HOTARARE   Nr. 1515 din 19 noiembrie 2008

privind emiterea autorizatiei de mediu pentru Societatea Nationala „Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 si Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavoda

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 7 din 6 ianuarie 2009

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se emite autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţională „Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2005 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională „Nuclearelectrica" Bucureşti - S.A. - Sucursala CNE-PROD Cernavodă - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 12 septembrie 2005, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

p. Ministrul internelor şi reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Vajda Borbala

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

ANEXĂ

AUTORIZAŢIE   DE   MEDIU

Nr. 1 din 26 mai 2008

Ca urmare a Cererii adresate de Societatea Naţională „Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE Cernavodă, cu sediul în judeţul Constanţa, localitatea Cernavodă, Str. Medgidiei nr. 2, înregistrată cu nr. 122.586 din 9 mai 2007 la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se emite:

AUTORIZAŢIA  DE   MEDIU

pentru funcţionarea Unităţii nr. 1 şi a Unităţii nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă (CNE Cernavodă) din localitatea Cernavodă, Str. Medgidiei nr. 2, judeţul Constanţa, care prevede organizarea desfăşurării activităţii în amenajările existente pe amplasamentul în suprafaţă totală de 208.710,00 m2, exploatarea echipamentelor nucleare şi clasice specifice şi a anexelor (auxiliare şi suport), în scopul producerii şi distribuţiei energiei electrice şi termice.

Documentaţia conţine fişă de prezentare şi declaraţie întocmită de titularul de activitate, autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţională „Nuclearelectrica" (S.N.N.) - S.A. - Sucursala CNE-PROD Cernavodă - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodă, emisă prin Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2005, acordul de mediu pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a Unităţii nr. 2 din cadrul obiectivului de investiţii „CNE Cernavodă 5x700MW(e)", promovat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2004, Acordul de mediu nr. 2.058 din 22 aprilie 2002, emis de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Constanţa pentru depozit intermediar de combustibil nuclear ars al CNE-PROD Cernavodă, acte de reglementare emise de alte autorităţi şi contracte de prestări de servicii cu diverse unităţi, după cum urmează:

- Certificat de înregistrare a S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodă Seria B nr. 1.189.987 din 17 octombrie 2007, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, cod unic de înregistrare 22554619;

-Autorizaţie de amplasare nr. I/665 din 30 septembrie 1978, eliberată de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară;

- Autorizaţie de construcţie nr. 19.123 din 19 august 1993 pentru Unitatea nr. 1 - CNE Cernavodă, emisă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;

- Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a Unităţii nr. 1 a CNE Cernavodă, nr. SNNCNE Cernavodă U1-1/2008, emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN);

- Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a Unităţii nr. 2 a CNE Cernavodă, nr. SNNCNE Cernavodă U2-2/2008, emisă de CNCAN;

-Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a modulelor 1, 2 şi 3 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) aparţinând CNE Cernavodă, nr. SNN DICA-01/2007, emisă de CNCAN;

- Autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. DD 01/2005, emisă de Guvernul României - CNCAN pentru transport de materiale radioactive;

- Aviz sanitar nr. 31.877 din 4 decembrie 2002, emis de Ministerul Sănătăţii şi Familiei - direcţia de sănătate publică judeţeană pentru continuarea lucrărilor de construcţie la CNE-INVEST Cernavodă - Unitatea nr. 2;

- Aviz sanitar nr. 2-12.104 din 28 septembrie 2006, emis de Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa pentru producere de energie electrică în cadrul reactorului nuclear energetic Unitatea nr. 2 CNE Cernavodă;

- Aviz sanitar de funcţionare pentru DICA nr. 4.148 din 18 martie 2003, eliberat de Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Nucleare;

-Autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 2.652 din 21 martie 2001, eliberată de Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa;

-  Aviz nr. 33.585 din 2 aprilie 1997 pentru „Planul de intervenţie pentru Centrala Nucleară Cernavodă, Unitatea nr. 1", eliberat de Ministerul de Interne - Corpul de Pompieri Militari - Inspectoratul General;

-   Autorizaţii de prevenire si stingere a incendiilor nr. 770.164/1, 770.164/2, 770.164/3, 770.164/4, 770.164/5 din 6 august 2002, emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri „Dobrogea" a Judeţului Constanţa pentru sediu sucursală cu producţie de energie electrică, cabinet medical, cantină-bufet, complex cazare, bufet;

-   Autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 601.026 din 25 iunie 2005 pentru amenajare de spaţii pentru birouri şi ateliere în clădirile 080 şi 082, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea" al Judeţului Constanţa;

-Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii nr. 11.997 din 9 august 2002 pentru S.N.N. - S.A. CNE-PROD cu profil de producere energie electrică şi termică, eliberată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Inspecţia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa;

-   Autorizaţie   de   gospodărire   a   apelor   nr.   225   din 19 decembrie 2006 privind „Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru perioada de teste şi punere în funcţiune a Unităţii nr. 2 de la CNE Cernavodă", emisă de Administraţia Naţională „Apele Române";

-   Autorizaţie   de   gospodărire   a   apelor   nr.   177   din 7 septembrie 2007 privind „Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile nr. 1 şi nr. 2 de la CNE Cernavodă", emisă de Administraţia Naţională „Apele Române";

-  Autorizaţie de gospodărire a apelor de modificare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind „Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile nr. 1 şi nr. 2 de la CNE Cernavodă", având nr. 51 din 3 martie 2008, emisă de Administraţia Naţională „Apele Române";

-  Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 1.254 din 6 decembrie 2005 pentru DICA Cernavodă, emisă de Administraţia Naţională „Apele Române";

- Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 1 din 8 ianuarie 2008 privind DICA, emisă de Administraţia Naţională „Apele Române";

- protocol privind metodologia utilizării resurselor de apă şi primirii apelor uzate în resursele de apă, încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral' (nr. 10.815 din 15 iunie 2006) şi S.N.N. - S.A. - Direcţia CNE Cernavodă (nr. 16.697D din 27 iunie 2006);

- protocol privind metodologia utilizării resurselor de apă şi primirii apelor uzate în resursele de apă, încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea'Litoral (nr. 21.580 din 13 decembrie 2007) şi S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavodă (nr. 00016SC din 17 decembrie 2007);

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 82 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă, pentru primire ape uzate în resursă;

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 182 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă, pentru utilizare apă din Dunăre pentru centrala nucleară;

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1.182 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă, pentru utilizare apă din subteran pentru alte unităţi;

- Contract de prestări servicii nr. 2.016/2002, încheiat cu Compania Naţională (C.N.) „Administraţia Canalelor Navigabile"

- S.A. Constanţa pentru tranzitarea prin bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră (CDMN) a apei necesare funcţionării Grupului nr. 1 al CNE-PROD Cernavodă, preluarea şi tranzitarea apei de răcire de la Grupul energetic 1 al CNE-PROD Cernavodă în bieful II al CDMN, preluarea apei în bieful I al CDMN aflat în racord cu bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare a CNE-PROD Cernavodă;

- Contract de prestări de servicii nr. 2.052/2006, încheiat cu C.N. „Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa pentru tranzitarea prin bieful I al CDMN a apei necesare testării şi punerii în funcţiune a Grupului 2 al CNE-INVEST Cernavodă, preluarea şi tranzitarea apei de răcire de la Grupul nr. 2 al CNE-INVEST Cernavodă, deversată în bieful II al CDMN, preluarea apei în bieful I al CDMN, aflat în racord cu bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare a CNE-INVEST Cernavodă;

- Protocol nr. 16.450 din 15 august 2005, încheiat între C.N. „Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N.

- S.A. CNE-INVEST Cernavodă, privind stabilirea unui cadru de desfăşurare organizată a activităţii de gospodărire a apelor;

-  protocol încheiat între C.N. „Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă (unităţile nr. 1 şi nr. 2) privind stabilirea unui cadru de desfăşurare organizată a activităţii de gospodărire a apelor nr. ACN 5.137 din 27 martie 2008;

- Contractul de prestări de servicii nr. 2.057/2007, încheiat între C.N. „Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. pentru Sucursala CNE Cernavodă privind servicii de tranzitare apă în bieful I al CDMN printr-o cale de aductiune apă de la Dunăre la bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă şi pentru servicii de tranzitare şi evacuare la mare a apei de răcire deversate de CNE Cernavodă, unităţile nr. 1 şi nr. 2, în bieful II al CDMN;

- Contract nr. 575 din 6 decembrie 2006 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercială DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavodă;

- Contract nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercială DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă;

- Act adiţional nr. 3 la Contractul nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercială DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă;

- Contract nr. R-3715, încheiat între S.N.N. - S.A. şi Societatea Comercială HIDROCORA-S.A. pentru evacuarea gunoiului menajer din zona administrativă;

-  Contract nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind efectuarea prestaţiei de neutralizare a gunoiului menajer în rampa de gunoi a oraşului, încheiat între Primăria Cernavodă - Serviciul public de gospodărire comunală şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă;

- Act adiţional nr. 1 la Contractul nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind servicii de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor menajere la rampa oraşului, încheiat între Primăria Cernavodă - Serviciul public de gospodărire comunală şi S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodă;

- Autorizaţie pentru deţinerea şi utilizarea de produse şi substanţe toxice, eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă cu nr. 1.544 din 17 februarie 2005 Constanţa şi de Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa cu nr. 208 din 10 februarie 2005;

- Aviz favorabil nr. 1.704 din 25 februarie 2005 privind utilizarea hexaflorurii de sulf pentru identificarea infiltraţiilor în condensator, eliberat de Administraţia Naţională „Apele Române";

-  declaraţii ale locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 2, înregistrate la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Agenţia Naţională Antidrog sub nr. 148 din 1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD şi sub nr. 149/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST;

-  declaraţii ale locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 3, înregistrată la Ministerul Administraţiei şi Internelor-Agenţia Naţională Antidrog sub nr. 268/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD pentru U1 şi sub nr. 352/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST pentru U2;

- avize prealabile pentru operaţiuni cu precursori categoria I şi II (permanganat de potasiu şi anhidridă acetică) pentru S.N.N. -S.A. Sucursala CNE-INVEST, eliberate cu nr. 115.563 din 7 octombrie 2005 de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti;

-  avize de funcţionare pentru operaţiuni cu precursori nr. 13.029, 13.030, 13.031, 13.032 din 15 februarie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, activitatea de transport, eliberate de Ministerul Economiei şi Comerţului - Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;

-  autorizaţie pentru operaţiuni cu precursori nr. 2.358/30.971 din 11 iulie 2006 pentru activitatea prevăzută cu precursori din categoria I şi II, anhidridă acetică şi permanganat de potasiu, pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice - Direcţia generală farmaceutică şi aparatură medicală;

- autorizaţii pentru operaţiuni cu precursori nr. 4.582, 4.583, 4.584, 4.585, 4.586 din 23 februarie 2006 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD şi nr. 15.001, 15.002, 13.993, 13.999 din 21 octombrie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST, pentru activităţile de procurare din ţară şi din import, stocare-depozitare, manipulare, livrare la intern şi folosire în procesul de producţie, eliberate de Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;

-  Licenţă seria L nr. 1.737 din 25 aprilie 2005 pentru producerea de energie termică, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;

-  Licenţă seria L nr. 2.008 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termică, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;

-  Decizia nr. 480 din 25 aprilie 2005 privind modificarea Licenţei nr. 244 pentru producerea de energie termică acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001;

- Decizia nr. 1.684 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licenţei nr. 244 pentru producerea de energie termică acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001, cu modificările ulterioare;

-  Licenţă seria L nr. 2.007 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termică, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 5 din 3 decembrie 1999;

- Decizia nr. 1.683 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licenţei nr. 5 pentru producerea de energie termică acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 80 din 3 decembrie 1999, cu modificările ulterioare;

- certificate nr. 56/1 din 14 martie 2007 şi nr. 402 din 14 martie 2007, prin care Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii certifică sistemul de management de mediu şi sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale ale organizaţiei S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodă pentru producerea de energie electrică şi termică utilizând surse nucleare conform condiţiilor din standardul SR EN ISO 14001: 2005 (ISO 14001: 2004) si din referenţialul OHSAS 18001: 2004 (OHSAS 18001:1999);

- Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră nr. 3 din 19 ianuarie 2007, emisă pentru S.N.N. - S.A. Direcţia CNE Cernavodă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi;

-Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră nr. 1 din 6 februarie 2008, emisă pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodă de ARPM Galaţi.

Prezenta autorizaţie de mediu se emite cu următoarele condiţii speciale impuse:

1.  La punerea în funcţiune a obiectivului, titularul va efectua o analiză postproiect în scopul identificării oricărui impact semnificativ transfrontieră.

2. Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va realiza respectând legislaţia în vigoare emisă de CNCAN, reprezentată prin Norma pentru transportul materialelor radioactive nr. 357/2005.

3.  La evacuarea apelor tehnologice care prezintă încărcare termică se vor lua în considerare valorile de temperatură prevăzute în Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 51 din 5 mai 2008, respectiv:

•  pentru evacuarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră de maximum 7 °C peste temperatura apei biefului I al Canalului Dunăre-Marea Neagră, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depăşească 25 °C;

•  pentru evacuarea în fluviul Dunărea, de maximum 10 °C peste temperatura apei fluviului Dunărea, dar nu mai mare de 35 °C, după parcurgerea zonei de amestec.

