9
La mosiile stapanite prin indiviziune la 1 februarie 1921, precum si la
acele stapanite in baza succesiunilor deschise dupa aceasta data, exproprierea
se va cobori in regiunile cu cereri de improprietarire mari si mijlocii si in
regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute pentru improprietarire sau
pentru infiintare de pasune comunala, daca va fi nevoie, pentru a atinge
limitele regionale din art. 8 alin. b), pana la 100 ha de fiecare coproprietar
si de fiecare mosie.
In cazul cand in modul prevazut in alineatul precedent cererile de
improprietarire sau de infiintare de pasune comunala nu sunt satisfacute,
aceste mosii se vor reduce pana la maximum regional stabilit prin art. 8 alin.
b), chiar daca cota fiecarui coproprietar ar fi mai mica de 100 ha.
In acest din urma caz, suprafata de pamant expropriata in acest fel se va
plati in numerar, sau se va schimba cu o suprafata echivalenta ca valoare in
regiunea de colonizare daca va exista pamant disponibil, dupa alegerea
proprietarului.
Se excepteaza mosiile stapanite in indiviziune inainte de 15 august 1916,
care la aceasta data aveau cel putin un coproprietar minor sau coproprietar
mobilizat.
In Dobrogea nu se vor coloniza proprietarii pentru schimb benevol sau
fortat.
Art. 10
Proprietarul care are sau a avut la 15 august 1916 mai multe mosii si
poseda in total mai mult de 500 ha pamant cultivabil expropriabil, divizat sau
in indiviziune, va fi expropriat pana la maximum de:
200 ha pentru cel cu mosiile arendate in conditiunile art. 8;
200 ha pentru cel care are mosiile la munte si la deal, oricare ar fi
regiunea;
250 ha pentru cel care are mosiile in regiunile cu cereri de
improprietarire mari;
400 ha pentru cel care are mosiile in regiunea cu cereri de improprietarire
mijlocii, si
500 ha pentru cel care le poseda in regiunile unde cererile de
improprietarire sunt satisfacute.
Proprietarul care poseda mosii in regiuni diferite va fi expropriat pana la
mijlocia maximului regiunilor unde are mosiile.
Proprietarul care a avut la 1 februarie 1921 ferme cu crescatorii de vite,
instalatiuni agricole si inventar propriu sau industrii agricole importante, va
putea fi expropriat pana la maximum de 500 ha, indiferent de regiunile unde
poseda mosiile.
Art. 11
Proprietarul care poseda mosii arendate si cultivate in regie, poate sa-si
opreasca in oricare din ele suprafata scutita de expropriere.
Art. 12
Proprietarilor care au unul sau mai multi fii, care au studiat sau studiaza
agronomia, fiind inscrisi in scoala cel mai tarziu pana la 1 ianuarie 1920, si
o frecventeaza, li se poate rezerva in regiunile de ses un lot de 50 ha pentru
fiecare din acesti fii, peste suprafata ce-i ramane neexpropriata conform
prevederilor acestei legi, cu obligatia, sub pedeapsa de nulitate a acestui
drept, sa obtina diploma in cel mult 5 ani de la promulgarea acestei legi si de
la acea data sa-si cultive singur pamantul.
Proprietarul care este agronom-titrat are acelasi drept.
Art. 13
Se socoteste ca pamant cultivabil, in intelesul legii de fata, tot pamantul
pe care s-au facut pana astazi araturi, locurile de faneata, pasunile, precum
si pamantul inundabil care se cultiva sau se pasuneaza.
Exproprierea se calculeaza asupra pamantului cultivabil, adica asupra
intinderii ramase din fiecare mosie sau parte de mosie, dupa ce s-au scazut:
viile, plantatiunile de pomi roditori si orice sadiri facute pana la 1 ianuarie
1917, pamantul irigat artificial, padurile, raurile, locurile mocirloase,
iazurile, lacurile, baltile, suprafetele ocupate de curti si cladiri,
terenurile neproductive. (Drumuri, rape, nisipuri miscatoare, saraturi etc.).
Art. 14
Baltile si albia raurilor, pamantul des inundabil, mocirlos, neproductiv,
rapele, pot fi expropriate in intregime, fara considerare de intindere, pentru
a fi drenate, secate sau impadurite de comuna sau Stat.
Daca insa proprietarii unor asemenea terenuri se obliga sa faca aceste
imbunatatiri treptat intr-un termen de cel mult 10 ani, Comitetul agrar poate
hotari sa nu fie expropriate, fixand si sanctiunile pentru indeplinirea
obligatiunilor proprietarului.
Pentru ajungerea scopurilor aratate mai sus, nu se tine seama, la
expropriere, de intinderea mosiei.
Acolo unde iazurile, lacurile si baltile de o suprafata maxima de 150 ha
sunt inconjurate de pamantul expropriat, se vor putea expropria dandu-se in
proprietatea comunei pentru a fi folosite de sateni.
Art. 15
Partea ce ramane proprietarului, potrivit art. 8 si 9, se fixeaza de indata
de organele de aplicare ale legii, insa luarea in primire a pamantului
expropriat, care intrece exproprierea facuta conform Decretului nr. 3.697 din
1918, nu se va face deocamdata decat acolo unde el se poate da imediat in
arenda sau in proprietatea satenilor.
Pamantul expropriat care intrece necesitatea actuala de improprietarire a
satenilor se poate arenda proprietarului expropriat pe termen de trei ani, daca
nu va fi cerut de sateni.
Proprietarii expropriati platesc pentru pamantul lasat in folosinta lor,
conform dispozitiunilor de mai sus, pe langa darile catre Stat, judet si
comuna, si o arenda egala cu ratele pe care le datoreste Statul pentru valoarea
pamantului expropriat. Statul isi rezerva totusi dreptul de a lua din folosinta
proprietarului, inauntrul acestor intervale de timp, suprafata necesara pentru
executarea lucrarilor premergatoare colonizarii.
Art. 16
Pamantul cultivabil al mosiilor arendate si cultivate prin arendasi la 23
aprilie 1920, sau si astazi arendate, din regiunile de munte si deal, cu
exceptia mosiilor arendate la obstii din aceasta ultima regiune, se
intrebuinteaza la improprietarirea satenilor de la 25 ha in sus.
Pamantul cultivabil al mosiilor cultivate de proprietarii lor din regiunile
de munte, precum si acela al mosiilor arendate la obstii din regiunea de deal,
se intrebuinteaza la improprietarirea satenilor de la 50 ha in sus.
Pamantul expropriat, prin dispozitiunile de mai sus, peste maximum regional
stabilit la art. 8, se plateste in numerar sau se schimba cu o suprafata
echivalenta ca valoare in regiunile de colonizare.
In cazul cand proprietarii din regiunile de munte si deal convin a fi
expropriati in intregime, li se da in regiunea de colonizare o suprafata o data
si jumatate cat suprafata cedata.
Art. 17
Alegerea partii de mosie expropriata prin dispozitiunile legii de fata,
peste exproprierea facuta prin aplicarea scarii progresive din Decretul-lege
nr. 3.697/1918, se face astfel incat mosia care ramane proprietarului sa fie
comasata.
Art. 18
Se poate oferi pentru expropriere partea ce revine proprietarului dintr-o
mosie, rezervandu-se o suprafata egala in partea ce cade sub expropriere a unei
mosii din aceeasi comuna.
Cand mosia pentru care se cere comasarea este situata in alta comuna si
ambele in regiune cu cereri de improprietarire mari, schimbul se poate admite
de organele de aplicare a legii, fara ca suprafata comasata sa depaseasca 250
ha; cand mosia pentru care se cere comasarea este situata in regiune cu cereri
de improprietarire mijlocie si mosia care cedeaza pentru comasare este situata
in regiunile cu cereri de improprietarire mari, schimbul se poate admite de
organele de aplicare a legii, fara insa ca suprafata astfel comasata sa
depaseasca 400 ha; iar cand aceasta mosie este situata in regiune cu cereri de
improprietarire satisfacute, schimbul se admite de drept, fara ca suprafata astfel
comasata sa depaseasca 500 ha.
Art. 19
Se incuviinteaza, cu consimtamantul partilor si cu aprobarea organelor de
aplicare a legii, schimbul pamantului expropriat prin legea de fata, a celui
expropriat prin Decretul nr. 3.697/1918, a pamantului rural dobandit prin
legile de la 1864, precum si schimbul pamantului improprietaritilor prin legile
de la 1879, prin legea pentru reluarea proprietatii imobiliare din Dobrogea din
3 aprilie 1882 si legile de vanzare a bunurilor Statului, a izlazurilor comunale,
atat intre ele, cat si cu pamantul ramas proprietarului.
In caz cand partile nu se pot intelege asupra schimbului, Comitetul agrar
in urma unei anchete la fata locului va putea hotari schimbul.
Art. 20
Cand un proprietar va fi expropriat de tot pamantul cultivabil dintr-o
mosie aflata in hotarul unei comune, sau cand pamantul ii va fi schimbat
conform dispozitiunilor art. 16, vor trebui sa fie expropriate, la cererea lui,
cladirile si pamantul nesupus exproprierii si apartinand acelei mosii.
Art. 21
Se poate expropria din padurile apartinand proprietarilor particulari,
persoanelor morale publice si private si Statului, suprafata necesara pana la
maximum de 200 ha pentru a schimba vatra satelor asezate in locuri mlastinoase,
inundabile si insalubre sau pe terenuri fugitive.
Art. 22
Impartirea pe regiuni a terenurilor din punct de vedere al exproprierii
terenurilor de cultura si a pasunilor comunale in: munte, deal si ses, se va
hotari de catre organele de aplicare de sub capitolul V al legii prezente,
tinand seama de definitia riguros stiintifica la fiecare mosie in parte.
CAP. 2
Pasunile comunale
Art. 23
In vederea infiintarii sau completarii pasunilor comunale, exproprierea se
poate cobori in regiunile de munte si sub 100 ha; pamantul propriu numai pentru
pasune si faneata putand fi expropriat pana la 25 ha.
In regiunile de munte si deal se pot expropria si poienile din padure mai
mici de 20 si 10 ha apropiate, precum si suprafata intermediara, daca vor fi
doua sau mai multe din aceste poieni departate intre ele la maximum de 200 m si
intrerupte de grupuri mici de arbori.
Exproprierea de paduri conform art. 12 din legea pasunilor comunale se face
dupa avizul consiliului tehnic al Casei padurilor si cu aprobarea Comitetului
agrar.
Terenul domenial silvic expropriat conform art. 7 alin. f), va servi de
preferinta pentru infiintare de pasuni comunale.
Crescatorilor de vite li se respecta pasunea si faneata necesara, in
conformitate cu dispozitiile art. 22 din legea pasunilor comunale, promulgata
prin inaltul Decret nr. 3.865 din 22 septembrie 1920, chiar daca aceasta
suprafata depaseste cotele fixate prin art. 8.
In lipsa de mosii expropriabile satenii isi pot infiinta sau completa din
proprietatile lor pasunea comunala, daca majoritatea locuitorilor consimte.
Legea speciala a pasunilor comunale promulgata prin inaltul Decret regal
nr. 3.865 din 22 septembrie 1920 se completeaza cu alineatele de mai sus.
CAP. 3
Dispozitiuni generale
Art. 24
Subsolul pamantului expropriat pentru cultura ramane proprietatea Statului,
iar subsolul pamantului expropriat pentru infiintarea pasunilor comunale la
munte si deal, precum si acela al pamantului schimbat conform art. 9 si 16,
ramane proprietarului.
Art. 25
Proprietarul si satenii sunt obligati sa permita drumurile si lucrarile
necesare folosintei si cultivarii pamantului, adaparii vitelor la adapatori
naturale, atat pentru categoriile de pamant aratate la art. 13, cat si pentru partile
de mosii expropriate sau ramase proprietarului. Cheltuielile necesare pentru
intretinerea adapatorilor si drumurilor folosite impreuna se suporta
proportional de interesati.
Art. 26
Daca pe pamantul expropriat si dat in folosinta satenilor sunt semanaturi,
ele raman pana la recolta proprietarului, iar daca sunt ogoare sau araturi,
proprietarul are drept la valoarea lor apreciata de organele de aplicare a
legii.
Pentru semanaturile aflate in 1919 si facute de proprietari in terenurile
ce s-au expropriat conform Decretului-lege nr. 3.697/1918, semanaturi ce au
fost luate de sateni, se va plati proprietarului muncile facute, precum si
samanta pe pretul stabilit de tribunalele ordinare, daca el nu a fost stabilit
de consiliul superior al agriculturii.
De asemenea, acolo unde semanaturile s-au luat in dijma, sateanul se
considera complet descarcat, proportia dijmei ramanand bine stabilita acea care
s-a hotarit de comun acord sau s-a stabilit de comisia centrala judeteana.
De asemenea, acolo unde semanaturile s-au facut de sateni in dijma pe
pamantul expropriat, iar recolta a fost ridicata de sateni, satenii nu sunt
obligati sa restituie proprietarului vreo despagubire.
Art. 27
Mosiile ramase in urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic
de 7 ani.
