HOTARARE Nr.
622 din 21 aprilie 2004
privind stabilirea
conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii*)
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 487 din 20 iulie 2007
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prevederile prezentei hotărâri stabilesc
condiţiile de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, denumite în
continuare produse, în
măsura în care cerinţele esenţiale ale construcţiei, prevăzute în anexa nr. 1,
se referă la acestea.
Art. 2. - (1) Pentru aplicarea prezentei hotărâri,
termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) agrement tehnic european - specificaţie tehnică ce exprimă o evaluare tehnică favorabilă a
adecvării unui produs la o utilizare preconizată, bazată pe satisfacerea
cerinţelor esenţiale aplicabile construcţiei în care produsul urmează a fi
utilizat;
b) agrement tehnic în
construcţii - specificaţie tehnică naţională,
astfel cum este definită în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997
pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) atestarea conformităţii
produselor pentru construcţii - sistem procedural
prin care este evaluată şi stabilită conformitatea produselor pentru
construcţii cu specificaţiile tehnice aplicabile, în vederea aplicării
marcajului european de conformitate CE, denumit în
continuare marcaj CE;
d) construcţii - orice obiect care este construit sau rezultă din operaţii şi/sau
lucrări de construcţii şi este fixat de pământ, termenul desemnând atât
clădirile, cât şi lucrările de inginerie civilă;
e) documente interpretative - documente elaborate de Comisia Europeană, prin care cerinţele
esenţiale sunttranspuse într-o formă concretă şi care creează legăturile
necesare între cerinţele esenţiale ale construcţiei şi mandatele de
standardizare, mandatele pentru ghidurile pentru agremente tehnice europene sau
recunoaşterea altor specificaţii tehnice;
f) documente tehnice directoare - ghiduri, regulamente şi proceduri elaborate în temeiul prezentei
hotărâri şi în scopul aplicării acesteia;
g) familie de produse -
grup de produse generice care au utilizări prevăzute similare, cum ar fi:
finisaje pentru pereţi interiori sau învelitori de acoperiş;
h) ghid- reglementare
care cuprinde metode şi procedee detaliate de satisfacere a cerinţelor aplicate;
i) organe de control -
organe ale administraţiei publice centrale care răspund de supravegherea pieţei
produselor pentru construcţii;
j) perioadă de coexistenţă a
specificaţiilor tehnice armonizate - perioadă în
care au valabilitate pentru introducerea pe piaţă a produselor atât
specificaţiile tehnice armonizate, cât şi specificaţiile tehnice naţionale
existente, referitoare la acelaşi produs;
k) piaţa produselor pentru
construcţii - întreaga arie acoperită de lanţul de
distribuţie a produselor pentru construcţii de la producător la consumatorul final, inclusiv şantierele de
construcţii, până la punerea în operă;
l) produs pentru construcţii
- orice produs realizat în scopul de a fi
încorporat în mod permanent în construcţii, termenul desemnând materiale,
elemente şi componente individuale sau alcătuind un set, inclusiv pentru
sisteme prefabricate sau instalaţii, plasate pe piaţă în forma în care urmează
a fi încorporate, asamblate, aplicate sau instalate în construcţii prin
operaţii şi/sau lucrări de construcţii;
m) specificaţie tehnică - document care stabileşte caracteristicile unui produs, cum ar fi
niveluri de calitate, performanţă, securitate sau dimensiuni, inclusiv cerinţe
care se aplică produsului cu privire la denumirea sub care acesta este
comercializat, terminologie, simboluri, încercări şi metode de încercare,
ambalare, marcare sau etichetare şi proceduri pentru evaluarea conformităţii;
n) specificaţii tehnice
armonizate - standarde române care adoptă
standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii sau
standarde naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adoptă
standarde europene armonizate în domeniul produselor pentru construcţii şi
agremente tehnice europene;
o) specificaţii tehnice
recunoscute - specificaţii
tehnice române şi/sau ale statelor membre ale Uniunii Europene, care au fost
recunoscute de Comisia Europeană şi de statele membre ca fiind conforme cu
cerinţele esenţiale în cadrul unei proceduri coordonate de Comisia Europeană şi
ale căror indicative de referinţă sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria C;
p) utilizare preconizată - rol sau funcţie care urmează a fi îndeplinită de produs pentru
satisfacerea cerinţelor esenţiale ale construcţiei.
(2) Alţi termeni de specialitate utilizaţi în prezenta
hotărâre sunt definiţi în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 3. - (1) Activităţile de specialitate ce decurg
din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se realizează de Consiliul Tehnic
Permanent pentru Construcţii, denumit în continuare Consiliu,
care funcţionează în cadrul Centrului de
Documentare pentru Construcţii, Arhitectură, Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului - CDCAS - Bucureşti, instituţie publică de interes naţional, organ
de specialitate cu personalitate juridică, finanţat din venituri proprii, în
subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
(2) Consiliul preia şi atribuţiile Comisiei Naţionale
de Agrement Tehnic în Construcţii, înfiinţată conform Hotărârii Guvernului nr.
766/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi disponibilul
existent în contul 5003 «Disponibil al instituţiei publice finanţate din
venituri proprii», aferent activităţii de agrement tehnic în construcţii,
desfăşurată în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor până la data preluării acestei activităţi de către Consiliu.
*) Republicată în temeiul art. II
din Hotărârea Guvernului nr. 796/2005 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţăa produselor pentru construcţii, publicatăîn
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 4august2005, dându-se textelor o nouă numerotare.
Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 11 mai 2004 şi a mai fost completată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.708/2005 pentru completarea art. 39 din Hotărârea Guvernului
nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
produselor pentru construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.191 din 29 decembrie 2005.
CAPITOLUL II
Introducerea pe piaţă a produselor
Art. 4. - (1) Se admite introducerea pe piaţă a
produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adecvate acelei
utilizări preconizate. Aceasta înseamnă că ele au astfel de caracteristici
încât construcţiile în care urmează a fi încorporate, asamblate, aplicate sau
instalate, dacă sunt corect proiectate şi executate, pot să satisfacă cerinţele
esenţiale ale construcţiilor prevăzute în anexa nr. 1, dacă şi unde
construcţiile respective fac obiectul unor reglementări conţinând astfel de
cerinţe.
(2) Produsele pentru construcţii realizate în şantier
şi puse în operă direct nu fac obiectul prezentei hotărâri.
Art. 5. - (1) In cazul în care produselor le sunt
aplicabile şi alte reglementări tehnice armonizate cu privire la alte aspecte
şi care impun, de asemenea, aplicarea marcajului CE, aplicarea marcajului
semnifică faptul că produsele sunt conforme cu prevederile tuturor acestor
reglementări armonizate.
(2) In cazul în care una sau
mai multe dintre reglementările tehnice prevăzute la alin. (1) permit
producătorului, pentru o perioadă tranzitorie, să aleagă ce măsuri să aplice,
marcajul CE va semnifica numai conformitatea cu reglementările tehnice aplicate
de producător. Acestea trebuie înscrise în documentele, anunţurile sau
instrucţiunile care însoţesc produsul, cu precizarea indicativelor de referinţă
ale directivelor europene corespunzătoare, aşa cum sunt publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
(3) Autorităţile competente pot reglementa cerinţe
specifice de protecţie a sănătăţii şi integrităţii fizice a persoanelor şi, în
special, a lucrătorilor care utilizează produsele. Aceste cerinţe nu trebuie să
implice modificări ale produselor care contravin prevederilor prezentei
hotărâri.