4.   Titularul activităţii are obligaţia respectării condiţiilor menţionate în autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare. Modul de îndeplinire a acestora la termenele stabilite va fi raportat atât autorităţilor de gospodărire a apelor (Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral), cât şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa.

5.  Se va urmări încadrarea în normele legale în vigoare privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei şi respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de alte autorităţi.

6. Orice defecţiune sau avarie apărută în funcţionarea CNE Cernavodă, care are sau poate avea un impact negativ asupra populaţiei şi asupra mediului, va fi adusă în mod operativ la cunoştinţa autorităţilor de mediu şi autorităţilor cu responsabilităţi specifice, conform prevederilor legale, acţionându-se potrivit celor prevăzute în planurile de alarmare şi intervenţie.

7. Orice evacuare în mediul înconjurător peste valorile-limită aprobate în autorizaţia de mediu va fi notificată autorităţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului.

8.  Modificările şi completările ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autorităţi care au stat la baza eliberării prezentei autorizaţii de mediu, precum şi emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autorităţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului.

Prezenta autorizaţie este valabilă timp de 10 ani de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2005 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională „Nuclearelectrica" Bucureşti - S.A. Sucursala CNE-PROD Cernavodă - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 12 septembrie 2005, se abrogă.

Nerespectarea prevederilor autorizaţiei emise prin prezenta hotărâre atrage suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz, în condiţiile legii.

I. Activitatea autorizată

1. Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)

Organizarea structurilor/clădirilor sucursalei CNE - Cernavodă prevede o componentă nucleară şi o componentă clasică.

Componenta nucleară include:

• două clădiri ale reactoarelor nucleare aferente Unităţii nr. 1 (U1)şi Unităţii nr. 2 (U2), similare din punct de vedere structural şi funcţional, cu suprafaţa construită de 1.538, 52 m2 x 2, în care sunt amplasate reactoarele nucleare, echipate cu sistemele specifice de proces, şi auxiliarele acestora, echipamente aferente sistemelor nucleare de producere a aburului şi sistemelor de securitate nucleară; sistemul de ventilare este prevăzut pentru a asigura, în regim de exploatare normală a centralei, ventilarea spaţiilor din clădirile reactoarelor în sistem deschis, cu introducerea aerului la parametrii ceruţi de condiţiile specifice fiecărei zone şi cu evacuarea aerului aspirat prin intermediul unei unităţi complexe de filtrare; acest sistem poate fi utilizat pentru depresurizarea şi purificarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident;

• două clădiri ale serviciilor auxiliare nucleare (CSAN) pentru U1 şi U2, cu suprafaţa construită de 5.304,65 m2 x 2, în care sunt amenajate camerele principale de comandă, bazinele de combustibil uzat, sistemele de transfer al combustibilului ars, sistemele de gospodărire a apei grele (alimentare, recuperare vapori apă grea, epurare apă grea) şi a deşeurilor radioactive (colectare, sortare, compactare); în cadrul acestor clădiri se află şi laboratoarele chimice, de dozimetrie şi serviciul control radiaţii; sistemele de ventilaţie şi condiţionare a aerului asigură condiţii de confort pentru personalul CNE Cernavodă în condiţii normale de funcţionare, controlează direcţia mişcării aerului de la zonele curate către cele  cu  probabilitate crescută de contaminare, filtrează aerul evacuat în atmosferă pentru a preveni depăşirea limitei derivate de eliberare a efluenţilor radioactivi gazoşi şi pentru a îndepărta căldura generată de echipamentele tehnologice din CSAN;

•  două corpuri care realizează legătură tehnologică între partea nucleară (CSAN) şi partea clasică (sala maşinilor) pentru U1 şi U2, prin rezervarea unui spaţiu adecvat rastelelor de cabluri şi conductelor;

• depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive (DIDR), comun ambelor unităţi ale CNE Cernavodă, care cuprinde clădirea principală (S = 1.172,7 m2), depozitul de cartuşe filtrante uzate (S = 141,3 m2) şi depozitul celular pentru componente Quadricell (S = 11,3 m2);

•  depozitul intermediar de combustibil ars (DICA), comun ambelor unităţi, este amplasat pe platforma CNE Cernavodă la sud-est de localitatea Cernavodă, la circa 2 km; platforma DICA este betonată, având 24.950 m2, este neinundabilă, fiind amplasată la cota 16,00 mdMB, iar modulele de stocare la 16,30 mdMB; este delimitată de restul zonei printr-un gard dotat cu elemente specifice de siguranţă; accesul la platformă este asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă; platforma cuprinde două clădiri reprezentând extinderi ale bazinului de combustibil uzat (S = 192 m2 x 2) şi depozitul propriu-zis (S = 24.000 m2), prevăzut cu module de stocare de tip monolit din beton armat (3 module date în funcţiune), drumuri şi platforme, macara-portal, corp poartă şi sistem de securitate; platforma va avea în final 27 de module în care se vor stoca 12.000 de fascicule de combustibil ars pentru o perioadă de 50 de ani;

• două turnuri de reconcentrare apă grea (S=256 m2 x 2), echipate cu coloanele instalaţiei de îmbogăţire a apei grele (D₂O), coşurile de ventilaţie, echipamentele mecanice şi electrice asociate; sistemul de ventilaţie pentru a asigura condiţiile de temperatură şi umiditate a aerului, necesare proceselor tehnologice, pentru a menţine în depresiune clădirea turnului D₂O faţă de CSAN în vederea controlării direcţiei mişcării aerului din zone cu probabilitate mică de contaminare spre zone cu probabilitate mai mare, evacuarea prin intermediul coşului de ventilaţie a unui debit de 40.000 m3/h după trecerea printr-o unitate complexă de filtrare;

•  două clădiri ale sistemului de alimentare cu energie la avarie (EPS), incluzând camerele de comandă secundare (ECR cu S = 633,18 m2/cameră) în care este instalată câte o staţie Diesel echipată cu două agregate de câte 1 MW;

• o clădire (EWS) a sistemului de alimentare cu apă la avarie (S = 90,91 m2 x 2), în care sunt amplasate câte două pompe ale sistemelor de alimentare cu apă la avarie şi echipamentele auxiliare acestora specifice fiecărei unităţi;

• două clădiri (HPECC) ale treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active (S = 294,54 m2 x 2), amplasate în vecinătatea CSAN a fiecărei unităţi şi în care sunt amplasate câte două rezervoare de apă, cu capacitatea de 108 m3/buc, şi câte un rezervor de gaz sub presiune cu capacitatea de 108 m3;

Fiecare dintre cele două clădiri HPECC, pentru iniţierea fazei de înaltă presiune a sistemului de răcire la avarie a zonei active a fost prevăzut, conform proiectului, cu câte un rezervor ce conţine aer;

•  câte un ecran de etanşare pentru asigurarea controlului circulaţiei şi nivelului apei subterane în zona clădirilor principale ale fiecărei unităţi a CNE Cernavodă; în acest scop a fost prevăzută câte o incintă ecranată şi drenată în jurul fiecărei clădiri nucleare (exceptând clădirile sistemului de alimentare cu apă la avarie) aferente fiecărei unităţi, între suprafaţa terenului (cota 15,80 mdMB) şi stratul de marnă impermeabil, realizată prin injecţii cu ciment în stratul de calcar şi din beton în stratul superior de umpluturi.

Componenta clasică include:

•două săli ale maşinilor (S = 9.166,58 m2 x 2), fiecare dintre ele având în dotare: agregatul turbogenerator, corpul degazorului, corpul electric şi echipamentele auxiliare acestora;

• două clădiri Diesel pentru generatoarele diesel de rezervă (4 x U1 şi 2 x U2);

•  două clădiri pentru echipamentele necesare asigurării agentului de răcire (sistemul de apă refrigerată);

•  staţia de 110 kV si transformatoarele aferente T1, T2 (400/110 kV, 250 MVA), T05, T06 (110/10/6 Kv, 60/30/30 MVA) şi TC02, TC02 9110/6 kV, 16 MVA);

• casa pompelor de apă de răcire (S = 1.630,6 m2) în care sunt instalate 4 pompe de apă de răcire a condensatorului turbinei, 4 pompe de apă tehnică de serviciu, 4 pompe de alimentare cu apă de rezervă (care furnizează cantitatea de apă necesară pentru chilleri şi rezervoarele de apă ale generatorilor Diesel de rezervă în cazul pierderii alimentării cu apă tehnică şi a pierderii totale sau parţiale a alimentării cu clasa IV), două pompe de apă de incendiu, echipamente auxiliare acestora;

•  clădirea sistemului de alimentare cu apă la avarie (S = 90,91 m2), în care sunt amplasate două pompe ale sistemului de alimentare cu apă la avarie şi echipamentele auxiliare acestora;

•  clădirea sistemului de alimentare cu energie la avarie şi camera de comandă secundară (S = 633,18 m2), în care este instalată o staţie diesel echipată cu două agregate de câte 1 MW;

• clădirea treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active (S = 294,54 m2), în care sunt amplasate două rezervoare de apă cu capacitatea 108 m3 fiecare şi rezervor de gaz sub presiune cu capacitatea de 108 m3;

• staţia de tratare chimică a apei (deserveşte ambele unităţi ale CNE Cernavodă) amplasată în incinta protejată, clădirea pavilion nr. 5 (S = 391,83 m2) echipată cu rezervoare de apă brută 2 x 100 m3, 3 decantori care asigură debite optime de 200-220 m3/h, rezervoare de stocare a apei pretratate 2 x 250 m3, başe de şlam 2 x 20 m3, 8 filtre mecanice cu nisip, linii de demineralizare 4 x 100 m3/h, 3 filtre cu pat mixt 3 x 100 m3/h, rezervoare de stocare a apei demineralizate 2 x 250 m3, rezervoare de ape reziduale 3 x 10 m3, rezervoare de neutralizare 3 x 400 m3, rezervoare de substanţe chimice care includ: vas consum var 8 x 19 m3/12 t, vas consum clorură ferică 3 x 4 m3, vas consum adjuvant 3 x 2,5 m3, vas consum acid clorhidric 3 x 2,5 m3 şi, respectiv, 2 x 1,5 m3, rezervoare de acid clorhidric 4 x 63 m3, rezervoare de hidroxid de sodiu 4 x 40 m3, rezervoare de clorură ferică 2 x 25 m3, siloz de var 3 x 61 m3/40 t şi echipamente auxiliare acestora;

• centrala termică de pornire (deserveşte ambele unităţi ale CNE Cernavodă), amplasată în incinta protejată, clădirea pavilion nr. 5 (S = 952 m2), echipată cu 3 cazane CR 30 (cazanul 1 este scos din funcţiune) şi un cazan ABA;

•  gospodărie combustibil (la U1) echipată cu rezervoare supraterane de motorină 4 x 200 t, amplasate în exterior (S= 25 m2), rezervoare de motorină 4 x 4,5 t (S = 32 m2) şi un rezervor de ulei de capacitate 16 m3, amplasate în clădirea Diesel; fiecare rezervor de motorină este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. Gospodărie de combustibil (la U2) are în dotare rezervoare exterioare: 4 x 200 t, amplasate subteran; în interior 2 x 7 t, 2 x 6 m3, 2 x 110 I, 2 x 2 m3 motorină; ulei - SDG în interior: 2 x 3200 I, 1 x 10 m3;

•  gospodărie combustibil lichid uşor (CLU) pentru CTP şi gospodărie de ulei;

•  grupul administrativ pavilion 1 (S = 828,9 m2) în regim S+P+3E;

•  punct termic (amplasat la cota 93 a sălii maşinilor din Unitatea 3, între axele T1-T3, şirurile U-R, S = 190 m2) echipat cu două schimbătoare de căldură, 3 pompe mari de iarnă, două pompe de vară, două pompe condens, două pompe adaos, colector abur, rezervor condens şi echipamente auxiliare;

•  laborator pentru controlul mediului (amplasat în oraşul Cernavodă, Str. 9 Mai nr. 1, S = 400 m2, care include 5 săli de laborator, 4 birouri şi camere auxiliare) dotat cu aparatură de laborator pentru măsurări beta global, măsurări de tritiu şi C-14, spectrometrie gama şi echipament pentru pregătirea probelor;

•  linie cale ferată în lungime de 1,92 km, în zona de acces controlat prin PCAa unităţii nucleare nr. 3, către incinta protejată din apropierea U1 (deserveşte descărcarea vagoanelor la gospodăria de combustibil si la rezervoarele de reactivi ale STA);

• centrul de pregătire a personalului, pavilion 2 (amplasat în zona cu acces controlat către poarta de acces în incinta protejată a U1, S = 3.740,4 m2), care include 10 săli de clasă şi 36 de birouri, dispuse pe două niveluri;

• garaj (clădire tip Extensa cu S = 742,5 m2, deschidere de 15 m şi lungime de 49,5 m din confecţii metalice) amplasat în oraşul Cernavodă, Str. Canalului, în care se desfăşoară activităţi de întreţinere şi reparaţii mecanice pentru mijloacele de transport şi utilaje; prevăzută iniţial drept garaj auto, incinta a fost reamenajată din punct de vedere tehnic şi al normelor de prevenire şi stingere a incendiilor; construcţia este realizată pe o structură metalică cu o deschidere totală de 19,6 m; interiorul este compartimentat pentru realizarea unor spaţii cu destinaţie specială: atelier de vulcanizare, vestiar, magazie de piese recuperate, atelier electric, sală de mese şi birouri;