Arendarea in total a mosiilor ramase dupa expropriere se va face cu drept
de preferinta la pret si conditiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de
profesiune.
Art. 28
Statul are dreptul sa rezerve din proprietatile sale si din cele
expropriate suprafetele de pamant care au astazi sau care pot avea in viitor o
destinatie speciala pentru implinirea unui scop social economic, cultural
general, militar, educatie fizica, industrial etc.
In nici un caz suprafetele ce se vor retine conform acestui articol nu vor
fi mai mari ca 300 ha.
Daca nevoile celor indreptatiti de a fi improprietariti nu sunt insa
complet satisfacute, nu se poate rezerva decat pana la maximum 1/8 din
intinderea expropriata.
Se respecta manastirilor folosinta vetrelor actuale.
Pentru constructiile de scoli si biserici in comunele rurale se poate
expropria pana la cel mult un hectar din orice proprietate, dandu-se
proprietarului un alt teren echivalent ca valoare celui expropriat.
Art. 29
Bunurile mici si tot pamantul cultivabil, care sunt proprietatea Statului,
trec in administratia Casei centrale a improprietaririi, pentru a fi
intrebuintate conform dispozitiunilor art. 1 din legea de fata.
Art. 30
Contractele de arendare sunt desfiintate de drept pentru partea sau pentru
partile de mosii expropriate, reducandu-se proportional si arenda, fara nici un
fel de pretentiune din partea arendasului.
Proprietarul este obligat a restitui arendasului din garantie o parte proportionala
cu intinderea de pamant pentru care s-a desfiintat contractul de arenda. Daca
suprafata expropriata trece de 25 la suta din intinderea totala a mosiei,
arendasii si proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului
intreg, fara nici un fel de pretentiune.
Contractele de arenda ale agronomilor titrati se vor respecta pana la
terminarea lor.
In cazurile prevazute de art. 16 contractul de arendare se reziliaza de
plin drept fara ca arendasul sa poata formula vreo pretentiune de daune contra
proprietarului.
Art. 31
Casa centrala a improprietaririi poate vinde prin buna invoiala satenilor
atat bunurile mici care sunt proprietatea Statului, cat si suprafetele de
pamant expropriate si care prin natura lor nu sunt proprii a fi intrebuintate
pentru improprietarire sau pentru pasune, preferandu-se: asezamintele
culturale, sanitare si cooperative, invalizii de razboi, vaduvele cu copii,
vecinii sau cei care l-au stapanit in arenda inainte.
Ministerul agriculturii poate vinde prin buna invoiala din pamantul
expropriat pana la cinci hectare pentru instalatiuni industriale, daca
cumparatorul se obliga ca in cel mult doi ani de la cumparare sa instaleze o
industrie cu un capital de cel putin 60.000 lei. Nerespectarea conditiunilor de
mai sus atrage rezilierea vanzarii.
Art. 32
Statul are drept de preemtiune, cu acelasi pret si in conditiuni egale, la
cumpararea conacelor mosiilor expropriate, precum si al mosiilor in corpuri
intregi de la 50 ha in sus.
Acest drept de preemtiune priveste numai pamantul cultivabil astfel cum
este definit prin art. 13 din lege; el se exercita de Casa centrala a
improprietaririi, care are timp de 30 de zile libere pentru a retine imobilul
vandut pe pretul si in conditiunile aratate in contractul de vanzare. Daca in
acest timp Casa centrala a improprietaririi nu si-a aratat in scris intentia de
a cumpara pe acelasi pret si in aceleasi conditiuni imobilul, vanzarea este
definitiva.
Orice vanzator poate sa evite exercitiul dreptului de preemtiune in
conditiile de mai sus, notificand Casei centrale a improprietaririi intentiunea
sa de a vinde, aratand pretul si conditiunile. Daca Casa centrala a
improprietaririi nu a raspuns in scris, in termen de 30 de zile libere de la
notificare, ca voieste sa cumpere imobilul in conditiunile si pretul aratat,
vanzatorul este liber sa dispuna de imobilul sau cum va voi, vanzandu-l cu
pretul si conditiunile indicate in notificare, in termen de sase luni. Daca
vanzarea nu se face in acest termen, imobilul ramane in situatia dinaintea
notificarii.
Schimbul de mosii de o intindere egala, sau echivalenta ca valoare, nu este
supus dreptului de preemtiune.
Art. 33
Luarea in primire a pamantului expropriat dupa aceasta lege se face numai
dupa ridicarea semanaturilor care apartin proprietarului.
CAP. 4
Pretuirea
Art. 34
Pretul cu care se plateste pamantul expropriat se fixeaza in prima instanta
de comisia judeteana si in a doua instanta de Curtea de apel. Hotararile
pronuntate de catre comisiile centrale judetene, infiintate prin Decretul-lege
nr. 2.100/1920, cu privire la fixarea pretului sunt susceptibile de apel
inaintea Curtii de apel respective in 15 zile de la publicarea in Monitorul
Oficial; iar in cazul cand hotararea a fost publicata si partile interesate nu
au facut apel, ele pot face apel in termen de 15 zile de la promulgarea
prezentei legi.
Art. 35
Dupa terminarea lucrarilor comisiilor judetene, Comitetul agrar va face un
studiu de unificare si armonizare a preturilor facute de aceste comisii. Acest
studiu va fi inaintat Curtilor de apel respective, pentru a le servi de
orientare la fixarea definitiva a preturilor.
Hotararile Curtilor de apel pot fi atacate, in termen de 3 luni de la
pronuntare, dinaintea Inaltei Curti de Casatie, pentru violarea acestei legi,
numai de catre ministrul agriculturii prin procurorul general de pe langa
Inalta Curte.
Curtea de casatie va judeca in sectiuni unite, citand partile si ministerul
agriculturii, considerand afacerea urgenta.
Daca Inalta Curte caseaza hotararea, Curtea de trimitere este datoare sa se
supuna hotararii Curtii de casatie.
Art. 36
Pretul exproprierii se stabileste separat pentru fiecare mosie in parte si
pentru fiecare categorie si calitate de pamant.
Pentru pamantul cultivabil (aratura, faneata si pasune) se va avea in
vedere calitatea fizica a pamantului si puterea lui de productiune, departarea
de targuri de desfacere, gari sau porturi, precum si pretul de vanzare si
arenda in localitate.
El se fixeaza dupa venitul net la hectar, dar nu va putea depasi preturile
de arenda fixate de comisiile regionale pentru anii 1917 - 1922 inmultit cu 40,
cu exceptia pamantului propriu numai pentru pasune intrebuintat pentru
infiintarea sau completarea pasunilor comunale, al carui pret nu poate depasi
preturile de arenda fixate de comisiile regionale in 1916 pentru anii 1917 -
1922 inmultite cu 20.
Suma necesara pentru plata pamantului expropriat se va acoperi cu sumele
incasate din vanzarea loturilor, diferenta platindu-se de Stat.
In acest scop se infiinteaza o suprataxa adaugata la scara de impunere a
averilor si imbogatitilor de razboi. Aceasta suprataxa va incepe cu 1% la
averile de 200.000 lei si se va mari cu 0,50% pentru fiecare fractiune in plus
de 300.000 lei pana la maximum de 5% .
Pentru pamantul supus embaticului si expropriat conform art. 7 alin. d) din
prezenta lege se stabileste astfel:
1. Pentru pamantul cultivabil de la sate, targuri si orase, precum si
pentru locurile de casa, pentru care proprietarul primea o suma fixa anuala,
evaluarea se va face inmultind cu 20 aceasta suma.
2. Pentru terenurile cultivabile de la sate, targuri si orase, pentru care
proprietarul primea anual o prestatiune in natura, evaluarea se va face inmultind
cu 20 venitul la care se gasesc impuse prin ultimul recensamant in rolurile de
contributiuni acele terenuri, platindu-se proprietarului cota-parte in raport
cu prestatiunea primita.
3. Viile si livezile de pomi fructiferi, precum si orice alte plantatiuni,
vor fi considerate ca terenuri arabile si se va socoti pretul conform venitului
regional stabilit in 1917 inmultit cu 20.
CAP. 5
Organele de aplicare
Art. 37
Organele de aplicare sunt:
I. Comitetul agrar;
II. Comisiunea judeteana de expropriere;
III. Comisiunea de ocol pentru expropriere.
I. Comitetul agrar se compune din 18 membri si un presedinte, numiti prin
decret regal pe termen de 5 ani dupa propunerea ministrului de agricultura
autorizat printr-un jurnal al consiliului de ministri si va fi format jumatate
din juristi si jumatate din specialisti in agronomie si economie politica.
Comitetul va forma din sanul sau trei sectiuni, si anume:
a) Sectiune pentru vechiul regat;
b) Sectiune pentru Transilvania;
c) Sectiune pentru Bucovina.
Fiecare sectiune va putea lucra in subsectii compuse din cel putin trei
membri.
Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului de agricultura in
toate chestiunile ce-i vor fi supuse cu privire la lucrarile de expropriere si
improprietarire.
El examineaza orice cerere de revizuire ce i-ar fi supusa de ministru cu
privire la hotararile definitive date de instantele de expropriere sau cu
privire la lucrarile definitive de improprietarire, date in contrazicere cu
legea.
Daca comitetul agrar hotaraste revizuirea, el trimite lucrarea de
expropriere inaintea unei alte comisiuni judetene de expropriere din apropiere,
care va reface lucrarea exproprierii. Iar daca lucrarea revizuita va fi tabloul
de improprietarire, el va cere comitetului de ocol refacerea acestui tablou
printr-un supliment de cercetare.
Hotararea comisiunii judetene de trimitere si tabloul de improprietarire de
refacut sunt definitive si executorii, neputandu-se ataca pe nici o cale
ordinara sau extraordinara.
Sectiunile lucreaza ca delegatiuni ale comitetului pentru chestiunile
speciale care le sunt deferite.
II. Comisiunea judeteana de expropriere, una de fiecare judet, se compune
din 4 membri;
a) Un consilier al Curtii de apel, desemnat de ministerul de justitie ca
presedinte, sau in lipsa presedintele tribunalului local sau un judecator de
tribunal desemnat de acesta;
b) Un delegat al Casei centrale a improprietaririi;
c) Un delegat al proprietarilor;
d) Un delegat al satenilor.
Odata cu alegerea delegatilor proprietarilor si satenilor se face si
alegerea cate unui supleant.
Pe langa fiecare comisiune judeteana va functiona si un secretar. Normele
alegerii delegatilor si modul de functionare a comisiunilor se vor determina
prin regulament special.
Hotararile comisiunii se iau cu majoritate de voturi; in caz de paritate,
votul presedintelui este precumpanitor.
Aceste hotarari vor fi semnate de membrii comisiunii si de secretarul ei si
vor fi redactate in timp de cel mult 15 zile; ele vor cuprinde si parerile
deosebite ale minoritatii.
Atributiunile comisiunilor judetene sunt:
1. Se pronunta in prima instanta asupra pretului pamantului si
constructiunilor expropriate.
Proprietarul, satenii interesati, Casa centrala a improprietaririi si toti
acei care au vreun drept real asupra imobilului expropriat, pot ataca cu apel
hotararea comisiunii judetene privitoare la pretul de expropriere.
Apelul se va face la Curtea de apel respectiva in termen de 30 zile de la
publicarea in Monitorul Oficial.
Casa centrala va putea face apel oricand, cat timp nu s-a pronuntat
hotararea definitiva asupra pretului in apelurile facute de alte parti
interesate.
Apelul se va adresa in acest din urma caz direct la instanta sesizata cu
judecarea apelului uneia din parti.
Procedura se va indeplini potrivit art. 66 si 68 din Legea judecatoriilor
de ocoale si functionarul insarcinat cu indeplinirea ei va putea fi amendat in
caz de neglijenta cu 50 - 100 lei.
Apelurile privitoare la aceeasi mosie se vor conexa chiar din oficiu.
2. Se rosteste in ultima instanta asupra apelurilor facute in contra
hotararilor comisiunilor de ocol si comisiunilor judetene de expropriere pentru
infiintarea pasunilor comunale, cu privire la situatia juridica a proprietatii,
la calitatea, intinderea, alegerea si stabilirea terenului expropriat, asupra
numarului mosiilor ce apartin aceluiasi proprietar.
Hotararile comisiunii judetene date in aceasta privinta sunt definitive si
executorii, fara drept de opozitie, apel, recurs, cu rezerva dispozitiunilor
prevazute in cap. VII al prezentei legi si a dreptului de revizuire din partea
Comitetului agrar, timp de un an de la executarea in fapt a hotararii.
Partile au insa dreptul de contestatie inaintea comisiunilor judetene, in
ultima instanta, asupra erorilor de executare in fapt, conform art. 50 si
urmatoarele.
III. Comisiunea de ocol pentru expropriere, una pentru fiecare
circumscriptie de judecatorie de ocol, se compune din 4 membri:
a) Judecatorul de ocol ca presedinte;
b) Un delegat al Casei centrale a improprietaririi;
c) Un delegat al proprietarilor;
d) Un delegat al satenilor.