Art. 6. - (1) Cerinţele esenţiale aplicabile
construcţiilor care pot influenţa caracteristicile tehnice ale unui produs,
exprimate în termeni de obiective în anexa nr. 1, sunt următoarele:
1. rezistenţă mecanică şi stabilitate;
2. securitate la incendiu;
3. igienă, sănătate şi mediul înconjurător;
4. siguranţă în exploatare;
5. protecţie împotriva zgomotului;
6. economia de energie şi izolarea termică.
(2) Unei construcţii îi pot fi aplicabile una, mai
multe sau toate cerinţele esenţiale; acestea trebuie satisfăcute pe o perioadă
de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic.
(3) In situaţii determinate de
existenţa specifică pe plan naţional, regional sau local a anumitor condiţii
geografice ori climatice, a unui anumit mod de viaţă sau a anumitor niveluri de
protecţie, pentru fiecare cerinţă esenţială se pot stabili clase specifice, în
cadrul sistemelor de clasificare adoptate la nivel european, transpuse prin
documentele interpretative şi specificaţiile tehnice definite conform
prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e) şi m), pentru a asigura satisfacerea
cerinţei respective.
Art. 7. - (1) Pentru produsele
prevăzute la art. 4 se acceptă prezumţia că sunt adecvate pentru utilizare dacă
permit construcţiilor la care sunt folosite, cu condiţia ca cele din urmă să
fie corect proiectate şi executate, să satisfacă cerinţele esenţiale prevăzute
în anexa nr. 1, atunci când produsele respective poartă marcajul CE.
(2) Marcajul CE semnifică faptul că:
a) produsele sunt conforme cu standardele române şi/sau
cu standardele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adoptă
standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, ale
căror indicative de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria C;
b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic
european, eliberat conform procedurii prevăzute în cap.
IV; sau
c) produsele sunt conforme, în măsura în care nu există
specificaţii tehnice armonizate, cu specificaţii tehnice recunoscute.
Art. 8. - (1)Atunci când autoritatea competentă în
domeniul produselor pentru construcţii consideră că există specificaţii tehnice
româneşti conforme cu cerinţele esenţiale, aceasta va putea transmite textul
integral al acestor specificaţii Comisiei Europene spre a fi supuse procedurii
de recunoaştere.
(2) Specificaţiile tehnice recunoscute, altele decât
standardele, se adoptă ca versiuni oficiale în limba română cu denumirea generică
«specificaţie tehnică recunoscută» şi sigla STR adăugată indicativului
original, pe baza unei metodologii care va fi elaborată de Consiliu ca document
tehnic director, iar indicativele lorse includ în lista prevăzută la art. 13
alin. (3).
(3) Consiliul pune aceste specificaţii tehnice
recunoscute la dispoziţia utilizatorilor, contra cost.
Art. 9. - (1) Atunci când un producător sau
reprezentantul său autorizat nu a aplicat specificaţiile tehnice armonizate ori
specificaţiile tehnice recunoscute care prevăd pentru atestarea conformităţii
produselor sistemele 3 şi 4 din anexa nr. 3, produsele pot fi introduse pe
piaţă după ce conformitatea este atestată prin procedura aferentă sistemului 3.
(2) Produsele incluse în lista cuprinzând produsele
care au un rol minor cu privire la sănătate şi securitate, elaborată şi
revizuită periodic de Comisia Europeană, pot fi introduse pe piaţă în baza
declaraţiei de conformitate cu regulile cunoscute ale tehnologiei, întocmită de
către producător.
Art. 10. - (1) Marcajul CE semnifică faptul că
produsele satisfac cerinţele art. 7 alin. (2) şi ale art. 9 alin. (1).
(2) Producătorul sau reprezentantul autorizat al
acestuia are responsabilitatea pentru aplicarea marcajului CE pe produs, pe o
etichetă ataşată produsului, pe ambalaj sau pe documentele comerciale
însoţitoare, potrivit prevederilor cap. V
(3) Modelul pentru marcajul CE şi condiţiile pentru
utilizarea acestuia sunt prezentate în anexa nr. 3.
(4) Produsele prevăzute la art.
9 alin. (2) nu trebuie să poarte marcajul CE.
Art. 11. - (1) Atunci când autoritatea competentă
constată că standardele europene armonizate sau agrementele tehnice europene
ori mandatele acordate de Comisia Europeană organismelor europene de
standardizare pentru elaborarea standardelor europene armonizate nu corespund
cerinţelor esenţiale ale construcţiilor, această constatare, cu motivele
justificative, este notificată Comitetului Permanent pentru Construcţii de pe
lângă Comisia Europeană, în vederea retragerii acestora din Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
(2) Atunci când autoritatea competentă constată că o
specificaţie tehnică recunoscută nu mai este conformă cu cerinţele esenţiale
ale construcţiilor, această constatare, cu motivele justificative, este
notificată Comitetului Permanent pentru Construcţii de pe lângă Comisia
Europeană, în vederea stabilirii de către aceasta a măsurii ce priveşte
menţinerea sau retragerea indicativelor de referinţă respective din Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Art. 12. - (1) In situaţiile în
care pentru unele produse pentru construcţii nu sunt în vigoare specificaţii
tehnice armonizate sau specificaţii tehnice recunoscute, precum şi în perioada
de coexistenţă a specificaţiilor tehnice armonizate în vigoare, se admite
introducerea pe piaţa românească a produselor respective în următoarele
condiţii, după caz:
a) atunci când există standarde naţionale aplicabile,
produsele care sunt realizate în conformitate cu standardele respective pot fi
introduse pe piaţă dacă conformitatea cu standardele face obiectul unei
declaraţii de conformitate date de producătorsau de reprezentantul său
autorizat pe baza unei proceduri
de evaluare echivalente sistemului de atestare a conformitătii prevăzut pentru
produs potrivit prevederilor art. 21 alin. (5);
b) atunci când nu există standarde naţionale sau
produsele se abat de la prevederile standardelor existente, produsele pot fi
introduse pe piaţă pe baza agrementului tehnic în construcţii şi cu respectarea
prevederilor acestuia.
(2) In timpul perioadei de coexistenţă a unei specificaţii
tehnice armonizate, pentru care intră în domeniul său de aplicare, producătorul sau reprezentantul său
autorizat poate opta între respectarea specificaţiei respective sau respectarea
condiţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Durata perioadei de coexistenţă a specificaţiilor
tehnice armonizate este stabilită distinct pentru fiecare specificaţie tehnică
armonizată, datele individualizate de încetare a perioadei de coexistenţă fiind
indicate în specificaţiile respective, precum şi în lista prevăzută la art. 13
alin. (3).
(4) După data de încetare a perioadei de coexistenţă a
unei specificaţii tehnice armonizate, produsele care intră în domeniul său de
aplicare nu mai pot fi introduse pe piaţă decât cu marcajul CE aplicat potrivit
prevederilor art. 10.
(5) Pe produsele prevăzute la alin. (1) nu se aplică
marcajul CE.
(6) Reglementările care conţin prevederi referitoare
la niveluri de performanţă impuse construcţiilor şi/sau produselor trebuie să
fixeze aceste niveluri numai în cadrul clasificărilor precizate conform art. 6
alin. (3), putând folosi, după caz, toate clasele, o parte dintre ele sau o
singură clasă.
CAPITOLUL III
Specificaţii tehnice şi documente tehnice directoare
Art. 13. - (1) Referenţiale
pentru conformitatea produselor şi aplicarea marcajului CE sunt specificaţiile
tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2), ale căror indicative sunt publicate
potrivit prevederilor alin. (3).
