HOTARARE Nr. 34 din 26 septembrie 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 237 din 30 septembrie 1996
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Ioan Deleanu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Virgil Firuleasa - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea contestatiilor privind inregistrarea candidaturii
domnului Ion Iliescu pentru functia de Presedinte al Romaniei, la alegerile din
3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, dupa cum urmeaza:
- nr. 240 din 25 septembrie 1996, a domnului Bob Nicolae;
- nr. 236 din 24 septembrie 1996, a Partidului Social Democrat Roman;
- nr. 242 din 25 septembrie 1996, a domnului Popa I. Ioan;
- nr. 243 din 25 septembrie 1996, a domnului Duta N. Marin.
Contestatiile au fost inaintate Curtii Constitutionale si formeaza obiectul
dosarelor nr. 229D/1996, nr. 230D/1996, nr. 231D/1996 si nr. 232D/1996.
Curtea a decis solutionarea contestatiilor fara citarea partilor, avand in
vedere cerinta legala a rezolvarii lor in maximum 48 de ore, potrivit
prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) si (3) si art. 28
alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 si
coroborate cu art: 581 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Magistratul-asistent prezinta obiectul contestatiilor.
In motivarea contestatiei depuse de domnul Bob Nicolae se arata ca domnul
Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze la functia de Presedinte al
Romaniei, deoarece a indeplinit pana in prezent doua mandate: primul, in
perioada 1990-1992 si al doilea, in perioada 1992-1996. Apreciaza ca depunerea
candidaturii pentru un al treilea mandat contravine art. 81 alin. (4) din
Constitutie, Decretului-lege nr. 92/1990 si art. 10 din Legea nr. 69/1992.
In motivarea contestatiei Partidului Social Democrat Roman se sustine, in
esenta, ca: domnul Ion Iliescu a indeplinit, anterior alegerilor presedintiale
programate pentru 3 noiembrie 1996, doua mandate de Presedinte al Romaniei,
corespunzator art. 81 alin. (4) din Constitutie; intrucat art. 150 alin. (1)
din Constitutie prevede ca legile si toate celelalte acte normative raman in
vigoare numai in masura in care nu contravin Constitutiei, rezulta ca
Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, in care, de asemenea, s-a prevazut
"alegerea tuturor conducatorilor politici" pentru unul sau, cel mult,
doua mandate, act normativ cu caracter constitutional, ca si Decretul-lege nr.
92 din 14 martie 1990, au ramas in vigoare; se mai sustine ca insasi Curtea
Constitutionala, prin Hotararea nr. 18 din 7 septembrie 1992, a retinut ca
primul mandat al domnului Ion Iliescu a inceput la 20 mai 1990; se apreciaza ca
cel de-al doilea mandat, septembrie 1992 - noiembrie 1996, "este guvernat
de Constitutia din 1991 " care a preluat si mentinut principiul
constitutional de "cel mult doua mandate" pentru functia de
Presedinte al Romaniei, prevazut in Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989;
se mai arata ca, potrivit art. 83 alin. (1) din Constitutie, durata maxima a
mandatului este de 4 ani pentru a nu se permite exercitarea functiei de
Presedinte al Romaniei mai mult de 8 ani, or, daca, prin absurd, "s-ar
numara mandatele din decembrie 1991, data aprobarii Constitutiei, un nou mandat
al Presedintelui Ion Iliescu ar depasi si numarul de doua al mandatelor si
maximumul de 8 ani prevazut in mod imperativ de Constitutie". In sprijinul
acestor afirmatii sunt invocate si dispozitiile art. 10 din Legea nr. 69 din 15
iulie 1992 pentru alegerea Presedintelui Romaniei; considera ca depunerea
candidaturii pentru a treia oara "capata o deosebita gravitate",
tinand seama ca in functia pe care o ocupa trebuie sa "vegheze la
respectarea Constitutiei, in conformitate cu prevederile art. 80 alin. (2) din
legea fundamentala"; deoarece nu sunt indeplinite conditiile legale pentru
inregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la functia de Presedinte al
Romaniei, se impune anularea acestei inscrieri; potrivit art. 126 din
Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, coroborate
cu art. 20 din Constitutie, solicita sa se dispuna judecarea in sedinta
publica, cu citarea contestatorului, iar, in caz contrar, pronuntarea sa se
faca "in sedinta publica potrivit legii, care in aceasta privinta nu
creeaza nici un regim derogatoriu".