Odata cu alegerea delegatilor proprietarilor si satenilor se face si
alegerea cate unui supleant.
Pe langa fiecare comisiune de ocol va functiona si un secretar.
Normele acestor alegeri si functionarii comisiunii se vor determina prin
regulament special.
Delegatii vor fi inlocuiti de drept, in caz de lipsa, de supleantii
respectivi, iar in caz de lipsa si a acestora, ei vor fi inlocuiti de
presedintele comisiunii care desemneaza dupa cererea delegatului Casei centrale
a improprietaririi alte persoane din categoria acelora al caror loc a ramas
vacant.
Sedintele comisiunii de ocol se vor tine in localul judecatoriilor de ocol,
administratiilor de plasa sau primariilor.
Hotararile comisiunilor de ocol se dau cu majoritate de voturi. In caz de
paritate, votul presedintelui hotaraste.
Ele vor fi semnate de toti membrii, inclusiv secretarul ei; vor fi
redactate cel mai tarziu in timp de 15 zile si vor cuprinde si parerile
deosebite ale minoritatilor.
Hotararile date cu unanimitatea voturilor comisiunii, daca nu sunt apelate
de nici una din parti, sunt definitive si se executa de indata dupa ridicarea
recoltei.
Atributiunile comisiunilor de ocol sunt:
1. Se pronunta in prima instanta asupra situatiunii juridice a
proprietatilor din punctul de vedere al exproprierii, asupra intinderii aproximative
si calitatii terenului supus exproprierii, conform dispozitiunii legii de fata,
peste exproprierea facuta prin aplicarea scarii progresive cuprinsa in Decretul
nr. 3.697/1918 si asupra alegerii si determinarii aproximative a partii
expropriate; de asemenea comisiunea se pronunta in prima instanta asupra
tuturor exproprierilor facute de comisiile locale si comisiile judetene ca
organe de apel prevazute de art. 31 din legea pentru infiintarea pasunilor
comunale.
In acest din urma scop toate lucrarile de expropriere si pentru pasuni
comunale se vor trimite din oficiu de fostele comisiuni, care raman desfiintate
de la data prezentei legi, la comisiunile de ocol respective spre a le revizui
in prima instanta, cu drept de apel la comisiunea aratata de art. 37 alin. II
de mai sus.
Comisiunea isi poate da avizul asupra necesitatii schimbului de mosie
prevazut la art. 18 si 19 din lege.
Pentru scopurile aratate mai sus, comisiunea da ascultare concluziunilor
partilor si va face toate investigatiile pentru dobandirea datelor ce va socoti
necesare pentru darea hotararii.
Comisiunea va putea, pentru aceste lamuriri, insarcina ca experti orice
persoane va crede; acestia sunt obligati sa descinda pe teren pentru facerea
expertizei.
2. Aduna toate elementele necesare:
a) Pentru evaluarea pretului pamantului cultivabil expropriat dupa
categorii (pamant cultivabil, pasune si faneata) si calitati;
b) Pentru evaluarea preturilor padurilor, viilor, plantatiunilor de orice
fel, cladirilor, stabilimentelor industriale, baltilor, stufariilor, iazurilor,
pamantului inundabil, necultivabil etc., care cad sub expropriere. Hotararile
comisiunii de ocol pentru expropriere sunt supuse apelului la comisiunea
judeteana de expropriere in termenul prevazut la art. 46 din prezenta lege.
Art. 38
Procedura pentru alegerea si functionarea organelor de aplicare se va
preciza prin regulament si instructiuni.
CAP. 6
Operatiile exproprierii
Art. 39
Aplicarea dispozitiunilor legii de fata privitoare la expropriere se face
de catre Casa centrala a improprietaririi.
Operatiunile de expropriere se vor infaptui deodata in toata tara.
Art. 40
Toti proprietarii ale caror mosii sunt supuse in total sau in parte
exproprierii prin legea de fata, sunt datori ca in termen de o luna de la
promulgarea ei sa remita fiecarui judecator de ocol al circumscriptiei in care
se afla asezata fiecare din mosiile ce poseda, o declaratiune in 3 exemplare
pentru fiecare mosie ce poseda sau a posedat la 15 august 1916, care sa
cuprinda urmatoarele:
a) Numele proprietatii, al satului, comunei, plasii si judetului unde este
asezata mosia;
b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridica si domiciliul lui real;
c) Starea juridica a proprietatii si sarcinile ei la facerea declaratiei si
la 15 august 1916, precum si actele de transmiterea proprietatii de la aceasta
data pana in prezent;
d) Suprafata de pamant ce i-a ramas in urma aplicarii progresive de
expropriere prin Decretul-lege nr. 3.697/1918 si legii pasunilor comunale,
specificandu-se in hectare cata padure, gradini, vii, terenuri inundabile
neproductive, balti etc. si cat pamant cultivabil (aratura, faneata, padure);
e) Numarul mosiilor ce poseda la 15 august 1916, cu aratarea situatiei lor
(comuna, plasa, judet). In caz cand mosia a fost intre timp vanduta sau donata,
se va arata numele noului proprietar;
f) Daca mosia pentru care se face declaratia era cultivata prin arendas la
23 aprilie 1920, de cat timp si cu ce contract vizat de administratia
financiara, daca mai este arendata;
g) Mosia sau mosiile in care intelege sa-si pastreze maximul prevazut de
lege;
h) Daca pe mosie are investiri de capital in constructie, cu aratarea
suprafetei ocupate de aceste constructii si a evaluarii lor;
i) Daca mosia are plan si hotarnicie sau plan economic, daca si planul si
hotarnicia sunt confirmate judecatoreste;
j) Venitul net pe hectar si categorie de pamant cultivabil.
Declaratiile de mai sus se fac de proprietari sau de procuratorii lor,
pentru minori si interzisi, prin reprezentantii lor legali, cei pusi sub
consiliu judiciar o vor putea face fara asistenta consiliului, femeile maritate
fara consimtamantul sotilor, atat pentru averea parafenala, cat si pentru cea
dotala; in caz cand asupra imobilului e constituit vreun drept de uzufruct
legal, declaratia se face de catre proprietar si de uzufructuar.
Judecatorul de ocol va trimite de pe aceste declaratii doua copii
legalizate, una Casei centrale a improprietaririi si alta consilierului agricol
judetean respectiv.
Art. 41
Comisiunile de ocol pentru expropriere isi vor incepe operatiunile lor cel
mult in 70 zile de la promulgarea legii de fata; ele isi fac lucrarile lor pe
baza declaratiunii de la art. 40, precum si pe baza incunostintarii ce ar avea
pe orice cale despre existenta vreunei mosii supuse exproprierii si pentru care
proprietarul nu a facut deosebita declaratie. Oricine este in drept sa aduca la
cunostinta comisiunii omisiunile savarsite de cei obligati a face declaratiunea
conform art. 40.
Art. 42
Presedintele comisiunii de ocol pentru expropriere aduce la cunostinta
partilor ziua hotarita pentru judecata prin citatiuni inmanate potrivit legii
judecatoriilor de ocol.
Proprietarul va fi citat la domiciliul aratat prin declaratia de
expropriere, Casa centrala a improprietaririi prin consilierul agricol
respectiv, iar satenii prin primaria comunei sau comunelor unde se afla mosia.
Citatiunile vor fi puse in vederea partilor cu cel putin 10 zile inainte de
ziua infatisarii.
Notarul comunei este obligat pe langa aceasta sa anunte prin afisare pe usa
primariei cu cel putin 10 zile inainte de ziua infatisarii in fiecare comuna
data fixata pentru judecata.
Procedura se va indeplini inaintea comisiunii potrivit art. 37, par. II,
alin. ultim de mai sus.
Notarul comunei este obligat sa anunte prin afisare, cu cel putin 10 zile
inainte de ziua infatisarii, in fiecare sat data fixata pentru judecare.
Art. 43
In ziua fixata, comisiunea de ocol se transporta la fata locului si dupa
ascultarea partilor se rosteste asupra intinderii proprietatii, asupra
situatiunii ei juridice, asupra numarului si suprafetelor mosiilor apartinand
proprietarului, asupra felului cultivarii mosiei, asupra alegerii si
determinarii suprafetei expropriate, asupra cladirilor si, in fine, asupra
suprafetei care, in limitele legii, urmeaza a se lasa proprietarului.
In acelasi timp comisiunea aduna elementele necesare pentru fixarea
pretului.
Art. 44
Presedintele comisiunii de ocol este obligat a trimite, in termen de 10
zile de la pronuntare, consilierului agricol al judetului respectiv o copie de
pe hotararile date de comisiune, iar proprietarului, in acelasi termen, un
extras de pe dispozitivul hotararii.
Art. 45
Pot face apel in contra hotararilor comisiilor de ocol pentru expropriere
atat proprietarii si taranii, cat si Comitetul agrar, prin delegatul lui din
comisiune, prin consilierul agricol respectiv, sau prin Directiunea funciara.
Termenul de apel este de 30 zile libere. El curge pentru partile ce au fost
de fata si pentru cele in lipsa de la publicarea in extras in Monitorul Oficial
a hotararii comisiunii. In caz cand partile nu au facut apel si hotararea nu a
fost pronuntata in unanimitate, ea va fi in mod obligator cercetata de
comisiunea judeteana de expropriere.
In acest scop presedintele comisiunii de ocol pentru expropriere ii
inainteaza dosarul din oficiu.
Casa centrala a improprietaririi va putea face apel inaintea comisiunii
judetene oricand, pana in momentul pronuntarii hotararii definitive de
expropriere, in apelurile facute de alte parti interesate.
Apelul se va adresa in acest din urma caz direct la instanta sesizata cu
judecarea apelului uneia din parti.
Art. 46
Presedintele comisiunii judetene de expropriere, primind apelurile aratate
mai sus, fixeaza termenul de judecata, care nu poate fi mai scurt de 30 de zile
de la primirea apelului.
Acest termen se afiseaza la usa primariei cu cel putin 10 zile inainte de
judecata.
Partile vor fi incunostintate prin citatiuni potrivit art. 37, par. II,
alin. ultim de mai sus, si anume:
a) Proprietarului prin citatiuni la sediul administratiei mosiei, afara de
aceia care prin declaratiune scrisa facuta presedintelui comisiunii judetene de
expropriere vor alege alt domiciliu;
b) Satenilor prin afisare la usa primariei comunei sau comunelor unde se
afla mosia;
c) Casa centrala a improprietaririi (Directia funciara) prin citatie la
sediul ei in Bucuresti.
Partile vor putea da verbal orice lamuriri si vor putea prezenta orice
memorii scrise. Pe temeiul actelor prezentate sau prin cercetari locale a unuia
din membri sau a intregului ei, comisia va da hotarari definitive si executorii
care nu sunt supuse nici unei cai de atac, afara de partea privitoare la
fixarea pretului si cu rezervele aratate la art. 37 par. II pct. 2).
Hotararile date de comisiunile judetene de expropriere se publica in extras
in Monitorul Oficial, numai in ceea ce priveste pretul.
Presedintele comisiunii este obligat ca, in termen de 10 zile de la
pronuntare, sa trimita consilierului agricol o copie de pe hotararile date, iar
proprietarului in acelasi termen un extras de pe dispozitivul hotararii.
Art. 47
Inaintea ambelor comisiuni de expropriere satenii sunt reprezentati
printr-un delegat, iar proprietarii in persoana sau printr-un reprezentant.
Ambii pot fi asistati de un avocat.
Delegatul satenilor este desemnat de ei in fata prezidentului comisiunii de
ocol, la inceperea operatiunii. In caz daca ei nu cad de acord asupra numelui
delegatului, atunci presedintele il va desemna din oficiu dintre fruntasii
satului.
Art. 48
Hotararile date de comisiunea judeteana pentru expropriere cu privire la
fixarea pretului sunt supuse apelului la Curtea de apel respectiva. Pot face
apel proprietarul, Casa centrala a improprietaririi, satenii si oricine are un
drept real asupra imobilului expropriat, in termenele si conditiunile aratate
mai sus.
Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta si cu precadere.
Deciziunile ei nu sunt supuse opozitiei, nici recursului in Casatie.
CAP. 7*)
Executarea definitiva a exproprierii si aplicarea ei pe teren
*) Decretul nr. 4.839/1919.
Art. 49
Hotararile comisiunii de judet pentru expropriere, sau acelea ale
comisiunii de ocol ramase definitive, se executa prin Directia Cadastrului,
care va determina pe teren partea expropriata, stabilind definitiv hotarele ei.
Directiunea Cadastrului va putea incepe lucrarile de masuratoare dupa
hotararea comisiunii de ocol chiar in caz de apelare a acesteia. Toate
lucrarile ce s-au facut sau se vor face in acest ultim caz vor fi valabile;
procesul-verbal prevazut de art. 55 din actuala lege nu va putea fi insa
incheiat si publicat inainte de judecarea apelului si ramanerea definitiva a
hotararii de expropriere. Directiunea cadastrului va fixa, pe baza hotararii de
expropriere, fie apelata, fie ramasa definitiva, data inceperii lucrarilor pe
teren si va ordona printr-o incunostintare colectiva chemarea tuturor partilor
interesate; proprietarul mosiei, obstea de arendare locala, comuna de care
depinde sediul proprietatii, vecinii, precum si oricine ar avea vreun drept, de
orice natura, la stabilirea hotarului.