• centrala termică garaj (Str. Canalului, Cernavodă) echipată cu două cazane care funcţionează alternativ;

•  punct termic SEIRU situat în zona industrială Saligny, echipat cu două cazane; asigură încălzirea spaţiilor de depozitare ale CNE Cernavodă (depozite de chimicale, echipamente etc);

•  dispensar medical amplasat în Str. Medgidiei nr. 1 şi destinat verificării anuale a stării de sănătate a personalului CNE Cernavodă şi acordării asistenţei medicale în situaţii de urgenţă; clădirea are regim de înălţime P+1 şi suprafaţă totală de 694,94 m2;

•  staţie de tratare apă (STA) (Campus 2) cu suprafaţa de circa 330 m2 este echipată cu rezervoare de apă potabilă 2 x 200 m3, filtre mecanice cu nisip 4 x 20 l/s, filtre cărbune activ 4 x 20 l/s, hidrofoare 3 x 5.000 I şi echipamente auxiliare acestora;

• clădire pavilion 3, amplasată în incinta controlată (zona din vecinătatea U1) faţă în faţă cu pavilionul 1, cu S = 1.900 m2, cuprinde: atelier mecanic, laborator metrologie birouri;

•  clădire pavilion 4, amplasată în incinta controlată dintre pavilionul 3 şi punctul de acces în incinta către U1, are S = 679 m2, cuprinde: remiza PSI şi birouri;

• clădire pavilion 5, cuprinde birouri, vestiare, laborator STA şi staţia de tratare a apei, este amplasată vis-a-vis de CSAN şi este alipită de CTP (S = 4.237 m2);

•  clădire pavilion „0", amplasată între pavilionul 2 şi poarta de acces către U1, cuprinde birouri, are un corp cu un etaj şi unul cu două etaje şi are S = 2.631 m2;

• depozite Dobroport, amplasate în zona industrială portuară Cernavodă, care au S = 2.900 m2;

• depozite butelii gaze tehnice; buteliile sunt amplasate în incinta celor doua unităţi nucleare şi au S = 300 m2, iar în frontul fix sunt amplasate depozitul de heliu al U1, cu S = 300 m2, şi depozitul de heliu al U2, cu S= 300 m2;

•  spaţiu de deţinere temporară a deşeurilor industriale neradioactive; este amplasat în frontul fix şi cuprinde o clădire

veche S = 103 m2 reconstruită pentru deşeuri clasa C de incediu şi o clădire nouă cu S = 120 m2 pentru deşeuri clasa B de incediu;

• staţia de hidrogen amplasată în incinta protejată pe aleea ce duce de la CTP la DIDR, care are 316 m2;

• gospodăria de rezervoare de hidrogen, amplasată în incintă la extremitatea sudică şi care are S = 95,40 m2;

• forajele FJ1 şi FJ2 pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi staţia de clorinare;

•  corpul administrativ U2 + extindere spre MT, amplasat la nord-estul parcării auto şi care are S = 3.765,94 m2;

•  clădire New Office Building (NOP) este amplasată între clădirea administrativă şi punctul de acces U2 şi care are S = 3.960 m2;

•   clădirea pentru birouri este amplasată între clădirea administrativă şi NOP şi are 633,2 m2;

• clădirea directorat este amplasată la capătul dinspre bazinul de distribuire al clădirii administrative şi are S = 622,72 m2.

Mijloacele de transport folosite - tip şi număr:

Transport personal exploatare:

Autobuze cu motor Diesel: marca ROCAR + ROMAN + Renault - 18 buc; marca SCANIA - 4 buc; marca MAN + GRIVBUZ - 6 buc; marca MAN - 1 buc.

Microbuze şi minibuze cu motor Diesel: marca MERCEDES - 1 buc; marca PEUGEOT BOXER - 1 buc; marca VOLKSWAGEN TOUAREG - 5 buc; marca VOLKSWAGEN PASSAT - 4 buc; marca VOLKSWAGEN SHARAN - 1 buc; marca VOLKSWAGEN CARAVELLE - 1 buc; marca VOLKSWAGEN - 1 buc; marca IVECO - 2 buc; marca FORD - 1 buc.

Autoturisme cu motor Diesel: marca ARO - 1 buc; marca FIAT DUCATO PANORAMA- 1 buc; marca FIAT DUCATO (NEW DUCATO) - 2 buc; marca FIAT DUCATO - 1 buc; marca FIAT TEMPRA - 1 buc; marca VW MULTIVAN -1 buc; marca CITROEN C8 - 1 buc; marca VW PASSAT - 5 buc.

Autoturisme cu motor pe benzină: marca DACIA 1410 - 9 buc; marca DAEWOO LEGANZA-3 buc; marca DAEWOO NUBIRA- 5 buc; marca DAEWOO CIELO - 13 buc; marca DAEWOO MUSSO - 1 buc; marca VW PHAETON - 2 buc.

Transport marfă şi special sub 5 tone:

Autoturisme cu motor pe benzină: marca DACIA- 7 buc; DACIA Pick-up 1307 - 2 buc.

Autoturisme cu motor Diesel: marca FIAT (izotermă) - 1 buc; marca FIAT DUCATO - 1 buc; marca PEUGEOT - 4 buc; marca VOLKSWAGEN - 1 buc; marca DACIA + RENAULT - 6 buc; marca ARO 320 ANT - fabricaţie internă - 1 buc.

Transport marfă şi special 5-10 tone:

Autoturisme cu motor Diesel: marca ROMAN + RENAULT - 1 buc; marca ROMAN + NAVISTAR- 1 buc; marca ROMAN - 3 buc; marca ROMAN AUTOTRACTOR - 1 buc; marca ROMAN PSI - 2 buc; marca ROMAN AUTOVIDANJA - 1 buc; marca ROMAN AUTOGUNOIERĂ - 1 buc; marca ROMAN AUTOCISTERNĂ - 1 buc; marca ROMAN AUTOSCARA PSI - 1 buc; marca DAEWOO AVIA- 1 buc; marca RENAULT PSI - 1 buc; marca RENAULT AUDOVIDANJA- 1 buc; marca FIAT AMBULANŢĂ- 1 buc; marca UTB - 2 buc.

Transport uzinal: Tractor U650 - 2 buc; Motostivuitor - 8 buc.

Transport pe calea ferată: Locomotivă LDH 1250

Transport fluvial: Bac autopropulsat 150 CP „VOINTA"

2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite-mod de ambalare, de depozitare, cantităţi:

Materii prime	Mod de ambalare	Mod de depozitare	Cantităţi
Combustibil nuclear (UO2)	înveliş de polietilenă, matriţe de polistiren expandat şi paleţi de lemn	depozit de combustibil cu acces controlat	5.192 fascicule U1/anul 2006 5.150 fascicule U2/an 4.560 fascicule încărcate U2/anul 2007
Materii auxiliare	Mod de ambalare	Mod de depozitare	Cantităţi
Apa grea (D2O)	se transportă în butoaie din oţel inox de 200 l	4 rezervoare de 71 m3 pentru apa grea care se utilizează în mod curent şi butoaie oţel inox pentru apa grea de rezervă şi degradată sau sistemele nucleare, rezervoarele aferente şi butoaie de oţel inox omologate	inventarul iniţial: (SM si SPTC)510 t RD-C04 525 t pierderile anuale prognozate: 5,13 t inventarul iniţial 470 t, pierderile anuale 4,64 t
Haloni	butelii Canada 54, 68, 72, 90, 186 Ibs	Sistemul de stins incendiu 47 stingătoare	în sistem: 642 kg (360+ 47 stingătoare x 6 kg)
SUVA-134a (agent frigorific, înlocuieşte R22)	butelii 935 kg, 13,6 kg si 65 kg	depozit OB 020 (U3)	în sistem: 3680 kg în depozit
Heliu	butelii 7,45 m3	depozit 014	10.189 m3/an
Azot (N2)	Ultrapur butelii 8 m3	rezervor azot lichid (prin contr. de închiriere) Depozit 01	114.942 l/an
Dioxid de carbon (CO2)	tehnic butelii 6 m3	depozit 014	2.334 m3/an
Dioxid de carbon (CO2)	butelii 30 kg	depozit 014	8.866 kg/an
Hidrogen	butelii 6 m3 rezervoare 180 m3	50 butelii rezervor 180 m3 depozit 014	6 m3/an
Nitrat de gadoliniu	bidoane plastic 1 kg	laborator chimic depozit U 3	în depozit: 47 kg 16 kg/an
Anhidridă borică	bidoane plastic 1 kg	laborator chimic depozit U 3	în depozit: 49 kg
Hidrazină	butoaie metal sau plastic 200 I	SEIRU 5B T/B, STA	6.901 kg/an
Morfolină	butoaie metal sau plastic 200 I	SEIRU 5B T/B, STA	9.040 kg/an
Ciclohexilamină	butoaie metal sau plastic 200 I	SEIRU 5B
Hidroxid de litiu	bidoane plastic 1 I	laborator chimic	în depozit: 18 kg utilizat în 2006 1 kg SA
RGCC-100 (inhibitor de coroziune cu azotit de sodiu)	butoaie plastic 60 I	SEIRU 5B	în depozit: 800 kg 600 kg/an
MB - 40 (biocid)	container plastic de 1 m3	depozit U 3     depozit SEIRU	estimat 16 t/an
Hidroxid de sodiu	se livrează vrac în cisterne auto sau CFR special destinate	rezervoare verticale 4 x 40 m3	198,9 t/an 250 t SA/an
Acid clorhidric	se livrează vrac în cisterne auto sau CFR special destinate	rezervoare verticale 4 x 63 m3	681,1 t/an

Materii auxiliare	Mod de ambalare	Mod de depozitare	Cantităţi
Clorură ferică	se livrează vrac în cisterne auto sau CFR special destinate	rezervoare verticale 2x25m3	48,9 t/an
Hexafluorura de sulf	butelii ale producătorului pentru #U1	Alimentat direct în echipament (întreruptoare) pentru cel utilizat în U2	26,1 kg U2 (în 87 de întreruptoare tip ABB x 0,3 kg)
Clor gazos pentru apa potabilă din subteran	butelii de 50 kg	butelii de 50 kg	48 butelii x 50 kg = 2.400 kg
Var	se livrează vrac în cisterne auto sau CFR special destinate	silozuri 3x61 m3	463 t/an
Răşini convenţionale (regenerabile)	saci 50 : 65 kg	SEIRU 5C	maximum 5 m3/an la nevoie, pentru adaosuri
Răşini nucleare (neregenerabile)	butoaie de plastic sau din carton presat	SEIRU 5C	7,78 m3/an
Ulei transformator (fără PCB)	butoaie, bidoane	rezervoare verticale 3x100m3	funcţie de operaţiile de mentenanţă
Ulei ungere	butoaie, bidoane	rezervoare verticale 1 x 16 m3	funcţie de operaţiile de mentenanţă
Unsori consistente	butoaie, bidoane	rezervoare verticale	funcţie de operaţiile de mentenanţă

NOTE:

1.  Consumurile de substanţe chimice anuale reprezintă consumurile aferente unei singure unităţi nucleare U 1 şi a sistemelor auxiliare comune (de exemplu, STA etc), care au funcţionat pentru necesităţile U1 şi U2 (în funcţie de activităţile/testele tehnologice ale U2)

2.  SA - substanţă activă (reprezentând cantitatea calculată la 100% concentraţie faţă de concentraţia reală în soluţie) Pentru identificarea infiltraţiilor în condensator s-a utilizat hexafluorura de sulf (SF₆), în conformitate cu Acordul APM Constanţa nr. 674 din 21 februarie 2005 şi Avizul Administraţiei Naţionale „Apele Române" nr. 1.704 din 25 februarie 2005.

Combustibili (clasici)	Mod de depozitare	Cantităţi
Benzină	rezervor subteran 2x10.000 l	în depozit 4.475 l/an 79.511 l(U1) 88.791 I (U 2)
Motorină     consum/2006 - Generatori Diesel de rezervă - U1; consum auto U1 şi U2)	rezervor subteran 2x25.000 l	243,3 T(U1) 130 T(U2) 189.430 I (consum auto, U1) 309.077 I (consum auto, U2)
CLU consum anual - Boilerele auxiliare - CTP)	gospodărie combustibil lichid	1.288 t

3. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume):

3.1. Alimentarea cu apă

Circuitele tehnologice de bază sunt:

- C1 - circuitul primar de transport al căldurii;

- C2 - circuitul moderatorului;

- C3 - circuitul de condensat/apă alimentare generator de abur;

- C4 - circuitul intermediar de răcire;

- C5 - circuitul apei de circulaţie;

- C6 - circuitul apei tehnice.