(2) Pentru alinierea reglementărilor potrivit
cerinţelor prezentei hotărâri, se vor utiliza ca referinţe, în plus faţă de
specificaţiile tehnice menţionate la alin. (1), standardele şi documentele
tehnice directoare de felul celor de mai jos, ale căror indicative vor fi
specificate de autoritatea competentă, după caz:
a) standardele naţionale care transpun standardele
europene referitoare la terminologie, metode de încercare sau alte metode de
lucru, care servesc la aplicarea specificaţiilor tehnice armonizate;
b) standardele naţionale care transpun standardele
europene care tratează proiectarea şi execuţia construcţiilor;
c) ghiduri de interpretare a cerinţelor esenţiale,
reprezentând versiunea oficială în limba română a documentelor interpretative;
d) regulamentele specifice cu privire la clasificări, proceduri şi alte cerinţe, stabilite la nivel european
şi acceptate de România;
e) alte documente tehnice directoare care transpun
documente relevante elaborate la nivel comunitar, precum ghidurile pentru
agrementele tehnice europene, ghidurile şi
comunicările Comisiei CE etc.
(3) Lista cuprinzând indicativele de referinţă ale
standardelor române care transpun standarde europene armonizate şi ale
specificaţiilor tehnice recunoscute, precum şi datele de încetare a perioadei
de coexistenţă aferente acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii
competente în domeniul produselor pentru construcţii şi se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(4) Lista prevăzută la alin. (3) se elaborează şi se
actualizează periodic de către Consiliu, pe măsură ce diferitele categorii de documente se adoptă de către
organizaţiile învestite cu atribuţii în acest sens.
Art. 14. - Agrementele tehnice europene, eliberate în
oricare stat membru al Uniunii Europene, se acceptă de drept ca referenţiale
pentru produsele acoperite de agrementele respective. Agrementele tehnice
europene se traduc şi se adoptă, pe baza unei metodologii care va fi elaborată
de către Consiliu ca document tehnic director.
Art. 15. - Documentele tehnice directoare prevăzute la
art. 13 alin. (2) lit. c), d) şi e), asimilate reglementărilor tehnice în
construcţii, se elaborează din iniţiativa autorităţilor competente, de către
Consiliu, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii competente în
domeniul produselor pentru construcţii.
Art. 16. - Regulile de procedură privind elaborarea
şi/sau adoptarea diferitelor categorii de referenţiale tehnice, precum şi cele
referitoare la derularea relaţiilorşi a schimbului de informaţii dintre
autorităţile publice/instituţiile implicate în aceste activităţi se stabilesc
şi se aprobă ca documente tehnice directoare.
CAPITOLUL IV
Agrementul tehnic european
Art. 17. - (1) Agrementul tehnic european, denumit în
continuare ETA, definit la art. 2 alin. (1) lit. a), poate fi acordat
pentru:
a) produse pentru care nu există niciun standard
european armonizat, în vigoare, în lucru sau ca intenţie de elaborare, niciun
standard naţional recunoscut;
b) produse care se abat în mod semnificativ de la
standardele armonizate sau de la standardele naţionale
recunoscute.
(2) Chiar şi în cazul în care a fost emis un mandat
pentru un standard armonizat, dispoziţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) nu
vor exclude acordarea ETA pentru produse pentru care există deja ghiduri pentru
astfel de agremente. Această prevedere se aplică până la intrarea în vigoare a
standardului armonizat în statele membre ale Uniunii Europene.
(3) In cazuri speciale, prin
derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), Comisia Europeană poate autoriza
eliberarea unui ETÂ pentru produse pentru care există un mandat pentru un
standard armonizat sau pentru care a stabilit că poate fi elaborat un standard
armonizat. Autorizarea va fi valabilă pentru o perioadă determinată.
(4) In general, durata de valabilitate a ETA este de 5
ani, cu posibilitatea de prelungire.
Art. 18. - (1) Organismele prevăzute la art. 19 alin.
(1) acordă ETA pentru un produs în baza examinărilor, încercărilor şi a unei
evaluări a produsului în conformitate cu ghidurile de interpretare prevăzute la
art. 13 alin. (2) lit. c) şi cu ghidurile prevăzute la art. 20 referitoare la
acel produs sau la familia de produse corespunzătoare.
(2) Dacă ghidurile prevăzute la art. 20 nu există sau
încă nu există, ETA se poate elibera prin referire la cerinţele esenţiale
relevante şi la ghidurile de interpretare a acestora, cu evaluarea produsului
adoptată în comun de toate organismele membre ale Organizaţiei Europene pentru
Agremente Tehnice - EOTA, prevăzute în anexa nr. 2. Dacă organismele membre
EOTA nu pot cădea de acord cu privire la rezultatul evaluării, cazul se
transferă spre soluţionare Comitetului Permanent pentru Construcţii de pe lângă
Comisia Europeană.
(3) ETA va fi eliberat într-un stat membru al Uniunii
Europene, potrivit procedurii din anexa nr. 2, la solicitarea producătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia.
Art. 19. - (1) Autoritatea competentă notifică Comisiei
Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene numele şi adresele organismelor pe care
le-a autorizat să elibereze ETA.
(2) In vederea autorizării,
organismele de agrement tehnic trebuie să satisfacă cerinţele prezentei
hotărâri şi, în special, să fie capabile:
a) să evalueze adecvarea la utilizare a unor produse
noi pe baza cunoştinţelor ştiinţifice şi practice;
b) să ia decizii imparţiale în raport cu interesele
producătorilor implicaţi sau ale reprezentanţilor acestora; şi
c) să coreleze contribuţiile tuturor părţilor
interesate într-o evaluare echilibrată.
(3) Lista organismelor prevăzute la alin. (2),
autorizate să elibereze ETA, precum şi toate amendamentele la această listă se
publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi se actualizează periodic de
către Comisia Europeană.
Art. 20. - (1) Ghidurile pentru ETAelaborate în cadrul
EOTA se adoptă ca versiuni oficiale în limba română de către Consiliu, conform
unei proceduri ce va fi elaborată de Consiliu şi aprobată de autoritatea
competentă. Consiliul pune aceste ghiduri la dispoziţia utilizatorilor, contra
cost.
(2) Titlurile ghidurilor pentru ETA publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, se publică în lista
prevăzută la art. 13 alin. (3).
CAPITOLUL V
Atestarea conformităţii produselor
Art. 21. - (1) Producătorul sau reprezentantul
autorizat al acestuia răspunde de atestarea conformităţii produsului cu
cerinţele unei specificaţii tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2).
(2) Produsele care fac obiectul unei atestări a
conformităţii vor beneficia de prezumţia de conformitate cu specificaţiile
tehnice armonizate sau cu specificaţiile tehnice recunoscute. Conformitatea va
fi stabilită prin încercări sau alte verificări, pe baza specificaţiilor
tehnice respective şi potrivit prevederilor anexei nr. 3.
(3) Atestarea conformităţii unui produs presupune ca:
a) producătorul să dispună de un sistem de control al
producţiei în fabrică apt să asigure că producţia este conformă cu
specificaţiile tehnice relevante;
b) pentru anumite produse precizate în specificaţiile
tehnice relevante, pe lângă sistemul de control al producţiei aplicat în
fabrică, să intervină un organism de certificare notificat pentru a evalua şi
supraveghea controlul producţiei sau produsul însuşi.