Art. 50
Incunostintarea colectiva va fi semnata de delegatul Directiunii
Cadastrului si va cuprinde: numele proprietatii supuse exproprierii si al
comunei sediului proprietatii, anul, luna, ziua si ora fixata pentru inceperea
lucrarilor, precum si punctul de pe mosie, sau locul din comuna, unde partile
chemate se vor infatisa.
Aceasta incunostintare va fi notificata proprietarilor la domiciliul ales
si va fi afisata de notarul comunei la usa primariei de care depinde sediul
proprietatii, cel putin cu 15 zile inainte de ziua infatisarii, si anuntata
prin strigari si batai de toba in prima duminica care precede ziua termenului.
Aceasta operatie se va face pentru toate comunele si satele interesate la
expropriere.
Ea va ramane afisata timp de 10 zile si, la expirarea acestui termen,
notarul comunei va incheia proces-verbal de constatarea afisarii, sub
sanctiunea destituirii si a pedepsei prevazute de art. 190 din Codul penal, in
caz de neindeplinire.
Existenta procesului-verbal de constatarea afisarii la dosarul lucrarii
face completa dovada ca partile au fost regulat chemate.
Art. 51
In ziua infatisarii toate partile vor prezenta actele si planurile pe care
isi sprijina drepturile lor, fara a se putea acorda mai mult de o amanare
pentru aceasta, care va fi de 10 zile.
In caz cand hotararea de expropriere este apelata in momentul lucrarii,
partile sunt datoare sa prezinte copii certificate de pe motivele de apel.
Art. 52
Odata incepute lucrarile, partile vor fi datoare sa le urmareasca pe teren
pana la terminarea lor.
Art. 53
Delegatul Cadastrului, pe baza actelor prezentate, a declaratiunilor
partilor, a informatiunilor luate si a posesiei actuale, va stabili limitele
terenului supus exproprierii, fixandu-le prin raport, numerotate pe plan si
trecute in inventar.
Delegatul Cadastrului va intocmi un proces-verbal de inceperea lucrarii, in
care va constata indeplinirea procedurii de chemarea partilor, actele si
planurile infatisate, aratandu-se cu amanuntime limitele terenului supus
exproprierii.
Art. 54
Dupa aceasta va proceda la masuratoarea terenului supus exproprierii si la
aplicarea cotei egale.
Daca insa la masuratoare se va gasi ca suprafata terenului supus,
exproprierii este mai mare sau mai mica decat cea constatata prin hotararile
comisiunilor de expropriere, se va revizui hotararea comisiunii numai in ceea
ce priveste intinderea, stabilindu-se suprafata precisa atat a partii
expropriate, cat si a celei ramase neexpropriate.
In urma operatiunii de masuratoare se va determina pe teren partea
expropriata si se vor fixa hotarele ei prin repere numerotate pe plan si
trecute in inventar, atat din spre partea ramasa neexpropriata, cat si dinspre
toti vecinii, fara a se schimba insa cu aceasta ocaziune punctele definitiv
judecate de comisiuni, asupra situatiunii juridice a proprietatii, natura si
calitatii terenului, alegerii partii expropriate etc.
Art. 55
La terminarea acestei lucrari, delegatul Cadastrului va intocmi un al
doilea proces-verbal, prin care va constata: intinderea terenului supus
exproprierii, suprafata expropriata in raport cu suprafata terenului supus
exproprierii, aratarea amanuntita a hotarelor fixate pentru aceasta parte,
precum si toate declaratiunile facute de parti, cu ocazia fixarii acestor
hotare.
Copii de pe ambele procese-verbale, incheiate de delegatul Cadastrului, se
vor inainta notarului comunei, care de indata le va afisa timp de 10 zile la
usa primariei de care depinde sediul proprietatii, aducandu-se la cunostinta satului
prin strigari si bataie de toba.
Aceasta operatie se va face in toate comunele si satele interesate la
expropriere.
La expirarea termenului de afisare, notarul comunei va incheia
proces-verbal de constatarea afisarii; se va inainta un exemplar de
proces-verbal Directiunii Cadastrului, sub sanctiunea destituirii si a pedepsei
prevazute de art. 190 din Codul penal in caz de neindeplinire.
Originalele lucrarilor, incheiate de delegatul Cadastrului, impreuna cu
planul ridicat si cu dovada de constatarea afisarilor si aducerea la cunostinta
satenilor, vor ramane la dosarul lucrarilor.
Art. 56
Toti cei nemultumiti de lucrarea de masuratoare si fixarea hotarelor
terenului expropriat vor putea face contestatie la comisia judeteana respectiva
in termen de 15 zile libere de la expirarea termenului de afisare a
proceselor-verbale la primarie si a instiintarilor prevazute la articolul
precedent, fie ca lucrarea s-a facut in prezenta lor, fie ca au fost lipsa.
Aceasta contestatie va putea fi depusa, fie direct presedintelui comisiunii
judetene, fie presedintelui comisiunii de ocol pentru expropriere.
Nedeclararea contestatiei in acest termen, face definitiva, pentru toate
partile interesate, lucrarea delegatului Cadastrului fara nici o alta cale de
atac.
Art. 57
Contestatia va fi iscalita de contestator, care poate fi si orice satean
interesat in cauza, sau de imputernicitul sau special, cu procura care se va
alatura la dosar in copie.
Petitia va cuprinde: numele, prenumele, profesia si domiciliul
contestatorului si va arata toate motivele contestatiei de care partea voieste
sa se serveasca si pe care le va alatura in copii sau original.
Art. 58
Prezidentul comisiunii judetene indata ce va primi contestatia va cere
Directiunii Cadastrului dosarul cu lucrarile respective, impreuna cu parerea
motivata a delegatului care a facut lucrarea, va fixa termenul de judecata in
cel mult 40 zile de la primirea contestatiei si va dispune citarea partilor.
Art. 59
Contestatorul va fi citat la domiciliul aratat, iar comitetul agrar, prin
Directiunea Cadastrului, potrivit regulilor prevazute de art. 66 - 68 din legea
judecatoriilor de ocoale si citatiunea se va inmana cu cel putin 5 zile libere,
inainte de infatisare.
Toate celelalte parti vor fi citate printr-o incunostintare colectiva, in
care se va arata numele contestatorului, data proceselor-verbale incheiate de
delegatul Cadastrului, numele proprietatii supuse exproprierii si al comunei,
sediul proprietatii supuse exproprierii si al comunei sediului proprietatii,
precum si anul, luna, ziua si ora fixata pentru judecata.
Aceasta incunostintare va fi afisata la usa localului comisiunii judetene
de catre grefier, precum si la primariile respective, cu 15 zile inainte de ziua
infatisarii.
Ea va ramane afisata timp de 10 zile si, la expirarea acestui termen,
grefierul comisiunii judetene va incheia un proces-verbal de constatarea
afisarii, care se va alatura la dosarul contestatiei.
Toate acestea sub sanctiunea pentru grefier a destituirii si a pedepsei
prevazute la art. 190 din Codul penal, in caz de neindeplinire.
Toata procedura va fi gratuita.
Art. 60
Comisiunea judeteana se va pronunta asupra contestatiei facute in privinta
masuratorii terenului supus exproprierii, sau stabilirea hotarelor partii
expropriate, pe baza actelor si a posesiei actuale, putand face cercetari sau
ordona verificarea masuratorilor.
In acest caz, verificarea se va face printr-un delegat al Directiunii
Cadastrului si un inginer ales de contestator.
Daca ar fi nevoie de un al treilea expert el va fi ales de comisia
judeteana din aceeasi lista, iar lucrarea se va face de toti impreuna.
Hotararea comisiunii judetene sa va da in cel mult 3 luni de la primirea
apelului.
Ea va fi definitiva si executorie, fara drept de opozitie sau recurs.
Art. 61
Executarea acestei hotarari se va face de catre Directia Cadastrului in
asistenta unui inginer al contestatorului, operandu-se pe teren modificarile
aratate in hotarare si fixandu-se hotarele potrivit acestor modificari.
Inginerul delegat de contestator va fi chemat, printr-o scrisoare
recomandata, facuta de delegatul Cadastrului.
Constatarea executarii se va face printr-un proces-verbal, insotit de o
schita de plan, semnata de ambii delegati prezenti, sau in lipsa inginerului
delegat de contestator numai de catre delegatul Cadastrului.
Procesul-verbal si schita se vor inainta Directiunii Cadastrului.
Art. 62
Hotararea comisiunii judetene, ramasa definitiva si confirmata in suprafata
in totul de delegatul Directiei Cadastrului, reprezinta un titlu definitiv
pentru proprietar in ceea ce priveste suprafata expropriata.
Daca lucrarea delegatului Cadastrului va constata o suprafata mai mare sau
mai mica decat cea cuprinsa in hotararea care se executa si nici o parte n-a
facut contestatie asupra acestei lucrari, procesul-verbal va fi inaintat
comisiunii judetene, care va face, in marginea hotararii executate,
rectificarea suprafetei.
In ce priveste rectificarea pretului corespunzator se va urma conform art.
36.
In cazul cand partile vor fi contestat lucrarea delegatului Cadastrului,
comisiunea judeteana, prin hotararea ce va pronunta, va fixa in mod definitiv
suprafata.
Art. 63
In jurul reperelor de marcare a punctelor geodezice care servesc de retea
de baza a lucrarilor de masuratoare, se vor lasa de proprietari, pe terenurile
carora se stabilesc aceste puncte, o suprafata de 1,50 m de raza pentru
punctele de I-iul si al II-lea ordin si de 1,30 m pentru punctele de al III-lea
si al IV-lea ordin.
Atat reperele, cat si zonele din jurul lor si toate hotarele terenului
expropriat se vor da in paza autoritatilor locale, care vor fi obligate in
fiecare an, in luna aprilie, sa raporteze Directiunii Cadastrului de starea in
care se gasesc.
Art. 64
Cei ce vor infiinta, muta, strica sau distruge semnele de hotare, reperele
de marcare a punctelor geodezice cu zonele din jurul lor, se vor urmari si
pedepsi conform articolelor respective din Codul penal.
Deosebit, faptuitorii vor mai fi condamnati la daune-interese catre Casa
centrala.
Art. 65
Toate dispozitiile din acest capitol se aplica si pamantului expropriat pe
baza dispozitiunilor cuprinse in Decretul nr. 3.697/1918 si a scarii progresive
anexata acelui decret, precum si terenul expropriat pe baza legii pasunilor
comunale.
CAP. 8
Exploatarea pamantului expropriat
Art. 66
Pe baza hotararilor executorii de expropriere prevazute la art. 37, Casa
centrala a improprietaririi va lua in primire terenul expropriat in limitele
aproximativ determinate de aceste hotarari si va lua masurile de mai sus in
vederea masuratorii, a parcelarii si a vanzarii la sateni.
Pana la parcelarea si vanzarea terenului, pamantul expropriat va putea fi
dat satenilor in arenda de Casa centrala a improprietaririi. Arendarea se face
pe timp de un an agricol. Daca in acest interval s-a facut si improprietarirea
individuala definitiva, noii proprietari nu pot intra in stapanirea pamantului decat
dupa ce arendasii si-au ridicat recolta.
Art. 67
Pentru aceasta Casa centrala a improprietaririi va organiza tovarasii de
exploatare agricola, carora li se va da in primire pamantul expropriat.
Tovarasiile agricole se vor constitui si conduce dupa legea bancilor
populare si cooperativelor satesti cu derogarile de mai jos.
Aceste tovarasii agricole sunt conduse de catre un consiliu de
administratie, compus dintr-un administrator numit de Casa centrala a
improprietaririi si doi membri alesi de sateni.
Administratorul se plateste de Stat, el poate sa functioneze la mai multe
tovarasii agricole invecinate.
Durata mandatului membrilor din consiliul de administratia este de un an.
Adunarea generala poate realege pe membrii al caror mandat a expirat.
Membrii consiliului de administratie pot fi oricand revocati de Casa
centrala a improprietaririi in caz de abuz, rea-credinta, rea administratie sau
incapacitate dovedita in serviciu, in urma unei cercetari facute prin organele
sale.
Consiliul de administratie al tovarasiilor agricole are obligatiunea de a
imparti pamantul expropriat intre sateni, de a intocmi tablourile de debit, de
a urmari incasarea arenzilor si de a priveghea la buna cultura a pamantului
arendat.
Tovarasiile de exploatare agricola vor cuprinde in primul rand pe satenii
care au drept la improprietarire. Ei nu sunt raspunzatori decat pentru
obligatiunile proprii.
Art. 68
Pamantul expropriat si luat astfel in folosinta se plateste proprietarului
cu pretul regional de arenda in vigoare. Plata se socoteste pe an agricol si se
face in doua rate egale, la 1 mai si 1 noiembrie a fiecarui an.