•Alimentarea cu apă potabilă:

a) sursa

- din subteran (foraje de mare adâncime): Fj1 (H = 700 m, Q = 16 l/s) şi Fj2 (H = 700 m, Q = 28,5 l/s);

-  din sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă al oraşului Cernavodă - în rezervă;

b) volume şi debite de apă autorizate:

- din subteran - în funcţiune:

Q_{zi maxim} = 2.865 IT|3/zi (33,15 l/s)

V_{anual max.} = 1.045,7 mii m3

Qz_{i mediu} = 2.660 m3/zi (30,8 l/s)

V_{anual med.} = 970,9 mii m3

-  din reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşului Cernavodă - rezervă:

Q_{zi max.} = 2.160 m3/zi (25,0 l/S)

V_{anual max.} = 788,4 mii m3

Q_{zi mediu} = 1.910 m3/zi (22,1 l/S)

V_{anual med.} = 697,15 mii m3

Funcţionarea permanentă 365 de zile/an si 24 de ore/zi.

c) instalaţii de captare:

- Fj1 si Fj2 sunt echipate cu câte o pompă submersibilă tip Grundfos SP 95-2, având Q = 28 l/s, P = 9,2 Kv, n = 2.900 rot./min;

- branşament cu D_n = 200 mm la conducta magistrală a oraşului -în rezervă;

d) instalaţii de înmagazinare şi distribuţie:

-  cele două foraje sunt racordate prin conducte care alimentează cele două rezervoare supraterane din beton armat cu V= 1.000 m3/buc;

-  distribuţia se realizează prin intermediul unei staţii de pompare şi sistem de hidrofoare;

-  reţeaua de apă potabilă este comună pentru partea clasică şi partea nucleară.

•Alimentarea cu apă tehnologică (industrială):

a) sursa: din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin canalul de derivaţie.

- gradul de asigurare a folosinţei de apă este de 97%;

b) volume si debite de apă autorizate:

Q _{zi max} = 9.331.200 m3/zi (108.000 l/s)

V _{anual max.} = 3.405.888 mii m3

Q _{zi mediu} = 6.863.616 m3/zi (79.440 l/s)

V _{anual med.} =2.505.220 mii m3

Funcţionarea este permanentă 365 de zile/an şi 24 de ore/zi.

c) instalaţii de captare şi transport:

- captarea apei se face printr-o priză de apă cu nivel liber, amplasată pe canalul de derivaţie al Canalului Dunăre - Marea Neagră - bief I;

- bazin de distribuţie, trapezoidal, care face legătura între canalul de aducţiune şi casa pompelor, asigurând accesul uniform al apei la casa sitelor aferente unităţilor nucleare.

Pentru situaţii de funcţionare normală:

• pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompe apă tehnică pentru circuitul de apă tehnică (C6) este echipată cu 8 electropompe (3+1 pentru U1 şi 3+1 pentru U2);

• pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompe apă de circulaţie pentru circuitul de apă răcire condensator (C5) este echipată cu 8 electropompe (4U1 + 4U2);

•sistemul de apă tehnică de serviciu de rezervă (numai pentru U1) are funcţia principală de a asigura o sursă alternativă de apă de răcire pentru răcitori şi generatori diesel de rezervă (în cazul indisponibilităţii sistemului de apă tehnică de serviciu).

Pentru situaţii de avarie:

•sistemul de alimentare cu apă la avarie este o sursă alternativă de apă de răcire în cazul anumitor evenimente limită, care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii;

•agentul de răcire este apa din bazinul de distribuţie alimentat din Dunăre. Pentru ambele unităţi sunt prevăzute câte două pompe;

d) instalaţii de tratare:

Camera sitelor: asigură curăţarea mecanică a apei brute necesare pentru răcire din circuitele C5 şi C6 ale ambelor unităţi.

Staţia de tratare chimică a apei (STA): produce, stochează şi livrează apa demineralizată pentru a fi utilizată în sistemele U1 şi U2 şi la staţia de hidrogen. Sistemul de tratare a apei constă în pretratarea apei brute (Q_max. = 0,140 m3/s) în vederea reducerii durităţii temporare şi a conţinutului de suspensii, apoi demineralizare totală prin schimbători de ioni.

Circuitul de răcire condensator şi circuitul de apă tehnică funcţionează în sistem deschis.

Apa este evacuată în Dunăre prin canalul de apă caldă (gura de deversare Seimeni) sau în bieful II al Canalului Dunăre- Marea Neagră.

Efectul captării apei pentru centrala nucleară se resimte prin scăderea debitului pe Dunărea Veche, cu debitul captat şi o scădere uşoară a nivelului pe zona Cernavodă-Seimeni. La niveluri ale Dunării mai mari ca +3,00 mdMB şi debite > 400 m2/s, efectul prelevării apei pentru Cernavodă nu se resimte.

Apa tehnologică este utilizată după cum urmează:

- apa de răcire condensator (circuit C5 - deschis): Q_max. = 92,0 m3/s (46,0 m3/s pentru fiecare unitate nucleară);

- apa tehnică de serviciu pentru răcirea unor echipamente, altele decât condensatorul (circuit C6 - deschis): Q_max. = 15,66 m3/s (7,83 m3/s pentru fiecare unitate nucleară);

- apa tehnică de serviciu de rezervă în cazul indisponibilităţii sistemului de apă tehnică de serviciu asigură o sursă alternativă de răcire pentru generatorii diesel de rezervă şi pentru schimbătoarele de căldură aferente sistemului de apă răcită (4 pompe tip centrifugal având Q = 420 m3/h) (numai în U 1);

- apa pentru situaţii de avarie: 4 pompe cu Q = 114 I/s (două pompe cu Q = 114 I/s, câte una pentru fiecare unitate nucleară);

- apa pentru producerea de apă demineralizată utilizată în diferite sisteme ale centralei, apa limpezită şi consum intern, Q_max. = 0,140 m3/s (ambele unităţi nucleare).

•Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se face din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră prin canalul de derivaţie, în două situaţii:

- după trecerea acesteia printr-un filtru cu ochiuri;

- după trecerea acesteia prin sitele rotative aferente C6 şi filtrele Brassert aferente sistemului de apă de stins incendiu.

• Volum de apă stocat: două rezervoare de 1.500 m3 fiecare, volum intangibil 1.500 m3.

3.2. Volume de apă necesar a fi preluate din surse

a) Sursa subterană pentru alimentarea cu apă potabilă:

V_{zi maxim} = 2.865 m3 (33,15 I/s);

V_{zi mediu} = 2.660 m3 (30,8 I/s);

b) Sursa de suprafaţă pentru alimentarea cu apă industrială - fluviul Dunărea:

V_{zi maxim} = 9.331.200 m3 (108.000 l/s);

V_{zi mediu} = 6.863.616 m3 (79.440 l/s);

3.3. Modul de folosire a apei (pentru ambele unităţi nucleare):

Apa preluată din Dunăre este folosită la:

- apa de răcire la condensator (C5-deschis); Q_max = 92,0 m3/s;

- apa brută de răcire (C6-deschis); Q_max. = 15,66 m3/s;

- apa pentru stingerea incendiilor (Q = 0,155 m3/s), debit inclus în debitul prelevat pentru apa de răcire;

-  materie primă pentru producerea apei demineralizate folosită în procesul de răcire a circuitelor primare (C2, C3, C4); Q_max.= 0,140 m3/s, debit inclus în debitul apei de răcire.

a) Cerinţa totală de apă industrială:

V_{zilnic maxim} = 9.331.200 IT|3 (108.000 l/s)

V_{anual maxim} = 3.405.888 mii m3

V_{ziinic mediu} = 6.863.616 m3 (79.440 l/s)

Vanual mediu = 2.505.220 mii m3

b) Necesarul total de apă industrială:

V _{zilnic max.} =  V _{zilnic mediu}  = 9.331.200 m3

c) Circuitul de răcire condensator şi circuitul de apă tehnică funcţionează în sistem deschis.

d) Cerinţa totală de apă potabilă:

V_{zilnic maxim} = V_{zilnic mediu} = 2.865 m3/zi (33,15 l/s)

V_{zilnic mediu} = 2.660 m3/zi (30,8 I/S)

e) Necesarul total de apă potabilă:

V _{zilnic maxim}  =  V _{zilnic mediu} = 2.865 m3

3.4. Evacuare ape uzate

a) Canalizarea apelor uzate

• Ape uzate menajere:

Unitatea 1: apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP1 amplasată în incinta U1, apoi sunt transmise către staţia de pompare SP2 amplasată între unităţile 3 şi 4. Apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP1.

Unitatea 2: apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP2 şi de aici apa uzată este pompată către staţia de pompare a oraşului Cernavodă.

Apele uzate menajere (necontaminate radioactiv) provenite de la Centrul de pregătire a personalului al U1 şi U2 sunt evacuate în reţeaua de canalizare a oraşului Cernavodă prin staţia de pompare SP-CPPON.

Volumele totale de apă evacuate sunt:

- V_{zi max}. = 2.464 m3/zi; V_{zi med}. = 2.288 m3/zi;V_max. _anual = 899.360 m3/an

•  Ape uzate tehnologice, apele pluviale şi drenajele din pânza freatică:

Apele pluviale sunt colectate într-un colector principal şi de aici descărcate în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă.

Evacuarea apelor colectate în canalizarea pluvială a U2 se face prin intermediul canalizării pluviale a U1.

Apele acumulate în subsolul clădirii serviciilor se evacuează în canalizarea pluvială numai după efectuarea analizelor şi numai în cazul în care nu se detectează radioactivitate. In cazul prezenţei radioactivităţii, acestea se pompează în sistemul de deşeuri lichide radioactive.

Evacuarea apei din interiorul incintei fiecărei unităţi se face prin câte un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul colector este alcătuit din 6 puţuri forate în U1 şi 7 puţuri forate la U2.

Apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen şi apele meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen sunt colectate prin rigole şi evacuate în canalul de evacuare a apei din exteriorul CNE, acesta deversând în bazinul de distribuţie.

•  Sistemul de colectare a apei de la Depozitul intermediar de deşeuri solide (DIDR)

DIDR este amplasat în incinta protejată, perimetrul U1. Apele pluviale aferente DIDR şi canalele exterioare de colectare a apei de spălare se descarcă într-o başă exterioară de drenaj (două compartimente având dimensiunile de 4,8 m3 si, respectiv, 27 m3).

Radioactivitatea apelor freatice este monitorizată prin 4 puţuri piezometrice (3 amplasate pe platforma exterioară DIDR şi un puţ la intrarea în depozit).

Dacă nivelul radioactivităţii nu depăşeşte fondul natural, apa se descarcă din başa exterioară spre Valea Cişmelei. Dacă se detectează o radioactivitate ce depăşeşte fondul natural, apa se colectează şi se transportă în clădirea serviciilor la gospodăria de deşeuri lichide radioactive (sistemul de drenaje lichide active).

•  Sistemul de colectare a apei de la depozitul intermediar de combustibil ars (DICA)

DICA este amplasat pe platforma CNE Cernavodă, accesul fiind asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă. Platforma este neinundabilă. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa DICA sunt realizate o serie de construcţii hidrotehnice şi receptori: rigolă perimetrală de beton acoperită cu grătare metalice carosabile; cămine de vizitare, colectare-prelevare, echipate cu vane; căminul colector constituie locul de unde se prelevează probe de apă în vederea determinării indicatorilor de calitate înainte de evacuare în emisar; canalul şi gura de evacuare, pentru evacuarea apelor în Valea Cişmelei; în situaţia în care din punct de vedere radioactiv apele pluviale nu se încadrează în limitele stabilite prin autorizaţia de gospodărire a apelor, acestea sunt colectate în vase speciale şi transportate în U1, în bazinul de deşeuri lichide radioactive; 4 puţuri piezometrice amplasate pe suprafaţa depozitului pentru controlul calităţii şi nivelului apei din pânza freatică. b) Canalizarea apelor tehnologice care nu necesită epurare Evacuarea apelor calde tehnologice care nu necesită epurare, provenite de la condensator şi de la răcitorii auxiliari din sala maşinilor, se face prin :

-  canale şi conducte de evacuare a apei de circulaţie, bazine de sifonare şi cămine speciale;

- canal de evacuare a apei calde în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră;

- canal de amestec apă caldă-apă rece pentru recirculare (în perioadele reci ale anului);

- canale şi conducte de evacuare a apei tehnice calde;

- tunele de evacuare a apei calde în Dunăre. Evacuarea apei calde de la condensator (circuitul C5) se realizează printr-un sistem de conducte, continuate cu un canal casetat care face legătura la canalele din şirul „U". Aceste canale, prin intermediul bazinului de sifonare şi al căminelor de vane, dau posibilitatea evacuării apei calde:

• fie în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră (două canale);

• fie în Dunăre.

Evacuarea apei de răcire de la Unităţile 1 şi 2 direct în Dunăre se realizează printr-un circuit alcătuit din casete, tunel, canal deschis betonat şi canal închis de pământ cu debuşare în Dunăre la km 296+000.

Circuitul este dimensionat să preia evacuarea unui debit de 100 m3/s pe un fir de galerie, corespunzător unei funcţionări concomitente a două unităţi.

In caz de avarie a ambelor circuite de debuşare a apei calde (în Dunăre şi în Canalul Dunăre-Marea Neagră bief II), există un canal deversor lateral capabil să evacueze 53,8 m3/s prin Valea Cişmelei în bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră (pentru perioade scurte de timp). In cazul în care este necesar să se golească tot circuitul, evacuarea apei se face în Canalul Ramadan.

Canalul de amestec apă caldă-apă rece pentru recirculare este amplasat la limita incintei U1 şi este executat dintr-o conductă metalică înglobată în beton. Debuşarea apei calde în bazinul de distribuţie se face printr-un canal de beton armat aşezat pe fundul canalului de aducţiune, cu ferestre de dirijare a apei spre staţia de pompare apă rece la condensatori şi apă tehnică.

c) Evacuarea apelor uzate (ambele unităţi nucleare)

Apele tehnologice (apa de circulaţie şi apa tehnică caldă, apele uzate de la epurarea chimică, apele uzate cu radioactivitate medie şi slabă - trecute iniţial prin instalaţii de decontaminare) sunt evacuate în cele două situaţii, astfel:

• în situaţii de funcţionare normală:

- în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră;

- în fluviul Dunărea, prin galerie, canal şi Valea Seimeni, în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare;

• în situaţii de avarie a instalaţiilor de evacuare: în Dunăre şi în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi în bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră, prin Valea Cişmelei

 V _{tot.max.    evacuat}            = 9.331.200     m3/zi),     V_anual    maxim = 3.405.888.000 m3.