(4) Conformitatea produselor pentru construcţii este
evaluată numai în raport cu specificaţiile tehnice armonizate sau cu
specificaţiile tehnice recunoscute, utilizându-se sisteme de atestare a conformităţii
alcătuite pe baza unor metode de control şi evaluare specifice acestui domeniu,
diferite de modulele şi procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute de
Legea nr. 608/2001, republicată, cu modificările ulterioare.
(5) Sistemele de atestare care pot fi utilizate sunt
cele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 3. Sistemul aplicabil unui anumit produs
sau unei familii de produse determinate este stabilit, conform prevederilor
deciziilor Comisiei Europene, printr-un regulament specific, elaborat ca
document tehnic director, şi se prevede în specificaţiile tehnice de referinţă
pentru produsele respective.
(6) Produsele fabricate la bucată sau ca unicate fac
doar obiectul unei declaraţii de conformitate de al treilea tip, conform
prevederilor sistemului 4 prevăzut în anexa nr. 3, dacă nu sunt prevăzute alte
dispoziţii prin specificaţiile tehnice pentru produsele care au implicaţii
deosebit de importante pentru sănătate şi securitate.
Art. 22. - (1) Procedurile
aferente sistemelor prevăzute în anexa nr. 3 se finalizează cu întocmirea unei
declaraţii de conformitate EC
pentru produs, dată de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia
potrivit sistemului de atestare aplicat, după caz:
a) pe propria şi unica sa
răspundere, în cazul sistemului 4;
b) pe baza raportului de încercări iniţiale de tip,
eliberat de un laborator notificat, în cazul sistemului 3;
c) pe baza unui certificat de conformitate EC pentru
un sistem de control şi supraveghere a producţiei sau pentru produsul însuşi,
eliberat de un organism de certificare notificat, în cazul sistemelor 1+, 1, 2+
şi 2.
(2) Declaraţia de conformitate EC dă dreptul
producătorului sau reprezentantului autorizat al acestuia să aplice în mod
corespunzător marcajul CE.
Art. 23. - (1) Producătorul sau reprezentantul
autorizat al acestuia este obligat să respecte toate prevederile prezentei
hotărâri referitoare la aplicarea şi utilizarea corectă a marcajului CE.
(2) In afară de producător sau
de reprezentantul autorizat al acestuia, alte persoane fizice sau juridice care
comercializează ori utilizează produsele nu au dreptul să aplice marcajul CE.
(3) Fără a contraveni prevederilor art. 33:
a) atunci când organele de control constată că marcajul
CE a fost aplicat în mod necorespunzător pe un produs, producătorul sau
reprezentantul autorizat al acestuia este obligat să aducă produsul în
conformitate cu cerinţele referitoare la marcajul CE şi să înceteze
neconformitatea până la o dată convenită de comun acord cu organul de control;
b) dacă neconformitatea continuă, organul de control
dispune restricţionarea sau interzicerea introducerii pe piaţă şi/sau
retragerea de pe piaţă a produsului în cauză, potrivit procedurilor prevăzute
la art. 33.
(4) Este interzisă aplicarea pe produse sau pe ambalaje
a unor marcaje care ar putea induce în eroare organele de control sau
utilizatorii asupra semnificaţiei şi formei marcajului CE. Orice alte marcaje
pot fi aplicate pe produse, pe o etichetă ataşată ambalajului sau pe
documentele comerciale însoţitoare, cu condiţia ca acestea să nu afecteze
vizibilitatea ori lizibilitatea marcajului CE.
Art. 24. - Sistemele de atestare a conformităţii
produselor pentru construcţii sunt prevăzute schematic în anexa nr. 5.
CAPITOLUL VI
Proceduri speciale
Art. 25. - (1) Atunci când pentru un anumit produs nu
există specificaţii tehnice din categoria celor prevăzute la art. 7 alin. (2),
statul membru de destinaţie va considera, la cerere pentru cazuri individuale,
că produsul este conform cu prevederile sale naţionale în vigoare, dacă acesta
s-a dovedit corespunzător în urma încercărilor şi inspecţiilor efectuate de
către un organism notificatîn statul membru producător, potrivit metodelor în
vigoare în statul membru de destinaţie sau recunoscute ca echivalente de către respectivul
stat membru.
(2) Statul membru producător va informa statul membru
de destinaţie asupra organismului pe care intenţionează să-l notifice pentru
efectuarea încercărilor şi inspecţiilor conform reglementărilor aplicabile în
statul de destinaţie. Statul membru de destinaţie şi statul membru producător
îşi vor furniza unul altuia toate informaţiile necesare. Lafinalizarea acestui
schimb de informaţii, statul membru producător va notifica organismul astfel
desemnat. Dacă un stat membru are obiecţiuni, acesta îşi va exprima în scris
poziţia şi o va transmite Comisiei Europene.
(3) Organismele desemnate de România acordă asistenţa
necesară organismelor desemnate de statele membre ale Uniunii Europene.
(4) Atunci când un stat membru
constată că un organism notificat nu efectuează încercările şi inspecţiile
exact în conformitate cu dispoziţiile sale naţionale, acesta va sesiza statul
membru care a notificat organismul. Intr-o perioadă rezonabilă de timp statul membru notificator al
organismului va informa statul membru prejudiciat asupra măsurilor pe care le-a
luat. Dacă statul membru prejudiciat consideră acţiunile luate ca insuficiente,
el poate interzice introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor respective
sau le poate supune unor condiţii speciale. El va informa statul membru
notificator şi Comisia Europeană asupra măsurilor dispuse.
Art. 26. - (1) Rapoartele şi documentele de atestare a
conformităţii, eliberate în statul membru producător potrivit procedurii
prevăzute la art. 25, au acelaşi statut ca şi documentele naţionale
corespondente.
(2) In situaţiile prevăzute la
art. 25, atribuţiile ce revin României în calitate de stat membru producător
sau de destinaţie se exercită de autoritatea competentă în domeniul produselor
pentru construcţii.
CAPITOLULVII
Organisme desemnate şi notificate
Art. 27. - (1) Pentru executarea procedurilor de
atestare a conformităţii produselor se desemnează şi se notifică organisme de
certificare, organisme de inspecţie şi laboratoare deîncercări.
(2) Autoritatea competentă pentru desemnarea
organismelor implicate în atestarea conformităţii produselor este Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, cu excepţia organismelor
specializate pe familii de produse cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate
la incendiu, pentru care autoritatea competentă pentru desemnare este
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
(3) Procedura de desemnare a organismelor în domeniul
produselor pentru construcţii se elaborează de către Consiliu ca document
tehnic director şi se aprobă prin ordin comun al autorităţilor competente
prevăzute la alin. (2), care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art. 28. - (1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Locuinţelor notifică Comisiei Europene şi statelor membre ale
Uniunii Europene oganismele de certificare, organismele de inspecţie şi
laboratoarele de încercări desemnate în vederea efectuării de sarcini legate de
agrementul tehnic european, certificate de conformitate, inspecţii şi
încercări, potrivit prevederilor prezentei hotărâri, indicând numele şi
adresele acestororganisme, precum şi numerele de identificare atribuite în
prealabil de Comisia Europeană. Notificarea organismelor desemnate în domeniul
produselor pentru construcţii se face conform prevederilor art. 24 din Legea
nr. 608/2001, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Lista cuprinzând organismele şi laboratoarele
notificate, împreună cu numerele lorde identificare, sarcinile şi produsele
pentru care au fost notificate, este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene şi se actualizează de către Comisia Europeană.