Pentru terenurile expropriate pe baza Decretului-lege nr. 3.697/1918 se
aplica dispozitiunile art. 42 din acel decret-lege cu modificarile din Decretul
nr. 3.622/1919, care se ratifica. Arenda acordata in 1919, dupa contractele in
vigoare la data promulgarii Decretului-lege nr. 3.697/1918, ramane buna si
definitiva.
Pretul se va calcula si plati proprietarului de catre Casa centrala de
improprietarire prin organele sale. Arenda se va achita Casei centrale a
improprietaririi, conform tabloului de debit stabilit de consiliul de
administratie al tovarasiei sau de organele Casei centrale a improprietaririi
acolo unde nu sunt tovarasii.
Debitele stabilite de Casa centrala a improprietaririi, in conformitate cu
legea, in sarcina celor ce folosesc terenul expropriat sunt definitive si
executorii, fara indeplinirea vreunei alte formalitati.
Urmarirea acestor debite se face conform legii de urmarire a veniturilor
Statului.
CAP. 9
Plata pretului si lichidarea sarcinilor
Art. 69
Plata pretului cuvenit proprietarului expropriat se poate face in numerar
sau in titluri de renta amortizabila in 50 ani si purtatoare de dobanda de 5 la
suta pe an.
Valoarea nominala este socotita la plata drept valoare reala.
Plata exproprierii pentru toate persoanele morale se va face in renta
perpetua purtatoare de dobanda de 5 la suta pe an.
Art. 70
Plata pretului pentru fiecare proprietate se va face pe baza hotararilor de
expropriere si de fixare a pretului ramase definitive, si anume: 80% din
valoare imediat, iar restul de 20% pe baza titlului definitiv de masuratoare in
conditiunile aratate la art. 62.
Pana atunci, pentru acest rest, Statul plateste o dobanda de 5 la suta.
Art. 71
Statul va face plata pretului intotdeauna prin consemnarea numerarului sau
rentei cuvenite la Casa de depuneri si consemnatiuni.
El se libereaza valabil prin simplul fapt al consemnarii rentei.
Proprietarul va ridica numerarul si titlurile de renta de la Casa de depuneri
si consemnatiuni numai cu autorizarea presedintelui tribunalului a situatiei
pamantului expropriat.
Art. 72
Prin consemnarea pretului terenul expropriat devine liber de orice
obligatiuni ori sarcini ar exista asupra lui, afara de ipotecile Creditului
funciar rural.
Toti cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra partii de pamant
expropriata, nu le pot exercita decat asupra numerarului si titlurilor de renta
consemnate ca pret.
Art. 73
Orice actiune de revendicare, urmariri imobiliare sau de venituri, precum
si orice drepturi, ca: privilegii, ipoteci legale sau conventionale, uzufruct,
anticreza, embatic sau besman si oricare altele, de orice natura, chiar
cunoscute Statului, raman desfiintate de drept, asupra portiunii expropriate,
din ziua exproprierii, iar pretentiunile de orice natura asupra pamantului
expropriat se vor valorifica numai asupra pretului consemnat la Casa de
depuneri. Tribunalul, in urma cererii Casei Centrale a improprietaririi si sub
dovada consemnarii pretului, va ordona radierea tuturor acestora deasupra
portiunii expropriate si inchiderea oricaror dosare de actiuni sau urmariri.
De asemenea, pana la consemnare, orice cesiune, urmariri, popriri si
sechestre nu se pot infiinta in mainile Statului, care nu are a tine seama de
ele, iar cele infiintate raman de drept desfiintate.
Art. 74
Daca proprietatea din care s-a operat exproprierea este ipotecata numai
Creditului funciar rural si pentru o suma mai mare decat pretul exproprierii,
capitalul ramas neamortizat se va divide intre proprietarul mosiei si intre
Stat, trecand asupra Statului spre achitarea pretului, parte din datorie pana
la concurenta pretului exproprierii, iar restul din datoria neamortizata ramane
asupra partii din mosia neexpropriata. Daca insa capitalul ramas neamortizat
este egal sau mai mic decat pretul exproprierii, atunci intreaga aceasta
datorie trece asupra Statului, iar diferenta, de va fi pana la completarea
pretului exproprierii, Statul o va plati expropriatului in modul aratat la art.
76.
In toate cazurile sus-aratate, ratele intarziate cu procentele si
cheltuielile ce s-ar datora vor ramane ca sarcina privilegiata asupra pretului
consemnat la Casa de depuneri si consemnatiuni, care nu va putea fi liberat
decat dupa dovada achitarii acestor rate.
Acestea vor putea ramane ca sarcina si asupra partii neexpropriate, daca
aceasta se va admite de consiliul de administratie al Creditului. In acest caz,
societatea isi va conserva asupra partii neexpropriate ipoteca ce o are cu
toate drepturile si privilegiile in virtutea prezentului decret-lege, al legii
si statutelor sale si a actului de imprumutare.
Plata anuitatilor respective pana la stingerea datoriei ramane in sarcina
Statului.
Daca sunt mai multe imprumuturi ipotecare asupra unei mosii, repartitia si
diviziunea lor se va incepe cu prima inscriptiune si se va urma cu cele
urmatoare pana se va ajunge la o suma egala cu pretul exproprierii spre a se
opera diviziunea cum s-a aratat mai sus.
Capitalul social, in toate cazurile de mai sus, ramane in intregul lui
proprietarului expropriat si nu se va restitui decat dupa completa stingere a
datoriei, atat dupa partea de mosie ramasa in proprietatea sa, cat si dupa
partea expropriata.
Consiliul de administratie al primei societati de Credit funciar roman din
Bucuresti va face repartitia si diviziunea ipotecilor pe aceste baze, iar
Statul ramane substituit in toate drepturile si obligatiunile proprietarului
pentru partea de datorie luata asupra sa; nu va avea insa drept de vot la
adunarile societatii.
Datoria ipotecara luata in sarcina Statului nu este garantata solidar de
proprietarii societari ai societatii de Credit funciar rural.
Art. 75
Daca proprietatea din care se face exproprierea este ipotecata atat
Creditului funciar, cat si altor creditori, creanta Creditului se va regula
conform articolului precedent, iar ipotecile celelalte, precum si privilegiul
ce l-ar avea proprietarul anterior pentru pretul vanzarii, prin derogare de la
lege sau conventiune, raman de drept desfiintate in intregul lor deasupra
portiunii expropriate.
Drepturile creditorilor ipotecari sau privilegiati se resfrang numai asupra
partii ramase expropriatului, pentru fiecare creanta in rangul inscriptiunii ei
si numai pentru creanta ce ar mai avea de primit, dupa ce in primul rand ar
incasa numerarul sau titlurile de renta cuvenite expropriatului conform art.
69, titluri care in lipsa numerarului inlocuiesc orice calcul de moneta s-ar fi
stipulat pentru plata datoriei, afara de exceptiile prevazute la art. 76.
Creantele ipotecare si privilegiile constituite bancilor si institutiilor
financiare vor fi platite numai in renta.
Art. 76
In caz cand proprietatea este ipotecata exclusiv numai altor persoane decat
Creditului funciar, atunci creantele ipotecare, prin derogare de la lege sau
conventiune, raman de drept desfiintate asupra portiunii expropriate, iar
drepturile creditorilor ipotecari se exercita numai asupra pretului in renta
consemnat la Casa de depuneri si consemnatiuni.
Ele continua insa a subsista proportional asupra partii ipotecate ramase
expropriatului si in conditiunile actului de ipoteca.
Partea proportionala din creanta ipotecara care revine creditorului pentru
partea expropriata se declara exigibila. Ea se va plati din renta consemnata
socotita valoare nominala drept o valoare egala. Din ziua de 15 decembrie 1918,
creditorul nu va avea dreptul sa ia decat un procent de 6%, urmand a se scade
din capitalul imprumutat suma incasata de creditor in plus ca procent. Tot in
renta socotita astfel se vor achita de debitori orice dobanzi datorate pana in
ziua consemnarii.
Acei creditori ipotecari care, in loc de a primi renta consemnata ce li
s-ar cuveni, ar consimti ca intreaga lor creanta sa ramana asigurata in restul
proprietatii neexpropriate si in acelasi timp ar prelungi termenul de
exigibilitate cu 10 ani de la expirare si cu o dobanda de 5% pe an, vor putea
primi la exigibilitate plata creantei in numerar.
Orice privilegii ce ar fi inscrise pana la 15 august 1916 asupra
proprietatii supuse exproprierii, in o alta valuta decat lei, se va putea plati
de catre debitori in lei pe cursul din momentul contractarii, oricare ar fi
conditia intre parti.
Diviziunea, radierea, restrangerea creantei si tabloul de ordine intre
creditori se fixeaza prin ordonanta prezidentiala data in camera de consiliu de
presedintele tribunalului situatiei imobilului, dupa cererea creditorului sau a
debitorului si cu citarea partilor.
Aceasta ordonanta este supusa acelorasi cai de atac ca si ordonantele
prezidentiale date in virtutea art. 66 bis din Codul de procedura civila. Pe
baza acestei ordonante ramase definitiva si executorie, presedintele va ordona
Casei de depuneri a plati creditorilor in numerar sau, in lipsa, in renta suma
cuvenita, iar din oficiu va opera radierea sau restrangerea sarcinii portiunii
expropriate.
Executarea creantelor ipotecare sau privilegiate este suspendata pana la
consemnarea pretului.
Partea a II-a
IMPROPRIETARIREA
CAP. 10
Ordinea de preferinta la improprietarire
Art. 77
Pamantul expropriat pe temeiul legii de fata, precum si acel al Statului se
parceleaza spre a se vinde in loturi locuitorilor romani cultivatori de pamant,
in conditiile si in modul aratat in aceasta lege.
Pentru acest scop se va intrebuinta cu aprobarea Comitetului agrar si parti
din pamantul arabil al pasunilor comunale, acolo unde va fi nevoie.
Art. 78
Pamantul expropriat se vinde in loturi celor indreptatiti in urmatoarea
ordine de precadere:
1. Mobilizatilor in razboiul 1916 - 1919;
2. Mobilizatilor in campania 1913;
3. Vaduvelor de razboi pentru copii;
4. Agricultorilor mici lipsiti de pamant;
5. Agricultorilor cu proprietati mai mici de 5 ha;
6. Orfanii de razboi.
Art. 79
La conditiunile egale de indreptatire se vor prefera in aceeasi categorie:
a) Invalizii;
b) Cei care in trecut au muncit pe mosie;
c) Cei care au inventar si gospodarie intemeiata;
d) Cei care au mai multi copii;
e) Cei mai in varsta.
Art. 80
In caz de paritate de conditiuni intre indreptatitii din aceeasi categorie
si de neajungerea numarului loturilor se va proceda prin tragerea la sorti. La
distributia loturilor pe lanuri se vor avea in vedere legaturile de rudenie, de
prietenie ale lotasilor, precum si situatia in care se gaseau ei in cultivarea
acestor locuri inainte de improprietarire.
Art. 81
In comunele unde nu sunt mosii expropriabile se vor prefera la
improprietarire indreptatitii din categoriile 1, 2 si 3 din aceste comune, pe
pamantul expropriat din mosiile comunelor invecinate, pana la o departare de 5
km inaintea indreptatitilor din categoriile 5 si 6 din aceste comune, daca au
muncit in trecut pe mosie.
Art. 82
Pamantul folosit prin embatic, precum si locurile cu arenda pe care satenii
agricultori au cladit case, plantat vii sau pomi roditori se expropriaza in
folosul locatarilor si embaticarilor.
Instrainarile unor asemenea pamanturi cu incepere de la 1916 catre alte
persoane decat catre posesorii lor sunt nule de drept, afara de cazul in care
printr-o sentinta judecatoreasca definitiva s-a desfiintat raportul de drept
dintre proprietar si posesorii pamantului.
Art. 83
Locuitorii romani din marginea oraselor sau targurilor a caror
indeletnicire principala este munca campului au drept la improprietarire pe
mosiile aflate intr-o raza de 10 km si pe care au muncit si in trecut.
Art. 84
Se considera ca indreptatiti: preotii, invatatorii, precum si toti ceilalti
mici functionari publici avand resedinta in comunele rurale, absolventii
scolilor de agricultura de toate gradele, sub conditiunea ca unii si altii sa
locuiasca la tara si sa se oblige sa lucreze pamantul.
Meseriasii ca: lemnarii, fierarii, croitorii, lautarii etc., care in trecut
nu s-au ocupat cu agricultura, carciumarii si diferitii comercianti, precum si
acei din orice categorie ar fi, care, avand pamant, l-au vandut, nu vor fi
improprietariti decat dupa ce au fost satisfacuti toti ceilalti indreptatiti de
la art. 78.
Art. 85
Ofiterii invalizi vor primi cu precadere, in conditiunile de plata ale
legii, cate 5 ha pamant; ei vor putea primi pana la 25 ha in regiunile de
colonizare dupa terminarea improprietaririi daca se obliga a-l cultiva personal
si a se stabili pe lot.