In perioada de iarnă se admite evacuarea de apă caldă din circuitele C5 şi C6 în bazinul de distribuţie CNE Cernavodă, în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare, pentru asigurarea condiţiilor optime de funcţionare a unităţilor nucleare.

d)  Evacuarea apelor pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran, drenajele inactive din sala maşinilor, meteoricele de pe suprafaţa depozitului de hidrogen şi apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen (U1 + U2) se realizează în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă, iar debitele evacuate autorizate sunt:

- ape pluviale de pe suprafaţă platformei - 3,2 m3/s;

- ape provenite din drenaje - 20 l/s până la 40 l/s;

- ape meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen - 4,1 l/s;

- ape provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen (accidental) - 29,47 m3/zi.

e) Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DIDR (inclusiv apele utilizate la spălarea unei contaminări accidentale a platformei exterioare sau a pardoselii depozitului de butoaie cu deşeuri solide radioactive) se face în Valea Cişmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depăşeşte fondul natural. Debitul evacuat autorizat este 250 l/s.

f) Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DICA se face în Valea Cişmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depăşeşte fondul natural, iar debitul estimat al apelor pluviale evacuate este de circa 300 l/s).

3.5. Consum energie electrică şi termică

Energia electrică necesară se asigură prin servicii interne (8% din energia electrică produsă). Energia electrică utilizată pentru consumul propriu din energia produsă în anul 2006 a fost de 453. 537 MWh.

In caz de oprire, necesarul de energie electrică este asigurat din sistemul energetic naţional prin Staţia de 400 kV Cernavodă (aparţinând Transelectrica).

Alimentarea cu agent termic este asigurată prin servicii interne, prin preluarea aburului viu şi prepararea agentului termic în punctul termic.

4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii:

a)  transformarea energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear;

b)  transformarea energiei termice în energie mecanică în turbină;

c) transformarea energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric.

Fiecare unitate nucleară produce energie electrică şi termică pe baza energiei nucleare, prin transformarea succesivă a energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear, a energiei termice în energie mecanică în turbina cu abur şi a energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric. Turbogeneratorul unei unităţi nucleare furnizează o energie electrică de maximum 714 MW(e), aburul fiind furnizat de Sistemul principal de transport al căldurii (SPTC).

Reactorul nuclear aferent fiecărei unităţi nucleare este de tip CANDU - PHWR (Pressurized Heavy Water Reactor - reactor cu apă grea sub presiune). Acesta utilizează apa grea atât ca agent de răcire, cât şi ca moderator; combustibilul este uraniul natural (U_nat) furnizat sub formă de fascicule care sunt încărcate în reactor în timpul funcţionării acestuia.

a) Producerea căldurii prin fisiunea combustibilului nuclear Combustibilul nuclear- uraniu natural - este adus în stare de criticitate (în situaţia de a putea declanşa reacţia de fisiune în lanţ) prin introducerea în reactor a unei mase bine determinate de combustibil (masa critică), care prin dezintegrare creează un număr suficient de neutroni capabili să fisioneze nucleele de combustibil si să poată întreţine reacţia de fisiune în lanţ.

Controlul reacţiei de fisiune se realizează prin introducerea în reactor a unor substanţe puternic absorbante de neutroni sau prin acţionarea mecanismelor de control al reactivităţii.

b) Preluarea căldurii de către agentul primar de răcire

Căldura de fisiune generată în combustibilul nuclear este preluată de agentul de răcire primar (apa grea vehiculată într-un circuit închis cu pompele primare) şi cedată circuitului secundar prin transferul de căldura realizat în generatorii de abur.

Reactorul este străbătut de un număr de 380 de canale de combustibil unite în două bucle de răcire independente (fiecare având două intrări şi două ieşiri din reactor). Fiecare buclă dispune de câte două electropompe de circulaţie şi câte doi generatori de abur.

c)   Preluarea căldurii de către agentul secundar de răcire şi transformarea acestei călduri în energie electrică

Transferul de căldură realizat la nivelul generatorilor de abur între apa grea ( ca agent de răcire) şi apa de alimentare (apa demineralizată) provenită din Sistemul secundar de transport al căldurii (SSTC) produce aburul saturat furnizat mai departe în circuitul turbinei.

Aburul saturat furnizat de generatorii de abur intră în turbină, unde prin destindere transformă energia termică în energie mecanică cedată rotorului turbinei. Rotorul turbinei este cuplat la generatorul electric care transformă la rândul lui energia mecanică în energie electrică.

Aburul destins în turbină se transformă în condens (apă uşoară) în condensator, fiind preluat cu pompele de condensat şi trecut prin preîncălzitorii de joasă presiune şi degazor, iar apoi aspirat de pompele de alimentare, trecut prin preîncălzitorii de înaltă presiune şi reintrodus în generatorii de abur.

Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite, circuitul primar cu nivel ridicat de radioactivitate şi circuitul secundar apă-abur, având avantajul principal că în circuitul de lucru al turbinei agentul termic nu este radioactiv în condiţii normale.

Energia electrică produsă de generatorul electric este în mare parte evacuată în sistemul energetic naţional prin staţia de 400 kV din afara incintei CNE Cernavodă, iar restul este consumat pentru acoperirea consumurilor proprii.

Căldura provenită de la aburul care intră în condensator este evacuată prin intermediul sistemului de apă de circulaţie, care funcţionează în circuit deschis. Acesta asigură circulaţia apei de răcire preluate prin pompare din bazinul de distribuţie şi descărcarea acesteia în Dunăre sau în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Temperatura minimă a apei la intrarea în centrală este de 5-7 °C. Incălzirea apei la trecerea prin condensator este cuprinsă între 7,05 şi 10,5 °C. Pentru lunile de iarnă, în vederea păstrării temperaturii minime a apei, necesară la intrarea în centrală, a fost realizat un circuit pentru injectarea în bazinul de distribuţie a unei fracţiuni din debitul de apă caldă evacuat de la CNE Cernavodă.

Evacuarea căldurii de la alte instalaţii în timpul funcţionării normale a centralei, precum şi în timpul regimurilor tranzitorii se realizează prin intermediul sistemului de apă tehnică de serviciu (brută). De asemenea, sistemul asigură buna funcţionare a sistemului de răcire la avarie a zonei active după un accident de pierdere a agentului de răcire. Apa caldă rezultată ajunge în canalul de evacuare a apei de circulaţie.

5. Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie

5.1. Produse şi subproduse rezultate

Produsul principal rezultat din activitatea principală a CNE Cernavodă este energia electrică.

Producţia de energie electrică livrată Sistemului energetic naţional (SEN) şi servicii interne:

Puterea termică de proiectare a reactorului

• Căldura de fisiune generată de combustibil   2155,9 MWt

- pierderi în moderator                                        90,1 MWt

- pierderi în protecţiile de capăt                            3,5 MWt

- pierderi în controlorii zonali cu lichid                   0,9 MWt

• Căldura preluată de agentul de răcire            2061,4  MWt (apă grea )

- căldura adăugată de pompele primare                17 MWt

- căldura pierdută în sistemele auxiliare                  6 MWt

- căldura pierdută în conductele SPTC                     3MWt

- căldura pierdută în moderator                               3 MWt

- căldura pierdută în protecţiile de capăt              2,4 MWt

• Căldura transferată la generatorii de abur        2064 MWt

- căldura pierdută în generatorii de abur                  1   MWt prin purja

• Total căldură primită de generatorii de abur     2063  MWt (parte nucleară)

Pierderi prin generatori de abur                                  1 MWt

• Total căldură primită de generatorii de abur     2062  MWt (parte clasică)

• Total căldură disponibilă circuit secundar          2062 MWt

- pierderi datorită încărcării de combustibil           1,5   MWt în operare

• Total căldură transferată la turbină                 2060,5 MWt

• Total căldură transferată în circuitul                1380,5  MWt secundar către condensator

Total energie electrică produsă în generator     680 MWe

Producţia de energie electrică

                                                                                                                                                                   Total

Energie electrică produsă (MWh), incluzând energia utilizată pentru servicii interne                                 5 631 493,40   

Energie electrică livrată în SEN (MWh)                                                                                                 5 177 956,8

Energie termică livrată în sistemul de  termoficare a oraşului Cernavodă şi servicii interne (Gcal)                   43 842,7

Energie electrică echivalentă energiei termice livrate (MWh)                                                                        23 591,41

Energie electrică totală produsă de la intrarea în exploatare comercială a U1 este de 54 468 210 MWh.

Boilerele auxiliare

Total

Consumul de combustibil lichid uşor (Mg)                      1288

Producţia de abur (Mg)                                               19721

Ore de funcţionare (h)                                                   1076

Generatorii diesel de rezervă

Total

Ore de funcţionare (h)                                                    240

Energia produsă (MWh)                                            966,12

Consumul de motorină (Mg)                                        243,3

6. Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi (compoziţie, cantităţi), producţie:

Centrala termică de pornire (CTP)

CTP este pusă în funcţiune doar la pornirea de la rece a unităţilor CNE Cernavodă şi poate asigura în caz de necesitate încălzirea spaţiilor administrative.

CTP este echipată cu:

- 3 cazane CR 30 Q = 30 t/h abur supraîncălzit;

- cazan ABA 4p, Q = 4 t/h abur suprasaturat. Consumul maxim orar de combustibil lichid uşor pentru un cazan CR este de 1.700 kg/h, iar pentru cazanul ABA este de 300 kg/h.

Cazanul CR 30 este racordat la o conductă comună de abur, din care s-a prevăzut un racord la clădirea principală CNE Cernavodă.

Acesta utilizează combustibil lichid uşor (CLU) tip III cu un conţinut de sulf de maximum 2 %, consumul fiind de 2,4 t/h. Aburul produs de cazanul de 4 t/h, 15 kgf/cm2, 200 °C este debitat către clădirea principală.

Cazanul este prevăzut cu coş de fum metalic, ancorat individual cu cabluri şi amplasat în zona din spatele CTP. El funcţionează cu tiraj forţat realizat cu ajutorul unui ventilator, coşul folosind numai pentru evacuarea gazelor arse în atmosferă.

CTP funcţionează numai pe perioade scurte de timp, la pornirea sau oprirea U 1 sau a U 2. Pentru opririle planificate, CTP funcţionează continuu cu minimum un cazan pentru furnizarea aburului la turnul de îmbogăţire D₂O şi pentru prepararea apei calde menajere.

Destinaţia aburului:

- abur pentru etanşare labirinţi la turbina de 700 MW;

- abur pentru ejectorii de pornire şi ejectorii sistemului de apă de răcire pentru condensator;

- abur pentru degazorul principal;

- abur pentru sistemul de apă caldă şi apă glicolată pentru încălzirea spaţiilor interioare ale unităţii nucleare;

- abur pentru staţia de tratarea apei;

- abur pentru încălzirea platformei nucleare şi a oraşului Cernavodă, când unitatea este oprită.

Combustibilul este stocat în două rezervoare supraterane, având fiecare capacitatea de 1.000 t, şi două rezervoare, având fiecare capacitatea de 100 t.

Transportul combustibilului de la rezervoare către arzătoare se face cu ajutorul pompelor prin conducte.

Centrala termică - P.T. 5 (Campus 2)

Centrala termică - P.T. 5 este pusă în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează.

Centrala termică - P.T. 5 este echipată cu două cazane CIMAG şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3 (două pentru apa caldă şi două pentru încălzire). Cazanul CIMAG produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95 °C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 200 l/h.

Centrala termică - P.T. 5 este dotată cu rezervoare de stocare CLU 3 x 40 t şi un rezervor de zi de 2 t.

Centrala termică - P.T. 11

Centrala termică - P.T. 11 este pusă în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează.

Centrala termică - P.T. 11 este echipată cu 8 cazane PAL 25 şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3 (două pentru apă caldă şi două pentru încălzire). Cazanul PAL 25 produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95 °C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 150 l/h.

Centrala termică - P.T. 11 este dotată cu rezervor de stocare CLU de 50 t şi un rezervor de zi de 2 t.

Centrala termică - P.T. 14

Centrala termică - P.T. 14 este pusă în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează.

Centrala termică - P.T. 14 este echipată cu 4 cazane PAL 25 şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3 (două pentru apă caldă şi două pentru încălzire). Cazanul PAL 25 produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95 °C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 150 l/h.

Centrala termică - P.T. 14 este dotată cu rezervor de stocare CLU de 50 t şi un rezervor de zi de 2 t.

Centrala termică garaj

Centrala termică garaj este echipată cu două cazane PAL 12.

Cazanul PAL 12 produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95 °C şi o presiune de 3 bari, cu consum maxim de combustibil de 60 i/h.

Centrala termică garaj este dotată cu rezervor de stocare CLU de 6 t şi un rezervor de zi de 2t.