(3) In vederea notificării,
organismele de certificare, organismele de inspecţie şi laboratoarele de
încercări trebuie să corespundă permanent criteriilor
precizate în anexa nr. 4.
(4) In certificatul de
recunoaştere al organismelor, eliberat de autoritatea competentă, se
consemnează următoarele informaţii:
a) abilitarea organismului pentru efectuarea sarcinilor
legate de atestarea conformităţii produselor pentru
construcţii;
b) produsele şi/sau familiile de produse care intră
în competenţele sale;
c) natura sarcinilor care îi pot fi încredinţate,
dintre cele prevăzute la pct. 3 în anexa nr. 3.
Art. 29. - Evaluarea iniţială şi supravegherea
sistematică a organismelor desemnate şi notificate în domeniul produselor
pentru construcţii se fac, pe baza criteriilor specificate în anexa nr. 4 şi
conform prevederilor procedurii prevăzute la art. 27 alin. (3), de către
Consiliu sau, după caz, de un organism stabilit de Ministerul Internelorşi
Reformei Administrative.
CAPITOLULVIII
Supravegherea pieţei
Art. 30. - (1) Organele de control pentru supravegherea
pieţei produselor pentru construcţii sunt:
a) Inspectoratul de Stat în Construcţii, care
funcţionează în subordinea Guvernului, pentru toate produsele/familiile de
produse, cu excepţia celor cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la
incendiu;
b) Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă, care funcţionează în subordinea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, pentru produsele/familiile de produse cu
rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu.
(2) Modul de coordonare şi colaborare dintre aceste
instituţii şi autoritatea competentă în domeniul produselor pentru construcţii va
fi stabilit de autorităţile competente implicate.
Art. 31. - (1) Activităţile de supraveghere a pieţei
constau în:
a) monitorizarea produselor introduse pe piaţă, pentru a verifica dacă ele corespund prevederilor
prezentei hotărâri;
b) aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea
conformităţii, atunci când sunt constatate abateri.
(2) Principalele atribuţii specifice ce revin
organelor de control sunt:
a) să verifice periodic obiectivele comerciale şi
industriale, depozitele, şantierele şi construcţiile;
b) să organizeze controale inopinate şi verificări
punctuale;
c) să ia mostre de produse, să le examineze şi să le
testeze, dacă este posibil;
d) să solicite toate
informaţiile şi/sau documentele necesare;
e) să impună acţiunile împotriva neconformităţilor
constatate, potrivit principiului proporţionalităţii cu gradul de
neconformitate.
(3) Organele de control pot subcontracta sarcinile
tehnice de încercări şi control altor organisme
specializate, cu condiţia să se asigure că informaţiile furnizate de acestea
sunt imparţiale. Responsabilitatea deciziilor luate pe baza unor astfel de
informaţii revine organelorde control.
(4) Sarcinile tehnice de supraveghere
a pieţei pot fi subcontractate numai cu organisme independente.
Art. 32. - (1) Produsele se introduc pe piaţă numai
însoţite de documentele de atestare a conformităţii, care se impun potrivit
prevederilor alin. (2) şi (3).
(2) Orice persoană fizică sau juridică, care introduce
pe piaţă un produs cu marcaj CE, trebuie să fie în măsură să dovedească, la
cererea organelor de control, atestarea conformităţii produsului prin unul
dintre documentele prevăzute la art. 22 alin. (1), corespunzător sistemului de atestare prestabilit pentru produsul respectiv.
(3) Producătorul sau reprezentantul autorizat al
acestuia trebuie să pună la dispoziţie organelor de control, în plus faţă de
declaraţia de conformitate, toate documentele care atestă conformitatea
produsului, conform prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 33. - (1) Atunci când organul de control constată
că un produs declarat a fi în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri nu
corespunde art. 4-6, trebuie luate măsuri adecvate pentru retragerea produselor
respective de pe piaţă, interzicerea introducerii lor pe piaţă şi
restricţionarea liberei lor circulaţii.
(2) In situaţii de natura celor prevăzute la alin.
(1), organele de control au următoarele obligaţii:
a) să informeze în scris, în termen de 72 de ore,
autoritatea competentă în domeniul produselor pentru construcţii, despre orice
astfel de măsură, indicând motivele deciziei adoptate;
b) să comunice în scris părţii implicate, de îndată,
decizia luată, motivele pe care se bazează aceasta, demersurile legale ce potfi
întreprinse de partea implicată şi termenele disponibile pentru iniţierea acestora.
(3) Informarea prevăzută la alin. (2) trebuie să indice
expres dacă neconformitatea este determinată de:
a) nerespectarea art. 4-6, dacă produsul nu este
acoperit de niciuna dintre categoriile de specificatii tehnice prevăzute la
art. 7 alin. (2);
b) aplicarea incorectă a specificatiilor tehnice
prevăzute la art. 7 alin. (2);
c) deficiente ale specificatiilor tehnice prevăzute la
art. 7 alin. (2).
(4) în termen de maximum 30 de
zile de la primirea informărilor prevăzute la alin. (2), autoritatea competentă
analizează situaţiile semnalate, inclusiv prin consultarea părţilor interesate,
după caz, şi decide asupra măsurilor aplicabile conform prevederilor cap. X. Autoritatea competentă va
informa de îndată statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană
asupra neconformităţilor constatate şi a măsurilor luate conform prevederilor
alin. (1) şi (3).
(5) Măsurile notificate de autorităţile din România şi
din celelalte state membre ale Uniunii Europene, care au fost considerate de
Comisia Europeană ca fiind justificate, sunt comunicate tuturor statelor
membre.
(6) Organul de control poate acţiona în mod adecvat
împotriva oricui a făcut declaraţia de conformitate şi va informa Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor care, la rândul său, va informa,
prin intermediul Ministerului Economiei şi Finanţelor, în legătură cu acţiunile
sale, Comisia Europeană şi celelalte state membre.
CAPITOLUL IX
Măsuri tranzitorii
Art. 34. - (1) Până la data intrării în vigoare a
protocolului PECAÎn domeniul produselor pentru construcţii sau până la data
aderării la Uniunea Europeană, în situaţia în care un astfel de protocol nu
este încheiat, se admite introducerea pe piaţa românească a produselorîn
următoarele condiţii, după caz:
a) poartă marcajul CE potrivit prevederilor prezentei
hotărâri; sau
b) poartă marcajul naţional de conformitate CS,
denumit în continuare marcaj CS, potrivit prevederilor cap. VI din Legea nr.
608/2001, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale prezentului capitol;
sau
c) fără marcaj de conformitate, potrivit prevederilor
art. 12 alin. (1).
(2) Marcajul CS se aplică de producător sau de
reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România, pe produsele care
sunt conforme cu standardele sau specificaţiile tehnice ale căror indicative
sunt publicate în lista prevăzută la art. 13 alin. (3).
(3) Elementele de identificare ale marcajului CS sunt
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 608/2001, republicată, cu modificările
ulterioare.
(4) Se interzice, în condiţiile prevăzute de prezenta
hotărâre, aplicarea pe acelaşi produs a marcajului CS şi a marcajului CE.
(5) Prevederile prezentei hotărâri referitoare la
marcajul CE se aplică şi marcajului CS.
Art. 35. - Până la termenele prevăzute la art. 34 alin.