Reangajatii aflati in serviciul armatei la data promulgarii acestei legi
isi pastreaza prevederile legii reangajatilor in armata in ceea ce priveste
darea pamantului la reangajati, cu conditiune sa se stabileasca pe lot si sa-l
munceasca personal.
Art. 86
Se exclud de la improprietarire dezertorii condamnati cu hotarari ramase
definitive, chiar daca au fost amnistiati de delictul savarsit, precum si toti
aceia care s-au pus in serviciul dusmanului.
Fac exceptie de la cele prevazute in alineatul de mai sus dezertorii in
tara, condamnati si amnistiati, care la revizuirea prevazuta de art. 90 vor
dovedi inaintea comitetului de ocol, cu copie de pe foaia matricola certificata
de catre comandantul cercului de recrutare respectiv, ca in tot cursul
razboiului 1916 - 1919 nu au avut lipsuri nelegale de la corpul sau serviciul
lor, urmate de mutatie de dezertare, neanulate prin ordin de zi, mai mult de 30
de zile.
Mobilizatii care n-au urmat armata in Moldova si au ramas in teritoriul
vremelnic ocupat si care au fost cercetati de comisiunile instituite in acest
scop si gasiti ca au ramas in teritoriul ocupat, vor fi improprietariti in
comunele lor, numai dupa ce se vor satisface celelalte categorii de
indreptatiti la improprietarire, iar in cazul cand nu se va ajunge si pentru ei
pamant in comunele lor, ei vor fi improprietariti prin colonizare.
Ranitii si invalizii, precum si cei care au fost facuti prizonieri de
dusmani si n-au fost condamnati de Curtile martiale, nu se considera ca ramasi
in teritoriul ocupat si deci nu se trateaza ca atare in ceea ce priveste
improprietarirea.
Art. 87
Acolo unde nu este destul pamant pentru a improprietari pe toti cei
indreptatiti, o parte din ei se vor muta in regiuni de colonizare. Aceasta
alegere se va face de catre locuitorii insisi, iar cand pe aceasta cale nu s-ar
ajunge la un rezultat impaciuitor, alegerea se va face de comitetul local de
improprietarire, preferandu-se la improprietarirea pe loc invalizii si vaduvele
de razboi, iar din aceeasi categorie satenii mai in varsta familisti, care
poseda gospodarii intemeiate.
Art. 88
Din pamantul expropriat prin dispozitiile legii de fata peste prevederile
Decretului-lege nr. 3.697 din 15 decembrie 1918 se vor improprietari de
preferinta inaintea celorlalte categorii de indreptatiti:
a) Invalizii;
b) Vaduvele de razboi pentru copii si orfanii de razboi nascuti cel mai
tarziu in anul 1903 si care poseda inventar agricol;
c) Preotii si invatatorii care nu au pamant, care au mai putin de 5 ha sau
nu au fost improprietariti pana la promulgarea legii de fata.
Pe loturile mari, constituite pe pamantul expropriat prin aplicarea legii
de fata, precum si pe cel deja expropriat in regiunile de colonizare si
nedistribuit la sateni, se infiinteaza loturi demonstrative si ferme model si
se improprietaresc absolventii scolilor de agricultura de toate gradele, ofiterii
invalizi care se obliga a cultiva pamantul dupa conditiunile impuse de Casa
centrala a improprietaririi.
Art. 89
Daca va prisosi in comuna pamant in urma vanzarii loturilor dupa normele de
mai sus si nu sunt cereri de colonizare, timp de 3 ani de la terminarea
lucrarilor de improprietarire pe loc, se va mai putea vinde pana la un al
doilea lot celor carora li s-a atribuit unul. Se prefera cei ce poseda
inventar, brate de munca mai numeroase si care platesc anticipat o parte mai
mare din pret.
Art. 90
Improprietaririle facute pana la promulgarea legii de fata pe baza
decretelor-legi nr. 1.407/1920, nr. 2.097/1920, sunt definitive si nu pot fi
schimbate decat cu aprobarea comitetului agrar.
Comitetul agrar va revizui in mod obligatoriu tablourile de improprietarire
in ceea ce priveste dezertorii, fostii prizonieri, precum si cei admisi fara
drept la improprietarire.
Art. 91
Membrii comisiunilor de improprietarire care in deplina stiinta si vointa
vor inscrie pe tablourile de improprietarire sau vor improprietari persoane
care nu au acest drept, vor fi destituiti nu numai din comisiunile de
improprietarire, ci si din functiunile publice, daca ocupa atari functiuni, si
vor fi dati in judecata conform Codului penal si declarati incapabili de a mai
ocupa alte functiuni publice.
CAP. 11
Parcelarea pamantului expropriat
Art. 92
Pamantul expropriat se parceleaza in loturi de completare, loturi intregi
pana la 5 ha si loturi de colonizare de 7 ha, in afara de islazul comunal si
locul de casa. La formarea si distribuirea loturilor se tine seama si de
pamantul pe care cei indreptatiti il poseda sau au perspectiva de a mosteni in
linie directa.
Art. 93
Acolo unde pamantul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru improprietarirea
tuturor celor indreptatiti cu loturi de 5 ha, impreuna cu pamantul ce poseda,
precum si acolo unde mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este
agricultura, comitetul agrar va putea face loturi mai mici de 5 ha, avand in
vedere conditiunile locale, natura pamantului si felul cultivarii lui.
Art. 94
Pamantul cu calitati naturale deosebite va putea fi impartit, cu aprobarea
Comitetului agrar, deopotriva intre toti cei in drept, exceptandu-se acei
locuitori care poseda cel putin un hectar de asemenea pamant.
Art. 95
Loturile de completare se distribuie de preferinta in apropierea satelor;
ele nu vor fi mai mici de jumatate de hectar, iar scara va merge din jumatate
in jumatate de hectar, fractiunile mai mici de jumatate completandu-se pana la
jumatate in favoarea satenilor.
Art. 96
Pamantul propriu pentru faneata din regiunea de munte, deal si ses se vinde
in loturi pana la 3 hectare.
Art. 97
Meseriasii sateni din comunele rurale, care sunt si plugari, au drept numai
la un loc de casa si pana la 1 ha de pamant. Marginasii oraselor si targurilor
cultivatori de pamant si muntenii care nu se muta pe lot au drept la
improprietarire numai pana la 2 hectare.
Locuitorii din comunele rurale devenite urbane dupa promulgarea
decretului-lege de expropriere din 1918, se vor bucura de toate drepturile
acordate de aceasta lege locuitorilor din comunele rurale.
Art. 98
Locurile rezervate pentru constructiuni de case se vor vinde deosebit
satenilor domiciliati in comuna unde se improprietaresc si care nu au locuinta
proprie. Se va da preferinta cumparatorilor de loturi, precum si acelor care se
stabilesc in sate noi. Suprafata locurilor de casa va fi de 1.000 - 3.000 mp,
si nu va fi cuprinsa in suprafata lotului.
Art. 99
Pe pamanturile irigate, sau pe care se pot planta vii si pomi roditori,
intinderea loturilor poate fi coborata si pana la jumatate hectar.
Art. 100
Baltile, stuhariile, iazurile, cohalmurile, zavoaiele expropriate, se pot
vinde de preferinta comunei sau organizatiilor cooperative din comuna.
Art. 101
Cladirile se vand de preferinta comunei, judetului sau organizatiilor
cooperative ale satenilor, iar in caz cand acestia nu vor avea nevoie, ele se
vand, impreuna cu un lot de cel mult 50 ha, celor indreptatiti in conformitate
cu dispozitiile legii.
Art. 102
Pe pamantul expropriat din toate regiunile prin legea de fata peste
suprafata expropriata prim aplicarea scarii progresive din Decretul nr.
3.619/1919 si in regiunile de colonizare pe pamantul deja expropriat la
aplicarea legii de fata, se vor putea face loturi de 10 ha la munte, deal si in
regiunile cu populatie deasa si pana la 50 ha in celelalte regiuni, dupa avizul
si cu autorizatia Comitetului agrar. Unele din aceste loturi vor cuprinde si
cladiri care se gasesc pe pamantul expropriat. Suprafata destinata acestor
loturi nu va intrece 1/8 din intinderea pamantului expropriat.
Art. 103
In Dobrogea loturile vor fi pana la 8, 10 si 25 hectare, aceste doua din urma
categorii ocupand pana la 30% din intreaga suprafata expropriata in comuna.
Loturile de 25 ha se rezerva exclusiv taranilor care se colonizeaza.
CAP. 12
Organele de aplicare
Art. 104
Organele de aplicare ale improprietaririi sunt comitetul local si comitetul
de ocol.
I. Comitetul local se compune din:
a) Primar;
b) Preot;
c) Invatator-diriginte;
d) Patru sateni delegati (alesi din sanul lor).
Comitetul local are indatorirea de a intocmi in fiecare comuna un tablou de
toti satenii care ar avea drept sa fie improprietariti, in conformitate cu
dispozitiile legii si cu ordinea ce s-a stabilit si care se vor dezvolta prin
instructiuni.
II. Comitetul de ocol se compune din:
a) Judecatorul de ocol ca presedinte;
b) Agronomul regional ca delegat al Casei centrale a improprietaririi;
c) Administratorul de plasa;
d) Doi delegati ai satenilor;
e) Un delegat al ministerului de razboi.
Comitetul de ocol judeca la fata locului contestatiunile ce s-ar ivi la
intocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind in mod definitiv listele
satenilor ce urmeaza a fi improprietariti.
Delegatul ministerului de razboi va cerceta situatia militara a satenilor.
Hotararea se da cu majoritate; in caz de paritate, votul presedintelui este
precumpanitor.
CAP. 13
Procedura improprietaririi
Art. 105
Comitetul local intocmeste tabloul de improprietarire pentru fiecare
comuna. Acest tablou va sta afisat la 15 zile la usa primariei, a bisericii si
a tuturor localurilor publice din comuna. Notarul comunei este obligat de a da
copie de pe tabloul de improprietarire la cerere. In acelasi interval se vor
inainta la primarie contestatiunile celor ce ar fi omisi, precum si acelea
privitoare la cei ce ar fi trecuti pe tablou fara drept sau in alta ordine
decat cea legala.
Contestatiunile se fac in scris pe hartie libera, primarul fiind obligat de
a da partii dovada de primirea contestatiei. Contestatiile se pot face in
acelasi termen si inaintea judelui de ocol, care este obligat ca in termen de 3
zile sa le trimita comitetului local pentru aviz.
Art. 106
Comitetul local, in timp de cel mult 15 zile dupa expirarea termenului
pentru primirea contestatiunilor, va incheia un proces-verbal constatand
indeplinirea formalitatilor de mai sus si primirea contestatiunilor ce s-ar fi
ivit si isi va da avizul asupra fiecarei contestatii in parte.
Procesul-verbal se face in doua exemplare, din care unul se trece in
condica proceselor-verbale a deliberarilor consiliului comunal, iar altul se
inainteaza comitetului de ocol respectiv.
Art. 107
Comitetul de ocol judeca la fata locului contestatiunile dupa citarea
colectiva facuta cu cel putin 10 zile inainte de venirea in localitate si
intocmeste in mod definitiv, in termen de cel mult 20 zile, tablouri cu ordinea
de precadere a celor in drept de a cumpara pamant.
In caz de neintelegere, judecatorul trage la sorti in fata comisiunii pe
satenii care urmeaza a fi improprietariti.
Art. 108
Casa centrala a improprietaririi poate cere comitetului de ocol un
supliment de cercetare, chiar daca tablourile de improprietarire au fost
definitiv incheiate, cand din cauze de forta majora o parte din sateni nu au
fost trecuti pe acele tablouri sau altii au fost trecuti pe nedrept.
CAP. 14
Aplicarea improprietaririi
Art. 109
Hotararea comisiei de ocol ramasa definitiva prin neapelare sau hotararea
comisiunii judetene pentru expropriere, constituie titlul pe baza caruia se va
proceda la improprietarirea de drept, care va fi inlocuita prin
improprietarirea definitiva atunci cand hotararea comisiunii judetene va ramane
definitiva conform dispozitiunilor cap. VII.
Art. 110
Impartirea pamantului intre cei indreptatiti se face de organele Casei
centrale a improprietaririi dupa tablourile si numarul loturilor intocmite de
comisiunile de ocol.
Art. 111
Inainte de parcelare, organele Comitetului agrar vor destina din pamantul
expropriat mai intai:
a) Suprafetele necesare pentru implinirea intereselor obstesti si ale
Statului, si infiintarii si completarii loturilor bisericesti si scolare, ca:
gradini de copii, scoli primare, de adulti, elementare de meserii, medii etc.
de la sate. Aceste loturi nu vor fi mai mari decat loturile tip din regiune;
b) Pamantul necesar pentru instituirea sau completarea izlazurilor
comunale;
c) Suprafetele necesare pentru marirea vetrei satelor, pentru crearea de
sate noi, pentru drumuri, adapatori etc., precum si pentru infiintare de paduri
in regiunile de colonizare sau pe pamantul impropriu culturii si pasunilor.