Centrala termică depozite Seiru

Centrala termică Seiru (asigură termoficarea pentru spaţiile de depozitare ale CNE Cernavodă din Seiru-Saligny-intravilan) şi este echipată cu două cazane tip PAL 12 - a câte 0,63 MW, utilizează combustibil lichid uşor (CLU tip III), circa 143 tone/anual. Ambele cazane sunt legate la acelaşi coş de evacuare a gazelor arse. Coşul are o înălţime de 30 m şi diametru de 0,35 m. Cazanele funcţionează numai în perioada sezonului rece (circa 6 luni/an).

7. Alte date specifice activităţii

7.1. Tratarea apelor tehnologice la alimentare

Tratarea apei constă în pretratarea apei brute în vederea reducerii durităţii temporare şi a conţinutului de suspensii, urmată de demirieralizarea totală prin intermediul schimbătorilor de ioni.

• Apa de Dunăre prelevată din bazinul de distribuţie trece printr-un sistem de grătare şi site rotative în vederea curăţării mecanice şi este folosita, în principal, pentru răcirea condensatorului turbinei şi a unor schimbătoare de căldură. In circuitul de apă tehnică de serviciu se efectuează tratamente de biocidare în perioada de vară-toamnă, în scopul de a împiedica fixarea/creşterea scoicilor în conductele şi echipamentele aferente sistemului.

•  Staţia de tratare chimică a apei utilizează apa brută în scopul de a produce, stoca şi livra apa demineralizată care se utilizează în diferite sisteme ale centralei şi apa limpezită pentru circuitul de răcire lagăre şi motoare pompe apa de circulaţie şi apa tehnică pentru răcire lagăre pompe de apă alimentare cazane CTP şi staţie de producere hidrogen.

7.2.  Gospodărire combustibil nuclear

• Manipularea şi depozitarea combustibilului nuclear proaspăt Fasciculele  de  combustibil   nuclear se  depozitează în camerele de depozitare combustibil proaspăt (15,6 x 10,6 x 4,7) localizate în clădirile serviciilor celor două unităţi ale CNE Cernavodă, identificate S1-118 si S2-118:

-  camerele de depozitare sunt prevăzute cu sistem de protecţie la incendiu şi condiţii de mediu controlate, având o capacitate de depozitare a combustibilului proaspăt care asigură o perioadă de 9 luni de operare;

-   încărcarea combustibilului proaspăt şi descărcarea combustibilului ars se fac cu ajutorul a două maşini de încărcat-descărcat combustibil, pentru fiecare unitate.

• Manipularea şi depozitarea combustibilului ars

-   combustibilul ars este descărcat în bazinele de descărcare din clădirile reactoarelor şi transferat sub apă prin canalele de transfer în bazinele de recepţie din clădirea serviciilor unde sunt inspectate de eventuale defecte. Din bazinele de recepţie, tăvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinele principale de depozitare, iar combustibilul defect este capsulat în containere speciale şi transferat în bazinele pentru combustibil defect.

-   bazinele principale de depozitare au o capacitate nominală de depozitare pentru circa 7 ani de operare a reactorului la putere nominală;

-  bazinele de depozitare a combustibilului defect pot asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. La ora actuală nu există niciun fascicul de combustibil defect în aceste bazine;

- combustibilul ars este transferat din bazinele principale de depozitare în depozitul intermediar de combustibil ars după o perioadă de minimum 6 ani de răcire. Operaţiile se execută în bazinele de combustibil ars ale centralei unde combustibilul nuclear ars este încărcat într-un coş de stocare (prima barieră de confinare către mediul ambiant). încărcarea combustibilului ars în coş se realizează sub apă, după care coşul este transferat în extinderea nou construită a clădirii - bazinul de combustibil ars al centralei (SICA). Transferul se face într-un container transportat cu un trailer special, din centrală la depozitul intermediar de combustibil ars (DICA), şi este introdus într-un cilindru din oţel ce are o capacitate de 10 coşuri. După umplere, dopul cilindrului este sudat (a doua barieră de confinare). Cilindrii sunt înglobaţi câte 20 într-o structură de beton ce asigură protecţia la radiaţii. Suprafaţa DICA este de 24.000 m2. După aproximativ 50 de ani combustibilul va fi mutat într-un depozit final.

7.3. Gospodăria de apă grea (D₂O)

Apa utilizată pentru fiecare unitate nucleară se află stocată în câte 4 rezervoare, având fiecare 71 m3 (stocare apă grea şi apă grea aflată în circuitele sistemelor reactorului). Sistemele care utilizează apa grea ca fluid de lucru sunt:

- sistemele circuitului primar şi auxiliare;

- sistemele moderatorului şi auxiliare;

- sistemele maşinii de încărcare/descărcare combustibil şi auxiliare.

Gestiunea apei grele se realizează ţinându-se o evidenţă foarte strictă a inventarului D₂O a pierderilor D₂O şi a recuperărilor D₂O.

Pentru o unitate pierderile medii anuale de apă grea din proiect, considerate în costurile de operare, sunt de maximum 5,2 t/an.

Datele referitoare la cantitatea de apă grea recuperată şi reutilizată în sisteme (recuperări), precum şi pierderile tehnologice între anii 2003-2006 sunt prezentate în tabelul următor în kg [D₂O de puritate 100%]:

Anul	Recuperări	Pierderi	Scăpări
2003	27.580,45	4.154,46	31.734,91
2004	27.170,65	3.414,36	30.585,01
2005	23.637,90	4.016,10	27.654,00
2006	26.967,69	5.129,58	32.097,27

Reconcentrarea apei grele se face în scopul creşterii concentraţiei izotopice la nivelul acceptat prin proiect pentru sistemele nucleare, în scopul de a separa apa uşoară dintr-un amestec de apă uşoară şi grea printr-un proces de distilare fracţionată.

Valoarea-limită de proiect pentru pierderile tehnologice este de 5.200 kg/an, acestea fiind compensate prin achiziţii de apă grea.

NOTĂ:

Scăpări (apa grea ieşită din sisteme) = Recuperări (apă grea recuperată şi reutilizată fn sisteme) + Pierderi (apă grea pierdută definitiv din centrală).

Purificarea apei grele (pentru alimentarea instalaţiei de reconcentrare) este un proces de îndepărtare a impurităţilor, altele decât apa uşoară şi tritiul, şi se realizează prin trecerea peste un at de răşina şi filtru de cărbune activ.

Deuterarea reprezintă procesul de înlocuire a apei uşoare din răşinile schimbătorilor de ioni sau de cărbune, folosindu-se apa grea de calitate nucleară. Dedeuterarea reprezintă procesul invers de înlocuire a apei grele din schimbătorii de ioni sau de cărbune folosindu-se apa uşoară.

8. Programul de funcţionare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an:

- 24 ore/zi, 365 zile/an, cu excepţia perioadelor de oprire planificată sau neplanificată.

II. Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului

1. Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din dotare (pe factori de mediu):

1.1. Protecţia calităţii apelor

1.1.1. Instalaţii de epurare a apelor uzate contaminate radioactiv

Inainte de evacuarea în emisar a apelor uzate contaminate radioactiv, acestea vor fi decontaminate astfel:

A. Instalaţia de decontaminare a apelor uzate contaminate radioactiv (câte una pentru fiecare unitate nucleară)

Rol: este destinată reducerii contaminării radioactive a apelor uzate contaminate radioactiv.

Prezentare:

-    instalaţia de decontaminare este compusă din următoarele: rezervor cu agitator prevăzut pentru preparare răşini tip ECODEX, pompă de preparare şi aluvionare a răşinii şi unitatea de filtrare şi schimb ionic conţinând elemente filtrante pe care se aluvionea'ză, sub presiune, răşina tip RCODEX.

Operarea instalaţiei se desfăşoară în 3 etape:

Etapa 1 -de preparare şi aluvionare a răşinii pe elementele filtrante ale unităţii de filtrare şi schimb ionic - presupune amestecarea în rezervorul cu agitator a 10 kg de răşină cu apă demineralizată şi recircularea şlamului obţinut prin unitatea de filtrare şi schimb ionic până la dispariţia răşinii din rezervor. Pentru ă menţine răşina aluvionată este obligatorie funcţionarea neîntreruptă ă pompei de recirculare.

Etapa 2 - de filtrare şi demineralizare a deşeurilor lichide radioactive - presupune recircularea deşeurilor prin unitatea de filtrare şi schimb ionic, cu ajutorul pompei aferente rezervorului de stocare. Pompa de recirculare a instalaţiei rămâne în continuare în funcţiune până la sfârşitul ciclului de decontaminare. In timpul acestei etape se prelevează probe pentru a verifica eficienţa filtrării şi se controlează căderea de presiune pe unitatea de filtrare pentru a se observa când răşina este epuizată şi trebuie înlocuită.

Etapa 3 - de curăţare a instalaţiei de decontaminare - presupune îndepărtarea răşinii de pe elementele filtrante cu ajutorul apei demineralizate şi a aerului de serviciu şi transferarea ei către sistemul de gospodărire răşini uzate.

Date tehnice:

Pentru un debit mediu de 3,8 l/s şi un factor de decontaminare de 10 la începutul ciclului şi 2 la sfârşitul acestuia, un volum de aproximativ 35 m3 deşeuri lichide poate fi tratat prin recirculare - după ce este trecut prin filtru - într-un interval de 8 ore, activitatea reducându-se cu un factor de 2 la fiecare interval de 1,5 ore. Este posibilă utilizarea repetată a filtrului schimbător de ioni până la atingerea unei concentraţii acceptabile.

B.  Sistemul de gospodărire a apelor uzate contaminate radioactiv (existent si la U1 si la U2)

Rol: este destinat pentru colectarea tuturor deşeurilor radioactive apoase rezultate din operarea sistemelor de proces ale centralei şi din operaţiunile de întreţinere, revizie şi decontaminări, urmată de evacuarea pentru diluţie în canalul de evacuare a apei de răcire de la condensatori, cu asigurarea respectării limitelor reglementate pentru concentraţiile de material radioactiv la evacuarea în emisar.

Prezentare:

- 5 bazine de beton căptuşite cu răşină epoxidică, fiecare având capacitatea de 50 m3 şi sisteme de conducte pentru colectare/transfer.

Date tehnice:

Evacuarea se face intermitent, cu un debit nominal de 2,2 l/s în apa de răcire de la condensatori, al cărei debit este de 53,8 m3/s.

C. Instalaţia de neutralizare (staţia de tratare chimică a apei) (comună pentru U1 si U2)

Rol: de a neutraliza apele uzate rezultate din procesul de regenerare a răşinilor ionice din instalaţia de demineralizare, spălări de echipamente, pardoseală etc. şi de a asigura transferul la bazinul de sifonare a apelor neutralizate cu un pH cuprins în domeniul 6,5 - 9,0.

Prezentare:

Apele reziduale din canale, başe şi conducte de ape reziduale sunt colectate în rezervoarele de apă reziduală, fiecare având capacitatea de 10 m3. Din aceste rezervoare apa este transferată în unul dintre rezervoarele de neutralizare (fiecare având capacitatea de 400 m3). După omogenizare, dacă este necesar, corecţia pH-ului pentru încadrarea în domeniul admis se realizează prin adaos de acid clorhidric sau hidroxid de sodiu, după caz. Valoarea pH-ului este măsurată de pH-metrele instalate pe colectorul de refulare al pompelor de neutralizare dublate de măsurile efectuate în laboratorul chimic.

Date tehnice:

La regenerarea unei linii de demineralizare, volumul de ape reziduale este de aproximativ 330 m3, debitul de evacuare este de 180 m3/h pentru fiecare dintre cele 4 pompe de evacuare.

1.1.2. Alte instalaţii de preepurare a apelor uzate

Apele uzate tehnologice din zona gospodăriei de combustibil, înainte de a fi evacuate în canalizarea pluvială, sunt trecute printr-un separator de păcură, iar apele meteorice şi din drenajele inactive din incintă sunt trecute printr-un cămin de deznisipare înainte de a fi evacuate în bazinul de distribuţie.

Sistemele de drenaj necesare pentru controlul apelor subterane, aferente clădirilor cu diverse funcţiuni, sunt următoarele:

- ecran şi drenaj exterior - aferent clădirilor principale ale fiecărei unităţi;

- la bazinul de combustibil uzat;

- la clădirea reactorului;

- la depozitul intermediar de combustibil ars;

- la centrele de colectare a deşeurilor neradioactive;

- la gospodăria de combustibil pentru centrala termică de pornire;

- la gospodăria de combustibil aferentă grupurilor diesel de rezervă.

1.2. Protecţia atmosferei

Sursele potenţiale de unde pot proveni emisii radioactive sunt: clădirea reactorului, bazinele de stocare a combustibilului uzat, centrul de decontaminare şi gospodăria de apă grea.

1.2.1. Sistem de ventilaţie, filtrare, evacuare şi dispersie a emisiilor de poluanţi gazoşi radioactivi

Rol: colectează emisii radioactive din zone potenţiale de unde acestea pot proveni, asigură filtrarea şi evacuarea odată cu aerul de ventilaţie prin coşul de dispersie, în condiţii care să asigure dispersia.

Prezentare:

Unitatea de filtrare a aerului evacuat permite parcurgerea următoarelor trepte de filtrare:

- treapta a I-a - asigură o filtrare de înaltă eficienţă pentru reţinerea particulelor contaminate şi se compune dintr-un prefiltru si un filtru de înaltă eficienţă. Eficienţa prefiltrului este de 90-95%, conform ASHARE, iar cea a filtrului este de 99,97% pentru particule de 0,3 microni, conform testului DOP;

-   treapta a II-a - asigură reţinerea iodului radioactiv prezent în aerul contaminat ca iod elementar sau ca iodură de metil şi este format dintr-un pat de cărbune activ;

-  treapta a III-a - asigură reţinerea eventualelor particule de cărbune activ antrenate de curentul de aer şi este alcătuită dintr-un filtru de înaltă eficienţă identic celui existent în prima treaptă de filtrare.