(1), organismele autorizate pentru agrement tehnic european cu sediul în România nu pot primi cereri
pentru eliberarea de agremente tehnice europene, iar producătorii sau
reprezentanţii autorizaţi ai producătorilor cu sediul în România, care doresc
obţinerea unui agrement tehnic european, se adresează unuia dintre organismele
înscrise în lista prevăzută la art. 19 alin. (3).
Art. 36. - (1) Până la termenele prevăzute la art. 34
alin. (1), pentru clasificarea produselor şi/sau a construcţiilor din punct de
vedere al comportării la foc, se admite utilizarea claselor naţionale de
comportare la foc în paralel cu clasele stabilite la nivel european şi
acceptate de România.
(2) Rapoartele de încercare/clasificare la foc pentru
produse pentru construcţii, elaborate conform claselor naţionale de comportare
la foc, rămân valabile până la termenele stabilite la art. 34 alin. (1).
Art. 37. - (1) Până la termenele prevăzute la art. 34
alin. (1), atestarea conformităţii produselor se realizează prin aceleaşi
sisteme de atestare prevăzute pentru marcajul CE, cu participarea organismelor
prevăzute la alin. (3).
(2) Documentele doveditoare sunt Certificatul de
conformitate CS şi Declaraţia de conformitate CS. Acestea trebuie prezentate în
limba română şi cu un conţinut echivalent prevederilor pct. 4.2 şi 4.3 din
anexa nr. 3, adaptat corespunzător.
(3) Până la termenele prevăzute la art. 34 alin. (1),
autorităţile competente recunoscşi aprobă, potrivit prevederilor art. 27 alin.
(2), organisme pentru atestarea conformităţii produselor cu specificaţiile
tehnice în vederea aplicării marcajului CS.
(4) Recunoaşterea şi aprobarea prevăzute la alin. (3)
se realizează avându-se în vedere criteriile prevăzute în anexa nr. 4, cu
excepţia pct. 6, precum şi prevederile aplicabile ale procedurii prevăzute la
art. 27 alin. (3), incluzând parcurgerea următoarelor etape:
a) evaluarea organismelorîn vederea recunoaşterii de
către structuri abilitate de autorităţile competente pentru desemnare, după
caz, inclusiv verificarea de către acestea a procedurii/procedurilorde evaluare
a conformităţii documentate şi aplicate de solicitant;
b) recunoaşterea organismelor de către autorităţile
competente pentru desemnare, după caz;
c) înscrierea organismelor în Registrul organismelor
recunoscute şi obţinerea numerelor de identificare alocate;
d) aprobarea organismelor recunoscute.
(5) Organismele recunoscute se înscriu în Registrul
organismelor recunoscute, iar lista cuprinzând
organismele recunoscute, sarcinile specifice pentru care acestea au fost
desemnate şi numerele lor de identificare se aprobă şi se actualizează prin
ordin al conducătorului autorităţii competente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Cuantumul asigurării prevăzute la pct. 5 din anexa
nr. 4 se stabileşte de către autorităţile competente pentru desemnare, de la
caz la caz, în funcţie de domeniul pentru care se face desemnarea.
Art. 38. - (1) Răspunderea producătorului sau a
reprezentantului autorizat al acestuia privind produsele introduse pe piaţă cu
marcaj CS este aceeaşi cu cea prevăzută de prezenta hotărâre pentru produsele
cu marcaj CE.
(2) Sancţiunile şi măsurile prevăzute la art. 39 se
aplică şi în cazul produselor introduse pe piaţă cu marcaj CS.
(3) Organismele şi laboratoarele recunoscute poartă
întreaga răspundere pentru activităţile proprii şi documentele emise şi nu se
pot prevala de recunoaşterea acordată de autorităţile competente pentru a fi
exonerate de răspundere sau pentru împărţirea răspunderii, după caz.
CAPITOLUL X
Sancţiuni
Art. 39. - (1) Constituie contravenţii şi se
sancţionează după cum urmează:
a) nerspectarea prevederilor art. 4, art. 7 alin. (1),
art. 9 alin. (1), art. 10, art. 23 alin. (3) lit. b)
şi ale art. 32, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, retragerea de pe piaţă
şi/sau interzicerea utilizării şi a introducerii pe piaţă a produselor
neconforme;
b) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1) şi
(2), art. 21 alin. (5) şi (6), art. 22 alin. (1) şi ale art. 34 alin. (5), cu
amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei şi interzicerea comercializării sau
utilizării produsului până la o dată stabilită pentru eliminarea
neconformităţilor de către organul de control împreună cu producătorul,
reprezentantul autorizat al acestuia ori altă persoană responsabilă pentru introducerea
pe piaţă, după caz;
c) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi
(4), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, retragerea de pe piaţă şi/sau
interzicerea introducerii pe piaţă a produselor nemarcate ori marcate incorect;
d) nerespectarea obligaţiilor de către organismele
autorizate pentru agrementul tehnic european şi de către organismele desemnate
şi/sau notificate pentru atestarea conformităţii produselor, care,
nemaiîndeplinind condiţiile iniţale, continuă să execute astfel de sarcini, se sancţionează
cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei şi retragerea autorizării/desemnării.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de persoane
împuternicite/abilitate din cadrul organelorde control prevăzute laart. 30
alin. (1).
(3) Dispoziţiile referitoare la contravenţiile
prevăzute la alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 40. - Daunele generate de aplicarea
necorespun-zătoare a marcajelor CE sau CS, precum şi eliberarea de certificate
de conformitate necorespunzătoare se suportă de vinovaţi.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii finale
Art. 41. - (1) Autoritateacompetentăîn domeniul
produselor pentru construcţii este Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
şi Locuinţelor.
(2) Pentru asigurarea punerii
în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor poate emite
instrucţiuni care se aprobă prin ordin al ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 42. - (1) Pot fi introduse pe piaţă sau utilizate
în scopurile prevăzute, fără alte restricţii legale, numai produsele care
satisfac prevederile prezentei hotărâri.
(2) Este interzisă obstrucţionarea, prin reglementări
impuse de autorităţi publice sau de organisme private abilitate de către
autorităţi ori aflate în poziţie de monopol, a folosirii potrivit destinaţiei
prevăzute a produselor care satisfac prevederile prezentei hotărâri.
(3) Sunt exceptate de la
prevederile alin. (2) reglementările care transpun prevederi ale actelor
comunitare sau care condiţionează din punct de vedere tehnic folosirea
produselor.
Art. 43. - (1) Se instituie sistemul naţional de
informare privind produsele pentru construcţii a căror conformitate cu
specificaţii tehnice armonizate a fost atestată, care este gestionat de Consiliu.
(2) Procedura de constituire şi diseminare a
informaţiilor se elaborează de Consiliu ca document tehnic director şi se
aprobă prin ordin al autorităţii competente, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(3) Cheltuielile de constituire şi funcţionare a bazei
de date aferente se suportă din venituri proprii constituite la Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în baza art. 40 din Legea nr.
10/1995 privind calitateaîn construcţii, cu modificările ulterioare.
Art. 44. -Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 45. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la
data de 27 februarie 2005.
(2) Excepţie de la prevederile
alin. (1) fac:
a) prevederile art. 3 şi art. 37 alin. (3) şi (4),
care intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri;
b) prevederile art. 25, 26 şi ale art. 28 alin. (1),
care se aplică la data intrării în vigoare a protocolului PECA;
c) prevederile art. 11, art. 33 alin. (4), (5) şi (6),
care intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
(3) Reglementările tehnice existente şi cele care vor
fi promovate ulterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care conţin
dispoziţii referitoare la fabricarea, comercializarea sau utilizarea produselor
pentru construcţii, trebuie să fie armonizate potrivit prevederilor prezentei
hotărâri şi celor stabilite prin documentele tehnice directoare, în sensul art.