Art. 112
Daca, prin aplicarea dispozitiilor de mai sus, suprafata destinata
improprietaririi se restrange, se va micsora in aceeasi proportie si numarul
loturilor.
La primirea lotului se va preda fiecarui lotas un certificat in care sa se
constate suprafata lotului, situatia si pretul.
Indeplinirea acestei operatiuni se inscrie intr-un proces-verbal facut in
trei exemplare, din care unul ramane in arhiva primariei locale, altul se
trimite consilieratului agricol din judet si al treilea se inainteaza Casei
centrale a improprietaririi, Directia funciara.
Art. 113
Atunci cand Directiunea Cadastrului va masura pamantul expropriat, va
revizui si lucrarea de mai sus, intocmind planul de parcelare si predand
fiecarui lotas actul definitiv de proprietate.
Planul de parcelare se face in trei exemplare: unul se depune la primaria
locala, al doilea la consilieratul agricol respectiv si al treilea la
Directiunea Cadastrului.
CAP. 15
Colonizarea
Art. 114
Intreaga operatie a colonizarii regiunilor avand populatie rara in
intelesul legii de fata e incredintata Casei centrale a improprietaririi, care
ia masurile necesare pentru alcatuirea de sate noi, sau marirea celor
existente.
Art. 115
Casa centrala a improprietaririi determina localitatile in care urmeaza a
se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale si cu dezvoltarea
viitoare, numarul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile
pentru sporirea vetrelor si izlazurilor comunale infiintate, loturile pentru
interese publice si executa lucrarile necesare.
Prin derogare de la art. 4, 6 si 7 din legea pentru organizarea comunelor
rurale, marirea sau mutarea vetrelor de sat existente, cat si infiintarea si
numirea de noi comune, catune si sate pe terenurile expropriate, din orice
regiune a tarii, se va face pe baza unui jurnal al consiliului de ministri.
Planurile noilor sate se vor intocmi si aplica pe teren de catre Directia
Cadastrului si lucrarilor tehnice.
Art. 116
Pentru a inlesni colonistilor infiintarea gospodariilor, Casa centrala a
improprietaririi organizeaza depozite de materiale pentru constructie, unelte
si seminte, acorda credite colonistilor, executa lucrarile tehnice necesare si
elaboreaza prin Directiunea Cadastrului si a lucrarilor tehnice planuri de
constructii rurale cu devizele de materiale si cheltuielile respective,
inlesnind colonistilor executarea, daca acestia o cer.
Art. 117
Statul avanseaza prin Casa centrala a improprietaririi sumele necesare
pentru intocmirea gospodariilor de la articolul precedent, urmand ca jumatate
din aceste cheltuieli sa fie restituite de colonisti in timp de 40 de ani prin
anuitati care incep dupa scurgerea celor dintai cinci ani de la asezarea
colonistilor; cealalta jumatate ramane sa fie suportata de Casa centrala a
improprietaririi din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului.
Art. 118
Au preferinta la colonizare, in ordinea de precadere stabilita in
tablourile de improprietarire, locuitorii din regiune, din judet, din alte
judete, din alte provincii.
Art. 119
Toate celelalte dispozitiuni din prezenta lege, care nu ar fi contrarii
celor din acest capitol, se aplica si la colonizare.
CAP. 16
Instrainarea loturilor
Art. 120
Loturile mici se pot vinde. Pana la plata pretului, vanzarea nu se poate
face decat in suprafata lor totala, astfel cum au fost cumparate de la Casa
centrala a improprietaririi. Cumparatorii sunt tinuti sa achite integral
datoria Casei centrale a improprietaririi.
In aceleasi conditiuni sunt permise si donatiunile si schimburile.
Aceste vanzari si donatiuni nu sunt permise decat dupa 5 ani de la punerea
in stapanire definitiva a loturilor.
Art. 121
Casa, gradina si terenul alaturat, pana la cel mult 1 hectar, care fac corp
cu casa, sunt intangibile; ele nu se pot ipoteca si nu pot fi urmarite sau
vandute silit sub nici o forma.
Art. 122
Pamantul stapanit de sateni poate fi cumparat, sub rezerva dreptului de
preemtiune a Statului, de orice cetatean roman, cu obligatiunea de a-l pune in
valoare personal.
Vanzarile dintre satenii cultivatori manuali de pamant, precum si acele
facute absolventilor scolilor de agricultura de toate gradele, nu sunt supuse
dreptului de preemtiune al Statului.
Dreptul de preemtiune al Statului se exercita de Casa centrala a
improprietaririi, potrivit dispozitiunilor unui regulament special, care va
dezvolta si procedura aplicarii.
Cumpararea de loturi vandute prin aceasta lege si prin legile anterioare de
improprietarire, nu se poate face de o singura persoana, decat pana la 25 ha in
regiunile de munte si deal si 100 ha in regiunile de ses.
Institutiunile culturale recunoscute persoane morale pot cumpara in fiecare
comuna unul sau cel mult doua loturi, pentru a fi intrebuintate in scopuri
culturale sau de interes economic obstesc.
Astfel de cumparaturi se pot face numai cu autorizatiunea prealabila a
Casei centrale a improprietaririi.
Art. 123
Pamantul pana la 10 ha, apartinand satenilor cultivatori nu se poate
ipoteca decat numai catre bancile populare, Casa centrala a improprietaririi
sau a institutiilor autorizate de Stat.
Art. 124
Orice instrainari fara respectarea dispozitiunilor de mai sus sunt nule de
drept. Nulitatea se va pronunta de instantele judecatoresti prevazute la art.
139 cu procedura prevazuta acolo. Odata cu nulitatea se va pronunta si
deposedarea cumparatorului.
Art. 125
Dispozitiunile din acest capitol se aplica si loturilor dobandite in
virtutea legilor anterioare de improprietarire, de instrainarea bunurilor
Statului si a acelora vandute de Casa rurala, afara de restrictia de 5 ani de
la art. 120.
Transferarile pamanturilor rurale dobandite in virtutea diferitelor legi de
improprietarire se respecta.
Dispozitiunile legilor din 12 februarie 1879, 3 aprilie 1882, 10 aprilie
1910, 18 martie 1912 si 23 aprilie 1916, sunt si raman abrogate in ceea ce
priveste instrainarea atat cu titlu oneros, cat si gratuit, a loturilor mici,
adica a loturilor asa-zise cu declaratie, din Dobrogea-Veche.
Raman in vigoare numai dispozitiunile art. 2 din legea pentru regularea
proprietatii imobiliare din Dobrogea din 3 aprilie 1882.
Restrictia de 5 ani din art. 120 nu se aplica acestor loturi.
CAP. 17
Indivizibilitatea loturilor
Art. 126
Pamantul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decat pana la 2
hectare la ses si 1 hectar la munte si deal. Pentru locuri de casa, fabrici,
gradini de legume, plantatii de pomi si vii, diviziunea proprietatii este
permisa fara nici o limita.
Art. 127
Prin derogare de la Codul civil si cu respectarea articolului precedent
orice proprietar de pamant poate desemna prin testament pe mostenitorul sau
mostenitorii beneficiari, care vor avea sa despagubeasca pe comostenitori dupa
normele legii de fata.
Art. 128
In cazul cand impartirea pamantului intre mostenitori nu s-ar putea face
fara a incalca dispozitiunile art. 126 si in cazul cand mostenitorul nu a fost
desemnat conform art. 127, pamantul poate fi atribuit, prin buna intelegere,
unuia din mostenitorii legali, care sunt tinuti pentru aceasta a se prezenta
singuri cand sunt majori, sau prin tutori sau curatorul lor cand sunt minori
ori interzisi, in fata judecatorului pentru a lua act de invoiala.
Judecatorul de ocol poate sa nu legitimeze invoiala, numai daca tutorul sau
curatorul e alta persoana decat tatal sau mama mostenitorului si daca socoteste
ca invoiala nu ocroteste de ajuns interesele mostenitorilor reprezentanti.
Art. 129
In caz de neintelegere intre mostenitori, judecatorul, in termen de 10 zile
de la cererea oricaruia dintre mostenitori, va chema toti mostenitorii prin
citatii individuale la domiciliu si va cauta sa stabileasca o intelegere asupra
aceluia sau acelora care vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor si
asupra despagubirilor de acordat celorlalti mostenitori, inscriind intelegerea
intr-un proces-verbal semnat si de parti.
In cazul cand partile nu cad la invoiala, judecatorul va trage la sorti
lotul sau loturile ce sunt de impartit intre mostenitori, fixand totodata si
pretul potrivit cu valoarea initiala, si cu cota de scazut din valoarea
initiala pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar, si incheind
despre toate aceste operatiuni un proces-verbal semnat si de partile
interesate.
In toate aceste cazuri, judecatorul de ocol va inainta procesul-verbal de
constatare in original Casei centrale a improprietaririi, oprind insa la dosar
o copie cu semnatura sa.
Art. 130
Mostenitorul asupra caruia ramane pamantul ia de drept in sarcina sa
intreaga suma cuvenita ca despagubire fiecarui mostenitor in parte si are
obligatiunea sa achite partea fiecaruia in termen de 5 ani si cu o dobanda de
5% pe an, platibila din 6 in 6 luni, incepand cu luna a doua de la recolta
intai a noului proprietar si continuand anual la acelasi termen. In caz de
intarziere mai mare de 3 luni de la data cand urma sa fie facuta plata, fie a
capitalului, fie a dobanzii, comostenitorii pot sa ceara judecatorului de ocol,
dupa normele aratate in art. 129, excluderea mostenitorilor care nu si-au
indeplinit obligatiunile, rezilierea impartelii si facerea unei noi imparteli.
Art. 131
Constructiunile sau imbunatatirile funciare facute in cursul posesiunii de
mostenitorul asupra caruia a ramas lotul nu impiedica operatiunea din articolul
precedent, judecatorul urmand insa sa stabileasca pe baza unei evaluari
drepturile la despagubiri ce se cuvin.
Art. 132
Mostenitorii loturilor pot sa se imprumute la Casa centrala a
improprietaririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie sa
raspunda celorlalti comostenitori.
In acest caz Casa centrala a improprietaririi va incasa odata cu ratele
imprumutului acordat si anuitatea datorita pentru plata preturilor loturilor.
Art. 133
Toti proprietarii de pamant pot declara indivizibila si supusa
transmisiunii, dupa dispozitiunile cuprinse in acest capitol, o suprafata pana
la 50 hectare.
Declaratia va fi facuta in scris la judecatoria de ocol respectiva, de
catre proprietar, care se va prezenta in persoana.
Ea va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situatia, intinderea si
vecinatatile terenului ce voieste sa se declare indivizibil si semnatura
proprietarului.
In cazul cand proprietarul nu stie carte, declaratia va fi semnata de
redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta in persoana la
judecatoria de ocol.
Judecatorul de ocol va primi declaratia scrisa a proprietarului, va lua act
de vointa acestuia si va incheia proces-verbal de cele constatate.
Declaratia si procesul-verbal vor fi transcrise intr-un registru anume
alcatuit si tinut la judecatoria de ocol pe numele proprietarilor.
Art. 134
Prin derogare la regulile stabilite prin Codul civil, satenii proprietari
de pamant au libertatea de a dona sau a testa portiunea indivizibila aratata in
art. 126 fara obligatiunea pentru donator sau legatar de a raporta chiar in
numerar excedentul peste cotitatea disponibila.
Art. 135
Un regulament special va dezvolta in amanunt aplicarea dispozitiunilor din
acest capitol.
CAP. 18
Comasarea si amelioratiunile funciare
Art. 136
Pentru a se asigura putinta exploatarii lesnicioase si prielnice a
pamantului prin reunirea proprietatilor rurale formate din mai multe parcele
razlete, prin asezarea izlazurilor si a tuturor terenurilor cu destinatie
speciala in situatia cea mai potrivita cu scopul caruia servesc, prin crearea
unui acces lesnicios la toate parcelele si in genere prin parcelarea rationala
a proprietatii rurale, in raport cu necesitatile agricole. Casa centrala a
improprietaririi, prin Directia Cadastrului si a lucrarilor tehnice, va executa
comasarea terenurilor rurale in conformitate cu prevederile legii speciale de
comasare.
CAP. 19
Cultivarea loturilor
Art. 137
Pentru asigurarea unei bune culturi a pamantului micii proprietati, o cat
mai buna intrebuintare a izlazurilor comunale, cum si punerea in valoare a produselor
micii proprietati, Casa centrala a improprietaririi are dreptul de a stabili si
impune micilor proprietari obligatiuni privitoare la planul de cultura, la
organizarea mijloacelor de cultura si tovarasii, care sa indrumeze pe sateni
spre o cultura rationala si intensiva, la desfacerea produselor si
imbunatatirea rasei vitelor, determinand si sanctiunile de luat.
Art. 138
Toti cumparatorii de loturi dupa legea de fata si dupa legile anterioare
aflati intr-o alta comuna la o distanta mai mare ca de 15 km de comuna lor de
resedinta, sunt datori ca, in termen de cel mult trei ani de la luarea in
stapanire a lotului, sa se mute in comuna de care depinde lotul.