Coşul de dispersie este o construcţie metalică cu H = 50,3 m şi diametrul interior de 2.336 mm.

- La U1 sistemul are 3 agregate de evacuare forţată cu debite de 14.450 m3/h, 20.090 m3/h şi 1.360 m3/h.

- La U2 sistemul are 5 agregate de ventilare axiale şi centrifugale montate pe şi care deservesc sistemul de evacuare a aerului necontaminat, având debite cuprinse între 850 m3/h si 5.746 m3/h.

Coşul de dispersie evacuează în atmosferă aproximativ 169.000 m3 de aer filtrat provenind din turnul D₂O clădirea serviciilor şi clădirea-reactor (emisii provenite din procese tehnologice). Are prevăzute racorduri pentru tubulaturile de evacuare a aerului din CSAN şi turnul D₂O şi pentru sistemul de monitorizare a efluenţilor gazoşi radioactivi.

Instalaţia de introducere a aerului în sala maşinilor, în corpul degazorilor şi corpul electric, este formată din 17 unităţi de ventilaţie, iar cea de evacuare, dintr-un deflector continuu prevăzut cu clapete de reglaj. Sistemele colaterale sunt redundante şi constau în ventilatoare, filtru de aer, baterii de încălzire, agregate de climatizare. Principalele componente ale sistemului sunt agregatele de condiţionare a aerului tip modulat-clasic special.

Date tehnice:

A. 1. Vapori de tritiu (D₂O)

Sistemul de recuperare a vaporilor de tritiu este prevăzut pentru minimizarea eliberărilor de tritiu din clădirea reactorului. Aerul din zonele deservite de acest sistem este recirculat prin 8 uscătoare echipate cu masă moleculară absorbantă (aluminosilicat), care reţine vaporii de apă tritiată:

• DR 1 -4 cu debit nominal de 6.800 m3/h, echipat cu turn uscător ce deserveşte zonele inaccesibile;

• DR 7 şi 8 cu debit nominal de 3.400 m3/h, echipat cu turn uscător dedicat incintei sistemelor moderatorului; şi

• DR 9 şi 10 cu debit nominal de 6.800 m3/h, echipat cu turn uscător conţinând circa 500 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului.

O parte (circa 1.000 m3/h) din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1 - 4 este direcţionată către sistemul de ventilaţie al clădirii reactorului prin intermediul uscătorului DR 5. Uscătorul DR 5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat şi asigură menţinerea unei circulaţii de aer corespunzătoare între camerele accesibile şi inaccesibile din clădirea reactorului.

A.2. Particule solide:

Bancurile de filtre HEPA(High Efficiency Particulate Filters) reţin cu o eficienţă de 99,97% particulele solide cu dimensiuni de peste 0,3 μm. Aceste bancuri de filtrare sunt conţinute de unităţile de filtrare a aerului FR01, EAF101, EAF102, care filtrează aerul evacuat din clădirea reactorului, respectiv a aerului evacuat din zona 1 a clădirii serviciilor şi a aerului evacuat din zona bazinului de combustibil uzat (inclusiv camera R001).

A.3. Iod radioactiv:

Bancurile de filtre din cărbune activ FR05 (destinat clădirii reactorului) şi FR105 (destinat clădirii serviciilor auxiliare).

Aceste bancuri de filtre din cărbune activ sunt conţinute de unităţile de filtrare FR01, care filtrează aerul evacuat din clădirea reactorului, şi în EAF101, care filtrează aerul evacuat din zona bazinului de combustibil uzat).

Eficienţa de reţinere pentru bancul de filtre de cărbune activ pe ambele sisteme este de 99,9% pentru reţinerea de iodină radioactivă organică (iodură de metil).

1.2.2. Sisteme de evacuare a poluanţilor neradioactivi

A. Coş de fum cazan ABA 4P

Realizează evacuarea gazelor de ardere şi are caracteristicile H = 17 m şi d = 470 mm.

B. Coşuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele CR 30

Realizează evacuarea gazelor de ardere la fiecare dintre cele 3 cazane CR 30 şi au caracteristicile H = 26 m şi d = 1.300 mm.

C.  Coş de evacuare a gazelor arse, aferent generatoarelor de rezervă ale grupurilor Diesel

Realizează evacuarea gazelor de ardere printr-un coş individual pentru fiecare grup diesel şi are caracteristicile H = 19 m şi d = 800 mm.

D.   Coşuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele centralelor termice RT.5, P.T.11, P.T.14, garaj şi SEIRU

Realizează evacuarea gazelor de ardere rezultate de la cele 4 grupuri de centrale termice, având următoarele caracteristici:

- P.T.5 - 2 coşuri cu H = 25 m şi d = 400 mm;

- P.T.11 -4 coşuri cu H = 30 m şi d = 700 mm;

- P.T.14 - 2 coşuri cu H = 30 m şi d = 350 mm;

- P.T. garaj - 1 coş cu H = 25 m şi d = 350 mm;

- P.T. depozite SEIRU - 1 coş cu H=30 m şi d = 350 mm. notă: Centralele termice P.T.5, P.T.11 şi P.T. 14 funcţionează ocazional, numai în situaţiile în care nu funcţionează sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă. Centrala termică garaj funcţionează permanent. Centrala termică SEIRU funcţionează numai în sezonul rece pentru asigurarea încălzirii depozitelor de echipamente şi produse chimice ale CNE Cernavodă.

1.2.3. Alte surse neradioactive difuze

- abur provenit de la vanele de abur care se descarcă în situaţii anormale (nu periodic) în aer;

- aburul provenit de la supapele de abur care descarcă în atmosferă numai în situaţii anormale de funcţionare. In condiţii de pornire, oprire sau în situaţii de indisponibilitate a condensatorilor, aburul poate fi descărcat în atmosferă prin vanele de descărcare a aburului care au o capacitate de maximum 10 % din debitul măsurat de abur al turbinei;

-  în zona garajului apar emisii în aer de la pornirea mijloacelor auto. Astfel de emisii apar şi în zona parcărilor amenajate la U1 şi U2 la orele de începere şi terminare a programului de lucru de zi;

-   degajări de vapori şi de mirosuri provenite de la generatorii diesel, rezervoarele de stocaj uleiuri, sistemul de canalizare al staţiei de tratare a apei.

Aceste degajări de poluanţi sunt relativ reduse şi se limitează la suprafaţa amplasamentului CNE Cernavodă ale U1 şi U2.

2. Alte amenajări speciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului

A. Sisteme de drenaj

• Ecran şi drenaj exterior

Controlul circulaţiei apei subterane în zona clădirilor principale ale fiecărei unităţi se efectuează printr-o incintă ecranată în jurul clădirii, executată între suprafaţa terenului (cota 15,80 mdMB) şi straturi de marnă impermeabilă. Incinta ecranată s-a realizat prin injecţii cu ciment în stratul de calcar şi din beton în stratul superior de umpluturi. Evacuarea apei din interiorul incintei se face printr-un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul de drenaj constă în 6 puţuri de epuisment echipate cu pompe submersibile tip HEBE, 11 puţuri piezometrice (de măsurare a nivelului pânzei freatice), conducte de colectare şi evacuare, precum şi instalaţii electrice de automatizare.

• Clădirea serviciilor auxiliare nucleare

Drenajul la clădirea serviciilor este alcătuit din două părţi principale: colectare şi evacuare. Colectarea apei se face printr-o reţea de conducte din PVC perforate la partea inferioară, care sunt amplasate sub clădire, în materialul permeabil dintre cota planşeului de la 93,90 şi beton de egalizare de la cota 90,20.

Aceste conducte debuşează în puţul nr. 1 din CSAN (clădirea serviciilor auxiliare nucleare). Debusarea în put este la cota 91,40 mdMB.

Evacuarea apei din puţ se face printr-o conductă de oţel care merge pană la conducta de canalizare din afara clădirii şi de aici mai departe, prin ecranul de etanşare la colectorul principal de canalizare pluvială. Prin schema tehnologică s-au prevăzut conductele şi armăturile necesare posibilităţilor de transfer al apei spre staţia de probe şi sistemul de tratare a deşeurilor radioactive.

• Bazinul de combustibil uzat

Apa din bazinele intermediare de combustibil uzat (bazinul de descărcare a combustibilului uzat şi bazinul de transfer al combustibilului uzat) este apa demineralizată vehiculată într-un circuit închis, pentru asigurarea răcirii şi purificării acesteia.

Menţinerea inventarului de apă din bazine se realizează prin adaosul periodic din sistemul de distribuţie a apei demineralizate, în vederea compensării pierderilor prin evaporare.

Controlul chimic al apei se realizează prin purificarea mecanică şi ionică prin coloane de filtrare. In situaţia necesităţii drenării bazinelor pentru lucrări de întreţinere (remedieri ale pereţilor sau a protecţiei epoxidice), acestea sunt izolate faţă de bazinele de stocare a combustibilului uzat şi a combustibilului defect, iar apa este transferată către sistemul de gospodărire a deşeurilor lichide radioactive.

Drenajul la bazinul de combustibil uzat este alcătuit din două părţi principale: colectare şi evacuare.

Colectarea apei se face printr-o conductă PVC perforată la partea interioară şi este amplasată îngropat în materialul permeabil dintre pereţii bazinului de combustibil uzat, betonul de egalizare si ecranul aferent acestuia, între cotele 90,91 si 90,40.

Apa infiltrată este colectată într-un puţ, de unde este evacuată prin pompaj cu o conductă de oţel spre sistemul de tratare a deşeurilor radioactive.

• Clădirea reactorului

Drenajele la clădirea reactorului sunt formate din două părţi principale: colectare şi evacuare. Colectarea apei din jurul clădirii reactorului se face prin 3 conducte perforate la partea inferioară şi care sunt amplasate îngropat între pereţii reactorului (anvelopei) şi ecranul aferent acestuia, în materialul permeabil, între cotele 91,34 şi 91,20.

Apa infiltrată se colectează în două puţuri şi de aici prin pompaj, prin intermediul unei conducte, este evacuată în conducta de evacuare drenaj, aferentă clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Prin schema tehnologică s-au prevăzut conductele şi armăturile necesare posibilităţii de transfer al apei spre staţia de probe şi gospodăria de tratare a deşeurilor radioactive, în cazul în care este radioactivă.

• Depozitul intermediar de combustibil ars

Apele uzate rezultate din spălarea platformelor betonate din jurul modulelor de depozitare se colectează prin rigole de beton în cămine de colectare prevăzute cu vane tip stăvilar. Din acest cămin se iau probe de apă pentru verificarea contaminării radioactive. Dacă apa nu este contaminată, ea se deversează gravitaţional în emisar.

• Gospodăria de motorină aferentă grupurilor diesel de rezervă

Fiecare rezervor este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj.

• Centrele de colectare a deşeurilor neradioactive

Spaţiile de depozitare sunt marcate şi administrate într-o manieră care să poată permite identificarea şi eliminarea scurgerilor ce pot apărea accidental. Toate containerele sunt depozitate pe paleţi şi etichetate corespunzător.

• Gospodăria de combustibili pentru CTP

Separatorul de păcură/ulei este compus din două compartimente (unul de rezervă), fiecare fiind dimensionat pentru 40 m3/h.

Radierul a fost izolat cu straturi succesive de carton asfaltat şi bitum tăiat.

Legătura dintre drenajele rezervoarelor şi separator se realizează printr-un cămin antifoc, iar de la acesta în continuare, cu ajutorul unei conducte metalice.

Intreaga cantitate de păcură/ulei separată la suprafaţa apei şi deversată printr-un jgheab transversal la capătul aval al camerei de separare este colectată într-un cămin lateral, de unde este repompată în rezervoarele de stocare.

Pentru evitarea deversării de combustibil sau impurificării apei deversate în canalizarea pluvială, separatorul de combustibil se exploatează conform procedurilor şi nivelul este verificat prin rutine zilnice.

B. Dozatoare de antifoane

Pentru protecţia personalului au fost avertizate în mod conservativ toate zonele în care este prezent zgomotul cu valori mai mari decât limita legală admisă. Valorile măsurate atât ale nivelului de zgomot, cât şi pentru vibraţii sunt afişate în pagina de intranet a CNE Cernavodă. La intrarea în aceste zone au fost amplasate dozatoare de antifoane interne, care au factorul de reducere a zgomotului cuprins între 25% - 32%.

C. Sistemul anvelopei şi sistemul de izolare al anvelopei

Sistemul anvelopei reprezintă o „învelitoare" a componentelor nucleare din circuitul primar pentru a împiedica eliberarea unor cantităţi de radioactivitate către exterior, în situaţie de avarie.

Anvelopa trebuie să reziste unei presiuni ridicate. Criteriul pentru determinarea eficienţei anvelopei este rata integrată de scurgeri pe perioada existenţei suprapresiunii (0,5% din volumul anvelopei în 24 h).