In motivarea contestatiei domnului Popa I. Ioan se sustine ca domnul Ion
Iliescu candideaza pentru al treilea mandat la alegerile presedintiale din 3
noiembrie 1996 si, in consecinta, se incalca principiile inscrise in
Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale din 22
decembrie 1989, prevederile Decretului-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, ale
Decretului-lege nr. 92 din 14 martie 1990, ale art. 81 alin. (4) si art. 83
alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 10 din Legea nr. 69 din 15 iulie
1992.
In motivarea contestatiei domnului Duta N. Marin se arata, in esenta, ca:
inregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu este contrara art. 81 alin. (4)
din Constitutie; domnul Ion Iliescu este implicat direct in lovitura de stat
din decembrie 1989 si in condamnarea la moarte, fara probe, a sotilor
Ceausescu; se face vinovat de moartea a numeroase persoane care au participat
la evenimentele din decembrie 1989; dupa preluarea puterii, impreuna cu fostele
structuri de partid si de securitate si cu ajutorul organelor de procuratura si
justitie, a instaurat un regim de dictatura si teroare pentru reprimarea
tuturor oponentilor politici, inclusiv a sa. In acest sens, sustine ca i s-au
retinut drepturile salariale, fara temei legal, timp de 16 luni, i s-a desfacut
nejustificat contractul de munca, nu a beneficiat de prevederile Legii nr.
18/1991 si, desi s-a adresat organelor de procuratura, justitie, inclusiv
ministrului justitiei, procurorului general, presedintelui Curtii Supreme de
Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, indicand in acest sens un
numar mare de dosare si plangeri, nu i s-a facut dreptate; mai arata ca a
sesizat si pe Presedintele Ion Iliescu, insa acesta "nu a mediat cazul sau
cu puterea judecatoreasca si executiva, legalizand genocidul politic"; de
asemenea, mai sustine ca Frontul Salvarii Nationale, Partidul Democratiei
Sociale din Romania si Guvernul au conceput si aplicat un plan de distrugere a
patrimoniului agrar si industrial al tarii, au impartit rezerva de circa 3
miliarde dolari, prin liberalizarea preturilor au transformat Romania intr-o
piata de desfacere a Vestului si, prin Legea privatizarii societatilor comerciale
nr. 58 din 14 august 1991, "au decimat industria, comertul si turismul in
favoarea unor retele de afaceristi", toate acestea si datorita
Presedintelui Ion Iliescu care "nu a aparat interesul national".
Deoarece contestatiile au acelasi obiect, si anume inregistrarea
candidaturii domnului Ion Iliescu, iar intre motivele invocate exista o stransa
legatura, presedintele Curtii Constitutionale, pentru o mai buna administrare a
justitiei, pune in discutie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 232D/1996, nr. 231D/1996 si nr.
230D/1996 la Dosarul nr. 229D/1996, care a fost primul inregistrat, urmand a se
pronunta asupra tuturor contestatiilor printr-o singura hotarare.
Procurorul, avand cuvantul in fond, pune concluzii de respingere a
contestatiilor, deoarece motivele pe care acestea se intemeiaza au fost
solutionate de Curtea Constitutionala prin hotarari deja pronuntate. Cat
priveste consideratiile de ordin politic, economic, moral si material, arata ca
acestea nu reprezinta cauze de neeligibilitate.
CURTEA,
luand in dezbatere contestatiile inaintate de Biroul Electoral Central,
constata ca este competenta sa le solutioneze in temeiul art. 144 lit. d) din
Constitutie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 si al art. 11 alin. (3) din Legea
nr. 69/1992.