Se excepteaza functionarii publici, muntenii improprietariti la camp cu
loturi pana la 2 hectare si lotasii care, pastrandu-si locuinta, raman totusi
mai aproape de loturile lor, decat daca s-ar muta in comuna de care depinde
lotul.
Art. 139
Acei care nu vor indeplini obligatiunile prevazute in articolele de mai sus
vor fi deposedati fara somatiune, dupa cererea Casei centrale de
improprietarire, printr-o hotarare pronuntata de judecatorul de ocol, dupa
cererea serviciului agricol judetean si dupa ce va fi citat pe cel a carui
deposedare se cere.
Hotararea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul la apel este de
30 de zile libere de la pronuntare daca este prezent si de la comunicare daca
este lipsa. Apelantul este dator sa arate motivele apelului.
Tribunalul va judeca in camera de consiliu in termen de 15 zile maximum.
Hotararea tribunalului va fi definitiva, fara opozitie sau recurs.
Procedura va fi gratuita si partile se vor cita din oficiu.
Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pamantului
platita.
Art. 140
In toate cazurile de deposedare loturile intra in proprietatea Casei
centrale a improprietaririi, care va dispune de ele conform prevederilor
acestei legi.
Art. 141
Cumparatorii de loturi care nu vor fi achitat 4 rate semestriale din pret
vor fi deposedati de catre Casa centrala a improprietaririi pe cale
administrativa, in termen de 3 luni de la data incunostintarii, fara judecata
si fara indatorirea de a urmari in prealabil incasarea ratelor.
CAP. 20
Plata loturilor
Art. 142
De indata ce s-a facut improprietarirea si satenii au fost pusi in
stapanirea loturilor, ei nu vor mai plati arenda, ci anuitatea pretului daca
pretul pamantului expropriat a fost fixat.
Art. 143
Pamantul cultivabil expropriat pe baza legii de fata se va vinde satenilor
muncitori de pamant prevazuti la art. 77 in loturi mici.
Pretul vanzarii nu va putea intrece 20 ori pretul regional de arenda fixat
in anul 1916 de catre comisiile regionale pentru anii 1917 - 1922.
Toate celelalte vanzari se vor face pe pretul exproprierii stabilit la art.
36. In principiu, plata pamantului se face in momentul intrarii in posesie.
Acelor care nu vor fi in masura sa plateasca in intregime pamantul primit, se
va acorda un termen de plata pana la 20 de ani, cu conditia de a varsa inainte
cel putin 20% din pret. Comitetul agrar va putea reduce aceasta obligatie
pentru satenii lipsiti.
Incasarea ratelor se urmareste conform legilor ce sunt sau vor fi in
vigoare pentru urmarirea veniturilor Statului.
Art. 144
Platile anticipate din pret se fac in contul si pe seama Casei centrale a
improprietaririi, Directia creditului ipotecar.
Aceste sume servesc exclusiv la amortizarea prin tragere la sorti a
titlurilor de renta amortibile, emise pentru plata pamantului expropriat.
Art. 145
Plata pretului pasunilor comunale infiintate sau completate legea
promulgata prin inaltul Decret regal nr. 3.865 din 22 septembrie 1920 se face
de comune in conditiunile prevazute in acest capitol pentru sateni.
CAP. 21
Dispozitiuni finale
Art. 146
Pentru aplicarea legii pasunilor comunale, care conform cu art. 28 din acea
lege se face de organele de aplicare prevazute in Decretul-lege nr. 3.697/1918,
atributiile comisiilor locale si judetene prevazute in acel decret sunt
indeplinite de comisiile de ocol pentru expropriere care le inlocuieste, din
care face parte si seful de ocol silvic, iar atributiunile comisiunilor
regionale si cele ale comisiunilor centrale judetene, atat pentru aplicarea
legii pasunilor comunale, cat si pentru aplicarea decretelor-legi nr.
3.697/1918 si nr. 4.839/1919, vor fi indeplinite de comisiile judetene
expropriere.
Art. 147
Casa centrala a improprietaririi este in drept ca, in scopul de a revinde
cultivatorilor de pamant, sa cumpere portiunile de teren ramase pe seama
proprietarului.
Art. 148
Prin derogare de la art. 1252 si 1253 din Codul civil, toate proprietatile
rurale ale minorilor, precum si cele supuse regimului dotal pot fi instrainate
prin buna invoiala, fara indeplinirea altor formalitati decat incuviintarea
tribunalului, garantandu-se banii proveniti din instrainare conform
dispozitiunilor Codului civil.
In cazul cand prin actele dotale ale femeilor maritate sub acest regim se
prevede intrebuintarea averilor dotale exclusiv in cumparari de mosii sau
plasari in efecte rurale, sotii vor putea, cu autorizarea justitiei,
intrebuinta fondurile lor dotale in cumparari de imobile urbane sau orice alte
plasamente, aplicandu-se dreptul comun in aceasta privinta cu derogare de la
dispozitiunile actelor dotale.
Art. 149
Terenurile pe care s-au cladit fabrici sau orice alte stabilimente
industriale nu sunt supuse restrictiunilor privitoare la pamanturile rurale
cuprinse in aceasta lege din momentul terminarii constructiunii si inceperii
functionarii.
Art. 150
Locuitorii indreptatiti la improprietarire, care la revizuirea ce s-ar face
tablourilor de improprietarire nu vor declara exact intinderea pamantului pe
care il posedau anterior aplicarii acestei legi, vor fi deposedati de lotul
care li s-a atribuit de comisiunile de improprietarire si amendati in folosul
fiscului de la 500 la 1.000 lei.
Art. 151
Pretul pamantului pentru mosiile foste proprietatea judetelor, comunelor si
persoanelor juridice de interes public, care au trecut in proprietatea Statului
prin Legea din 18 martie 1912 si care a fost socotit potrivit art. 4 din
sus-zisa lege, se va calcula conform art. 36 din prezenta lege, iar diferenta
in plus se va restitui judetelor, comunelor si persoanelor juridice de
utilitate publica, foste proprietare ale acestor mosii.
Art. 152
Toate operatiunile financiare decurgand din expropriere si improprietarire
se fac prin Casa centrala a improprietaririi. Aceasta institutie financiara se
va organiza prin legea speciala.
Art. 153
Pentru anul agricol 1921 - 1922 pamanturile expropriabile conform acestei
legi se vor cultiva de catre actualii detinatori, daca pana la 15 august 1921
nu va fi intervenit o hotarare definitiva de expropriere.
Pamanturile expropriabile pentru pasuni comunale nu intra in prevederile
acestui articol.
Art. 154
Toate actele si transmisiunile fara nici o exceptie, privitoare la
expropriere si comasare, precum si toate actele judiciare, facute in executarea
legii de fata, sunt scutite de orice taxe de timbru si inregistrare.
Art. 155
Toate dispozitiile legii de fata, relativ la cultivarea loturilor, se vor
aplica tuturor proprietatilor rurale date taranilor prin diferitele legi de
improprietarire.
Art. 156
Un regulament de aplicare va completa si lamuri in amanunt dispozitiunile
prevazute in aceasta lege.
Art. 157
Toate legile, decretele si regulamentele contrarii legii de fata sunt si
raman abrogate.
Art. 158
Decretele-legi aratate mai jos se ratifica. De la data promulgarii acestei
legi ele se abroga, afara de cele de la punctele 2 si 10.
1. Decretul-lege nr. 3.697 pentru aplicarea exproprierii in vechiul regat,
publicat in Monitorul Oficial nr. 215 din 16 decembrie 1918.
2. Decretul-lege nr. 3.922/1918 pentru infiintarea C. C. a C. I., publicat
in Monitorul Oficial nr. 225 din 3 ianuarie 1919.
3. Decretul-lege nr. 655 pentru adaugire la art. 44 din Decretul-lege de
expropriere nr. 3.697 din 1918, publicat in Monitorul Oficial nr. 256 din 13
februarie 1919.
4. Decretul-lege nr. 1.658 pentru modificarea art. 17, 43, 55, 56 si 57 din
Decretul-lege nr. 3.697/1918 pentru aplicarea exproprierii in vechiul regat,
publicat in Monitorul Oficial nr. 10 din 29 aprilie 1919.
5. Decretul-lege nr. 1.999 pentru modificarea art. 30, 32 si 33, cum si
adaugirea art. 31 bis la Decretul-lege nr. 3.697/1918, relativ la exproprieri
pentru utilitate nationala in vechiul regat, publicat in Monitorul Oficial nr.
30 din 24 mai 1919.
6. Decretul-lege nr. 2.488 pentru modificarea art. 52 din Decretul-lege nr.
3.697/1918, relativ la exproprierea pentru cauza de utilitate nationala in
vechiul regat, publicat in Monitorul Oficial nr. 53 din 24 iunie 1919.
7. Decretul-lege nr. 3.280 pentru adaugirea unui alineat la art. 5 din
Decretul-lege nr. 3.697 din 1918 pentru exproprierea in vechiul regat, publicat
in Monitorul Oficial nr. 86 din 2 august 1919.
8. Decretul-lege nr. 3.622 pentru adaugirea unui alineat la art. 42 din
Decretul-lege de expropriere nr. 3.697/1918, publicat in Monitorul Oficial nr.
104 din 27 august 1919.
9. Decretul-lege nr. 3.785 pentru modificarea art. 41 din Decretul-lege nr.
3.922/1918, relativ la modificarea Decretului-lege nr. 3.697/1918, privitor la
exproprierea in vechiul regat, publicat in Monitorul Oficial nr. 111 din 5
septembrie 1919.
10. Decretul-lege nr. 3.856 pentru modificarea Decretului-lege nr.
3.922/1918 pentru infiintarea C. C. a C. I. in sensul de a i se da ca atributii
acordarea de imprumut comunelor rurale pentru cumpararea de islazuri, precum si
masuratoarea si hotarnicia islazurilor comunale, publicat in Monitorul Oficial
nr. 114 din 9 septembrie 1919.
11. Decretul-lege nr. 4.840 pentru modificarea art. 25, 28, 30, 32 alin. II
si 35 din Decretul-lege nr. 3.697/1918 pentru exproprierea in vechiul regat,
publicat in Monitorul Oficial nr. 174 din 21 noiembrie 1919.
12. Decretul-lege nr. 1.407 pentru modificarea art. 37 si 48 din
Decretul-lege nr. 3.697, relativ la expropriere pentru stabilirea ordinei de
preferinta la improprietarire si modalitatea platii loturilor cumparate din
vechiul regat, publicat in Monitorul Oficial nr. 2 din 2 aprilie 1920.
13. Decretul-lege nr. 1.682 pentru corestituirea comitetelor locale si de
ocol, stabilirea dreptului de improprietarire in vechiul regat, publicat in
Monitorul Oficial nr. 15 din 23 aprilie 1920.
14. Decretul-lege nr. 2.097 pentru modificarea art. 37 din Decretul-lege
nr. 3.697, modificat prin Decretul-lege nr. 1.407/1920, relativ la stabilirea
marimii loturilor de improprietarire in vechiul regat, publicat in Monitorul
Oficial nr. 29 din 12 mai 1920.
15. Decretul-lege nr. 2.099 pentru modificarea unor dispozitiuni din
organizatia obstiilor in vederea improprietaririi, publicat in Monitorul Oficial
nr. 29 din 12 mai 1920.
16. Decretul-lege nr. 2.100 pentru modificarea art. 31, 32, 33 si 34 din
Decretul-lege nr. 3.697 din 1918, relativ la desfiintarea Comisiunii regionale
si infiintarea Comisiunii centrale judetene, publicat in Monitorul Oficial nr.
29 din 12 mai 1920.
17. Decretul-lege nr. 3.681 pentru aplicarea dispozitiunilor art. 19 alin.
V din Constitutie, privitoare la expropriere pentru cauza de utilitate
nationala, publicat in Monitorul Oficial nr. 214 din 15 decembrie 1918.
18. Decretul-lege nr. 4.839 privitor la executarea definitiva si aplicarea
pe teren a deciziunilor comisiei de expropriere, publicat in Monitorul Oficial
nr. 174 din 21 noiembrie 1919.
Art. 159
Aplicarea legii si controlul acestei aplicari se face de Ministerul
Agriculturii.
Art. 160
Potrivit art. 19, paragraful V, alin. II si III din Constitutie,
dispozitiunile cuprinse in articolele 3 alin. 1, 6, 7, 8, 9, 10, 13, 14, 16,
18, 21, 23, 24, 36 si 69 din aceasta lege pentru reforma agrara din Oltenia,
Muntenia, Moldova si Dobrogea au putere constitutionala si fac de drept parte
din art. 19 din Constitutie.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea deputatilor in sedinta de la 7 iulie
anul 1921 si s-a adoptat cu majoritate de doua treimi si anume doua sute
saptesprezece voturi, contra saptezeci si opt, iar de Senat in sedinta de la 11
iulie anul 1921 si s-a adoptat cu majoritate de doua treimi si anume una suta
saptesprezece voturi pentru, saptesprezece contra.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul
Statului si publicata in Monitorul Oficial.
Data in Bucuresti, la 14 iulie 1921.
FERDINAND