2 alin. (1) lit. f).
(4) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se
abrogă:
a) Regulamentul privind autorizarea şi acreditarea
laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii, prevăzutîn anexa nr. 6,
şi Regulamentul privind certificarea de conformitate a calităţii produselor
folosite în construcţii, prevăzut în anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 877/1999 privind
obligativitatea furnizorilor de materiale, elemente de construcţii şi produse
destinate construcţiilor de a efectua încercări şi analize de laborator numai
prin laboratoare autorizate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 538 din 4 noiembrie 1999;
c) Hotărârea Guvernului nr. 102/2003 privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 129 din 27 februarie 2003;
d) orice alte dispoziţii contrare.
Art. 46. - Prezenta hotărâre transpune Directiva
89/106/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 21 decembrie 1988 privind
produsele pentru construcţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii
Europene, L 40 din 11 februarie 1989, pag. 12, amendată prin Directiva
93/68/EEC a Consiliului Comunităţii Europene din 22 iulie 1993, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene, L220 din 30 august 1993,pag.1.
ANEXA Nr. 1
CERINTELE ESENTIALE ALE CONSTRUCTIILOR
Produsele pentru construcţii trebuie să permită
realizarea construcţiilor care,
în ansamblul lorşi, separat, pe elementele de construcţii componente, luând în
considerare şi aspectele economice, să fie adecvate pentru utilizarea
preconizată, şi, în acest sens, să satisfacă cerinţe esenţiale din prezenta
anexă, atunci când construcţiile sunt supuse unor reglementări ce conţin
asemenea cerinţe. Astfel de cerinţe trebuie, în condiţiile unei mentenanţe
normale, să fie satisfăcute de-a lungul unei durate de viaţă rezonabilă din
punct de vedere economic. Cerinţele au în vedere, în general, acţiuni
previzibile.
1. Rezistenţă mecanică şi
stabilitate
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate
astfel încât încărcările susceptibile de a se exercita asupra lor în timpul
construirii şi în exploatare să nu determine niciunul din evenimentele
următoare:
a) prăbuşirea în întregime sau a unei părţi din
construcţie;
b) deformaţii de o mărime inadmisibilă;
c) deteriorări ale unor părţi ale construcţiei, ale
instalaţiilor sau echipamentelor înglobate ca rezultat al unor deformaţii
importante ale structurii portante;
d) distrugeri determinate de evenimente accidentale,
disproporţionate ca mărime în raport cu cauzele
primare.
2. Securitate la incendiu
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate
astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante ale construcţiei
să poată fi estimată pentru o perioadă determinată de
timp;
b) apariţia şi propagarea focului şi fumului în interiorul
construcţiei să fie limitate;
c) propagarea incendiului la construcţiile învecinate
să fie limitată;
d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să
poată fi salvaţi prin alte mijloace;
e) să fie luată în consideraţie securitatea echipelor
de intervenţie.
3. Igienă, sănătate şi
mediu înconjurător
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate
astfel încât să nu constituie o ameninţare pentru igiena şi sănătatea
ocupanţilorsau a vecinilor, în special ca urmare a:
a) degajării de gaze toxice;
b) prezenţei în aer a unor particule sau gaze
periculoase;
c) emisiei de radiaţii periculoase;
d) poluării sau contaminării apei sau solului;
e) evacuării defectuoase a apelor reziduale, a fumului
şi a deşeurilorsolide sau lichide;
f) prezenţei umidităţii în părţi ale construcţiei sau
pe suprafeţele interioare ale acesteia.
4. Siguranţă în exploatare
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate
astfel încât utilizarea sau funcţionarea lor să nu prezinte riscuri
inacceptabile de accidentare, precum alunecare, cădere, lovire, ardere,
electrocutare, rănire ca urmare a unei explozii.
5. Protecţie împotriva
zgomotului
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate
astfel încât zgomotul perceput de ocupanţi sau de persoanele aflate în
apropiere să fie menţinut la un nivel atât de scăzut încât să nu afecteze
sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze
în condiţii satisfăcătoare.
6. Economia de energie
şi izolarea termică
Construcţiile şi instalaţiile lorde încălzire, răcire
şi ventilare trebuie să fie
proiectate şi executate astfel încât consumul de energie necesar pentru
utilizarea construcţiei să rămână scăzut în raport cu condiţiile climatice
locale, însă fără a afecta confortul termic al ocupanţilor.
ANEXA Nr. 2
AGREMENTUL TEHNIC EUROPEAN
1. O cerere pentru un agrement tehnic european poate
fi făcută de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia numai
unui singurorganism autorizatîn acestscop.
2. Agrementele tehnice europene (ETA) se întocmesc de
către organisme specializate cu sediul în statele membre ale Uniunii Europene,
autorizate în acest scop de autorităţile statelor respective şi reunite în
cadrul Organizaţiei Europene pentru Agremente Tehnice (EOTA),
denumite în continuare organisme membre EOTA.
In vederea elaborării de
agremente tehnice europene, autoritatea competentă din România poate abilita
unul sau mai multe organisme specializate cu sediul pe teritoriul României. în
cazul în care vorfi abilitate mai multe organisme, acestea vor fi coordonate de
Consiliu, care nominalizează unul dintre acestea ca purtător de cuvânt al României în cadrul EOTA. Numele şi
adresele acestor organisme se notifică Comisiei Europene şi celorlalte state
membre de către autoritatea competentă.
3. Regulile comune de procedură pentru solicitarea,
elaborarea şi acordarea agrementului tehnic european, stabilite în cadrul EOTA,
vor fi publicate ca versiune oficială în limba română într-un regulament specific, elaborat de Consiliu ca document tehnic director.
4. Organismele membre EOTA iniţiază şi derulează
procedurile de agrementare adoptate în cadrul EOTA, acordându-şi reciproc tot
sprijinul necesar.
5. Organismele membre EOTApublică agrementele tehnice
elaborate şi comunică indicativele acestora tuturororganismelor notificate. La cererea unui organism
membru EOTA, acestuia i se transmite setul complet de documente care susţin
agrementul acordat.
6. Costurile generate de elaborarea agrementelor tehnice europene se stabilesc de organismele membre EOTA şi se
suportă de solicitant.
ANEXA Nr. 3
ATESTAREA CONFORMITĂTII CU SPECIFICATIILE TEHNICE
1. Metode pentru controlul
conformităţii
In cadrul procedurilor de atestare a conformităţii
produselor cu specificaţiile tehnice potrivit prevederilor art. 21, se utilizează
următoarele metode de control al conformităţii; selecţia şi combinarea
metodelor pentru fiecare sistem determinat depind de cerinţele specifice
produsului sau unui grup de produse:
a) încercări iniţiale de tip
ale produsului, efectuate de către producător sau de un
organism notificat;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul
producţiei potrivit unui plan de încercări prestabilit, efectuate de către
producătorsau de un organism notificat;
c) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la
locul producţiei, de pe piaţă sau dintr-un şantier, efectuate de către
producătorsau de un organism notificat;
d) încercări pe eşantioane prelevate dintr-un lot
pregătit pentru livrare sau deja livrat, efectuate de către producător sau de
un organism notificat;
e) controlul producţiei în fabrică;
f) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a
controlului producţiei în fabrică, efectuată de către un organism notificat;
g) supravegherea, aprecierea
şi evaluarea continuă a controlului producţiei în fabrică, efectuată de către
un organism notificat.