Analizand contestatiile in raport cu prevederile Constitutiei, ale Legii
nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui Romaniei si vazand concluziile
reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmatoarele:
Contestatiile se intemeiaza, in esenta, pe un singur motiv, si anume
depunerea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru un al treilea mandat. In
legatura cu acest motiv, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Hotararea
nr. 1 din 8 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 213 din 9 septembrie 1996, si nu exista motive sa se revina asupra celor
statuate. Astfel, s-a stabilit ca "mandatul presedintial reglementat de
Constitutia Romaniei nu poate fi asezat in prelungirea unor durate de
indeplinire a functiei de Presedinte al Romaniei anterioare intrarii in vigoare
a legii fundamentale" si ca "mandatul de Presedinte al Romaniei din
perioada 1992 - 1996 este primul mandat constitutional al domnului Ion
Iliescu". In consecinta, motivul invocat in legatura cu numarul mandatelor
exercitate pana in prezent de domnul Ion Iliescu este neintemeiat.
In sprijinul argumentarii din contestatia Partidului Social Democrat Roman
s-a invocat si referirea la functia de Presedinte al Romaniei din Hotararea nr.
18/1992 a Curtii Constitutionale, pronuntata intr-un litigiu ce interesa
functiile indeplinite de domnul Ion Iliescu ca presedinte al Consiliului
Frontului Salvarii Nationale si al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala,
nefacandu-se insa distinctia necesara intre aceste functii anterioare
Constitutiei si regimul functiei de Presedinte al Romaniei, definit prin
mandatul constitutional prevazut de art. 81 alin. (4).
Fata de cele aratate, rezulta ca mandatul de Presedinte al Romaniei din
perioada 1992-1996 este primul mandat constitutional al domnului Ion Iliescu.
In aceeasi contestatie s-a solicitat ca pronuntarea hotararii sa se faca in
sedinta publica. Este adevarat ca, potrivit art. 121 alin. 3 din Codul de
procedura civila, "hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta
publica", iar art. 581 din Codul de procedura civila nu cuprinde o norma
derogatorie in acest sens. Dar, potrivit art. 16 din Legea nr. 47/1992, procedura
jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile
procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii
in fata Curtii Constitutionale, iar compatibilitatea se hotaraste exclusiv de
Curte. De altfel, hotararea Curtii se publica integral in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
Celelalte "motive" invocate, indeosebi in contestatia domnului
Duta N. Marin, nu reprezinta impedimente juridice pentru ca o persoana sa poata
candida la functia de Presedinte al Romaniei, in sensul art. 34 alin. (2), art.
16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) si art. 81 alin. (4) din
Constitutie, astfel incat nu pot constitui temei legal pentru infirmarea
inregistrarii de catre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ion
Iliescu la alegerile presedintiale din 3 noiembrie 1996. In acest sens, Curtea
Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe hotarari, cu prilejul alegerilor
din 1992 si al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni
asupra celor statuate.
Prin natura lor, aceste motive de ordin politic, economic si moral exced
atributiile Curtii Constitutionale, definite de Constitutie si de Legea nr.
69/1992, putand fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul
exprimarii votului.
In consecinta, contestatiile ce fac obiectul judecatii de fata urmeaza a fi
respinse.
Pentru considerentele aratate si vazand dispozitiile art. 144 lit. d) din
Constitutie, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale art. 27 si 28 din Legea nr.
47/1992, precum si pe cele ale art. 2 alin. (2) si art. 11 alin. (2) si (3) din
Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA
In numele legii
HOTARASTE:
Respinge ca neintemeiate contestatiile privind inregistrarea candidaturii
domnului Ion Iliescu la functia de Presedinte al Romaniei, formulate de domnul
Bob Nicolae, de Partidul Social Democrat Roman si de domnii Popa I. Ioan si
Duta N. Marin.
Hotararea este definitiva si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Constantin Burada