In sensul prezentei hotărâri, prin control al
producţiei în fabrică se înţelege controlul intern permanent exercitat de
producător. Acesta trebuie să conţină toate elementele, cerinţele şi
dispoziţiile adoptate de producător, documentate în mod sistematic sub forma
unor politici şi proceduri scrise. Documentaţia scrisă asupra sistemului de
control al producţiei în fabrică trebuie să asigure stabilirea corespondenţei
cu elementele aplicabile ale unui sistem de asigurare a calităţii şi să permită
verificarea realizării caracteristicilor cerute pentru produs şi a modului
efectiv de operare al sistemului de control al producţiei în fabrică.
2. Sisteme de
atestare a conformităţii
Sistemele de atestare a conformităţii produselorse
definesc în funcţie de repartizarea sarcinilor între producător şi organismele
notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1 la 4, exprimând
nivelul de exigenţă în ordine descrescătoare, după cum urmează:
A. Sistem 1+: Certificarea
conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat, pe bază
de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul
producţiei după un plan de încercări prestabilit.
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a
controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea
controlului producţiei în fabrică;
d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la
locul producţiei, de pe piaţă sau de pe şantiere.
B. Sistem 1+:
Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare
notificat, pe bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul
producţiei după un plan de încercări prestabilit.
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a
controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea
controlului producţiei în fabrică.
C. Sistem 2+:
Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe
bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul
producţiei după un plan de încercări prestabilit.
2) Sarcinile organismelor notificate
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe
baza:
- inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a
controlului producţiei în fabrică;
- supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea
controlului producţiei în fabrică.
D. Sistem 2: Declaraţia
de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul
producţiei după un plan de încercări prestabilit.
2) Sarcinile organismelor notificate
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe
baza:
- inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a
controlului producţiei în fabrică.
E. Sistem 3: Declaraţia
de conformitate a produsului (de al doilea tip) dată de producător, pe bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
2) Sarcinile laboratorului notificat
b) încercări iniţiale de tip ale produsului.
F. Sistem 4: Declaraţia
de conformitate a produsului (de al treilea tip) dată de producător, pe baza
următoarelor sarcini efectuate de el însuşi:
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică.
3. Organisme implicate în
atestarea conformităţii
In raport cu funcţiunile organismelor implicate în
atestarea conformităţii, trebuie făcută distincţie între:
a) organisme de certificare, prin care se înţeleg organisme independente, guvernamentale sau
neguvernamentale, având competenţa şi responsabilitatea de a efectua
certificarea conformităţii corespunzător unor reguli prestabilite de procedură
şi de management;
b) organisme de inspecţie, prin care se înţeleg organisme independente, având organizarea,
personalul, competenţa şi integritatea necesare pentru a executa, conform unor
criterii specificate, funcţiuni precum evaluarea, recomandarea acceptării şi
auditul ulterior al
operaţiilorde control al producţiei realizate de producător, ca şi eşantionarea
şi evaluarea produselor conform criteriilor specificate;
c) laboratoare de încercări,
prin care se înţeleg laboratoare care măsoară,
examinează, încearcă, etalonează sau determină în orice alt fel
caracteristicile sau performanţele materialelor sau produselor.
In situaţiile prevăzute la pct.
2 lit. A, B, C şi D, cele trei funcţiuni menţionate la pct. 3 lit. a), b) şi c)
pot fi îndeplinite de acelaşi organism sau de organisme diferite, în cazul din
urmă organismele de inspecţie şi laboratoarele de încercări implicate în
atestarea conformităţii executându-şi sarcinile în
numele organismului de certificare.
Criteriile privind competenţa, imparţialitatea şi
integritatea organismelor de certificare, a organismelor de inspecţie şi a
laboratoarelor de încercări sunt prevăzute în anexa nr. 4.
4. Marcajul de conformitate CE, Certificatul de conformitate EC, Declaraţia de conformitate
EC
4.1. Marcajul de conformitate CE
- Marcajul CE trebuie să respecte elementele de
identificare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 608/2001, republicată, cu
modificările ulterioare.
- Marcajul CE trebuie să fie
urmat de numărul de identificare al organismului implicat în faza de control al
producţiei.
Informaţii asociate
Marcajul CE trebuie să fie însoţit de următoarele
informaţii:
a) numele sau marca de identificare a producătorului;
b) ultimele două cifre ale anului în care a fost
aplicat marcajul;
c) numărul Certificatului de conformitate EC, dacă e
cazul;
d) indicaţii pentru identificarea caracteristicilor
produsului pe baza specificaţiilor tehnice;
e) indicativele directivelor comunitare aplicate.
4.2. Certificatul de conformitate EC
Certificatul de conformitate EC trebuie să conţină în
special următoarele:
a) numele şi adresa organismului de certificare;
b) numele şi adresa producătorului sau ale
reprezentantului autorizat al acestuia;
c) descrierea produsului, precizând tipul,
identificarea, utilizarea etc;
d) specificaţiile tehnice cu care este conform
produsul;
e) condiţiile particulare de utilizare a produsului;
f) numărul Certificatului;
g) condiţiile şi perioada de valabilitate a Certificatului,
după caz;
h) numele şi funcţia persoanei abilitate să semneze
Certificatul.
4.3. Declaraţia de conformitate EC
Declaraţia de conformitate EC trebuie să conţină în
special următoarele:
a) numele şi adresa producătorului sau ale reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit pe teritoriul Uniunii
Europene;
b) descrierea produsului, precizând tipul,
identificarea, utilizarea etc;
c) specificaţiile tehnice cu care este conform
produsul;
d) condiţiile particulare de utilizare a produsului;
e) numele şi adresa organismului notificat, dacă e
cazul;
f) numele şi funcţia persoanei abilitate să semneze
Declaraţia în numele producătorului sau al reprezentantului autorizat al
acestuia.
4.4. Certificatul şi declaraţia de conformitate
trebuie prezentate în limba sau limbile oficiale ale statului membru al Uniunii
Europene în care produsul urmează a fi folosit.
ANEXA Nr. 4
NOTIFICAREA LABORATOARELOR DE INCERCARI, A ORGANISMELOR DE INSPECŢIE SI A
ORGANISMELOR DE CERTIFICARE
Laboratoarele de încercări,
organismele de inspecţie şi organismele de certificare desemnate în domeniul
produselor pentru construcţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
minimale:
1. să dispună de personal specializat şi de necesarul
de mijloace şi echipamente adecvate;
2. personalul să dovedească competenţă tehnică şi
integritate profesională;
3. conducerea şi personalul tehnic să acţioneze
imparţial, la efectuarea încercărilor, la întocmirea rapoartelor, la eliberarea
certificatelor şi la executarea supravegherii, în
raport cu toate sferele, grupurile sau persoanele care au un interes direct sau
indirect asupra produselor;
4. să fie asigurată păstrarea secretului profesional
de către personalul implicat;
5. să deţină o asigurare de răspundere civilă, atunci
când răspunderea nu revine statului prin lege;
6. să participe efectiv la cooperarea europeană în
cadrul Grupului Organismelor Notificate în domeniul produselor pentru
construcţii.
Autoritatea competentă trebuie să verifice periodic
dacă se menţine îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 1 şi 2.
ANEXA Nr. 5
PREZENTAREA SCHEMATICĂ
a sistemelor de atestare a conformităţii produselor
pentru construcţii