Sistemul anvelopei cuprinde anvelopa propriu-zisă şi sistemul de filtrare şi supraveghere a gazelor evacuate după un accident de pierdere a agentului de răcire din circuitul primar. Proiectul centralei prevede un sistem de stropire care va absorbi energia eliberată în anvelopă, reducând astfel vârful de presiune şi durata suprapresiunii.

Sistemul anvelopei are o structură de beton armat posttensionat cu o căptuşeală din plastic şi este prevăzut cu sistem de descărcare a aerului prin filtre, ecluze de acces şi sistem automat de închidere a anvelopei care constă din vane şi clapete.

Sistemul de izolare al anvelopei are rolul de a opri evacuarea efluenţilor gazoşi în cazul în care se depăşesc valori prestabilite ale radioactivităţii aflate în anvelopă.

Oprirea evacuării efluenţilor gazoşi se face prin acţionarea vanelor de izolare a anvelopei, în urma semnalelor primite de la logica de izolare.

In acest mod se asigură faptul că în situaţia apariţiei unei cantităţi anormale de radioactivitate în anvelopă, aceasta este împiedicată să iasă în exterior.

Aerul contaminat sau potenţial contaminat, colectat de sistemele de ventilaţie, este evacuat prin guri de evacuare după filtrare şi monitorizare. Supravegherea evacuărilor gazoase radioactive este realizată prin monitorizarea continuă a aerului evacuat cu ajutorul monitorului de efluenţi gazoşi. Pentru evacuarea aerului potenţial radioactiv au fost stabilite limite derivate de evacuare pentru fiecare radionuclid. Aceste limite au fost aprobate de către autoritatea de reglementare în domeniu, CNCAN.

D. Combustibil ars

Gestionarea, manipularea şi controlul combustibilului nuclear se realizează conform practicilor aprobate de CNCAN şi sunt supravegheate îndeaproape de AIEA, pe baza convenţiilor internaţionale.

Combustibilul ars este descărcat în bazinul de descărcare din clădirea reactorului şi transferat sub apă prin canalul de transfer în bazinul de recepţie din clădirea serviciilor. Din bazinul de recepţie, tăvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinul principal de depozitare, iar combustibilul defect capsulat este transferat în bazinul pentru combustibil defect.

Bazinul principal de depozitare are o capacitate nominală de depozitare pentru circa 8 ani de operare a reactorului la putere nominală.

Bazinul de depozitare a combustibilului defect poate asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. La ora actuală nu există niciun fascicul de combustibil defect în acest bazin.

Din bazinul principal de depozitare, după o perioadă de minimum 6 ani de răcire, combustibilul ars este transferat la DICA. Operaţiile se execută în bazinul de combustibil ars al centralei unde combustibilul nuclear ars este încărcat într-un coş de stocare (prima barieră de confinare către mediul ambiant). Incărcarea combustibilului ars în coş se realizează sub apă, după care coşul este transferat în extinderea nou-construită a clădirii bazinului de combustibil ars al centralei. Transferul se face într-un container transportat cu un trailer la depozitul propriu-zis, în suprafaţă de 24.000 m2, şi este introdus într-un cilindru din oţel ce are o capacitate de 10 coşuri. După umplere, dopul cilindrului este sudat (a doua barieră de confinare). Cilindrii sunt înglobaţi câte 20 într-o structură de beton ce asigură protecţia la radiaţii.

Cantitatea de combustibil ars existentă pe amplasament la sfârşitul anului 2006 este de 50.500 de fascicule, depozitată în DICA, în bazinul de combustibil ars.

Evidenţa combustibilului ars se realizează conform procedurilor de control garanţii şi recomandărilor AIEA.

Transportul surselor de radiaţii controlate reprezintă un complex de acţiuni constând în activităţile de: pregătire, manipulare, încărcare, expediere, transport, depozitare în tranzit, descărcare şi recepţionare colete şi surse de radiaţii controlate la destinaţia finală.

Sursele de radiaţii controlate sunt toate materialele care au radioactivitate sau echipamentele care încorporează asemenea materiale cu excepţia:

a) combustibilului nuclear;

b) deşeurilor radioactive care sunt produse în cadrul facilităţilor CNE şi stocate în cadrul acestora.

Sursele de radiaţii controlate se clasifică în: surse radioactive, generatori de radiaţii, instalaţii nucleare, materiale radioactive.

Noţiunea de transport surse de radiaţii controlate nu se aplică în incinta CNE Cernavodă şi acolo unde transportul nu implică drumurile publice.

Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va face respectând legislaţia specifică în vigoare emisă de CNCAN, şi anume Normele privind transportul materialelor radioactive, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 357/2005.

Cerinţele din aceste norme se aplică împreună cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase din România, precum şi împreună cu reglementările specifice emise de alte autorităţi competente din domeniul transportului de mărfuri periculoase.

In conformitate cu cerinţele din autorizaţia de funcţionare a CNE Cernavodă, trimestrial şi semestrial este raportată la CNCAN situaţia transporturilor de materiale radioactive efectuate de/pentru centrală.

Transportul combustibilului proaspăt şi al apei grele este asigurat de furnizori, Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN)

Piteşti şi, respectiv, ROMAG Drobeta-Turnu Severin, responsabilitatea revenind în întregime acestora. La efectuarea acestor transporturi se respectă cerinţele şi normele CNCAN în vigoare, referitoare atât la autorizaţiile de transport (pentru mijloacele de transport, avizarea individuală a fiecărui transport etc), condiţiile de transport, pregătirea personalului (conducător auto, însoţitor), însoţirea convoiului pentru avertizare şi siguranţă, informarea CNCAN.

E.  Planul de urgenţă pe amplasament

Planul de urgenţă al CNE Cernavodă defineşte responsabilităţile pentru îndeplinirea acţiunilor de răspuns şi identifică măsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor accidentelor pe amplasament şi minimizarea acestora în afara lui. Acest plan este descris în Planul de urgenţă pe amplasament, document aprobat de CNCAN.

Acţiunile de răspuns sunt descrise detaliat în procedurile de urgenţă pe amplasament.

Planul de urgenţă pe amplasament cuprinde următoarele elemente:

a) situaţii de urgenţă;

b) clasificarea situaţiilor de urgenţă;

c) organizarea pentru urgenţă;

d) activităţi de răspuns la urgenţă;

e) amenajări şi echipamente de urgenţă;

f) interfaţa dintre CNE Cernavodă şi autorităţile publice;

g) faza de recuperare;

h) pregătirea pentru urgenţă;

i) evaluarea planului de urgenţă;

j) revizia planului de urgenţă.

Planul de urgenţă pe amplasament acoperă toate activităţile efectuate pe amplasamentul CNE Cernavodă în cazul urgenţelor, pentru a proteja personalul centralei. Măsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor includ definirea organizării personalului, responsabilităţilor, amenajărilor disponibile, cerinţelor procedurale, cerinţelor de pregătire şi convenţiilor cu organizaţiile din exterior.

Planul de urgenţă pe amplasament acoperă, de asemenea, acţiunile iniţiale care trebuie luate pentru a proteja populaţia în primele ore ale unei urgenţe ce poate avea un impact exterior.

Responsabilitatea planificării intervenţiei în exteriorul amplasamentului, la nivel local, revine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (IJSU) Constanţa.

Timpul necesar pentru ca forţele de răspuns în exterior să funcţioneze efectiv este estimat la 2-4 ore.

F.  Securitatea zonei

La CNE Cernavodă, protecţia fizică constând într-un ansamblu de măsuri de pază şi protecţie este destinată să protejeze materialele nucleare împotriva acţiunilor ostile (furturi, sustrageri), precum şi instalaţiile nucleare împotriva sabotajelor comise de grupări teroriste.

Protecţia se realizează prin bariere, echipamente de detecţie, supraveghere şi alte măsuri.

Sistemul de protecţie fizică la CNE Cernavodă este aprobat de CNCAN, în conformitate cu prevederile Normelor CNCAN de protecţie fizică şi a ghidurilor aplicabile.

Tot în scopul prevenirii folosirii neautorizate a materialelor nucleare, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a instituit controlul de garanţii nucleare constând într-un sistem de gestiune şi de verificare scriptică şi fizică a stocurilor, cu implicarea directă a experţilor acesteia.

Securitatea radiologică este asigurată în conformitate cu reglementările stabilite de organismul de reglementare, care se referă la radioprotecţia lucrătorilor expuşi profesional şi la radioprotecţia mediului, şi anume:

- Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.14/2000;

- norme de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională a lucrătorilor externi;

- norme de dozimetrie individuală;

- norme privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu;

-  normă privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice;

- normă privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare sau radiologice;

- norme privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de la instalaţiile nucleare;

- norme privind măsurările meteorologice şi hidrologice la instalaţiile nucleare.

Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.542/2006 privind înregistrarea şi raportarea dozei pacienţilor.

G. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii

Se vor respecta concluziile „Studiului impactului termic determinat de exploatarea simultană a unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă în soluţia evacuării în CDMN a apei calde", realizat de ICIM Bucureşti, care recomandă:

- monitorizarea cetii, în colaborare cu staţiile meteorologice Cernavodă şi Medgidia, în zonele:

a) zona de debuşare a apei calde la Cernavodă; şi

b) pe traseul biefului II al CDMN la Medgidia şi cu frecvenţa stabilită de comun acord cu autorităţile din domeniul gospodăririi apelor.

Se va menţine descărcarea efluentului cald în CDMN cu o diferenţă de temperatură de 7-10° C pentru a nu induce efecte asupra biocenozei (alge, peşti, nevertebrate din bentos, bacterii).

3. Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediul înconjurător, depăşiri permise şi în ce condiţii

3.1. Apa

3.1.1. Efluenţi lichizi neradioactivi

Autorizaţia de gospodărire a apelor impune valorile maxime admise la evacuare ale indicatorilor de calitate, în funcţie de categoria apei evacuate (ape tehnologice, ape pluviale, inclusiv drenaje inactive, ape menajere) şi de receptorul autorizat (Dunăre, Canalul Dunăre-Marea Neagră, canalizarea menajeră).

Autorizaţia de gospodărire a apelor (AGA) privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile 1 şi 2 s-a emis de către Administraţia Naţională „Apele Române" sub nr. 177 din 7 septembrie 2007 şi este modificată prin Autorizaţia de gospodărire a apelor modificatoare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007, emisă cu nr. 51 din 3 martie 2008.

Documentul - parte integrantă a autorizaţiei, intitulat „Regulament de funcţionare-exploatare şi întreţinere, cod U1/U2-03700-ST", rev.0, vizat spre neschimbare de către autoritatea de gospodărire a apelor a rămas neschimbat.

Scopul modificării Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 177/2007 a fost:

- solicitarea înaintată de S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodă de introducere a bicidului MB-40 şi a limitei de evacuare aferente în baza recomandărilor „Studiului ecotoxicologic al biocidului MB-40" întocmit de Institutul de Cercetare pentru Protecţia Plantelor, şi a punctului de vedere transmis de Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu nr. 15.576/LE/PI din 5 octombrie 2007;

- introducerea limitei de evacuare pentru lichidul scintilator tip ULTIMA GOLD LLT, în baza „Studiului de impact pentru obţinerea limitei de evacuare a lichidului de scintilaţie tip ULTIMA GOLD LLT şi a metodei de monitorizare aferente", întocmit de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului ICIM Bucureşti, şi a punctului de vedere transmis de Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu nr. 3.564/CD din 5 martie 2008, care recomandă înlocuirea denumirii comerciale a etilenglicolului cu denumirea chimică.

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate de Unitatea nr. 1 şi de Unitatea nr. 2, conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor modificatoare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007, emisă cu nr. 51 din 3 martie 2008, se vor încadra în limitele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare:

Categoria apei evacuate	Indicatori de calitate	Valori maxim admise - mg/l -
Ape uzate menajere (necontaminate radioactiv)	Conform Hotărârii Guvernului nr. 188/ NTPA 002/2002, cu modificările şi completările ulterioare
Ape tehnologice	Temperatura
	pH	6,5-9,0
	Suspensii	25
	Fier total ionic	1,5
	Cloruri	250
	Sulfaţi	200
	Amoniu	3
	Fosfor	1
	CB05	15
	Sodiu	100
	Calciu	150
	Magneziu	50
	Produs petrolier	2 (fără iriz.)
	Hidrazină	0,1
	Morfolină	0,4
	Ciclohexilamină	0,1
	Hidroxid de litiu	0,025
	Amestec de hidrazină + hidroxid de litiu	0,1 +0,025
	Amestec de hidrazină + morfolină	0,1 +0,4
	Amestec de hidrazină + morfolină + ciclohexilamină	0,1 +0,4 + 0,1
	Rodamină - cu evacuare în CDMN - cu evacuare în Dunăre	2,0 10,0
	Fluoresceină - cu evacuare discontinuă	0,25
	RGCC-100	1,0
	Biomate 5716	1,0
	Biocid MB-40	5,2 substanţă activă 0,01 produs comercial
	Etilenglicol	<1,0
	Lichid de scintilaţie ULTIMA GOLD LLT	0,001 substanţă activă 0,00195 produs comercial
Ape pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran şi cele stocate în basa exterioară de drenaj	Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Din punct de vedere al încărcării termice temperatura apelor tehnologice evacuate:

•în  bieful  II  al CDMN  (în  bazinul de liniştire al CHE recuperare) va fi de maximum 7°C peste temperatura apei biefului I al CDMN, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depăşească 25°C;

•In Dunăre va fi de maximum 10°C peste temperatura apei fluviului   Dunărea,  dar nu   mai   mare  de  35°C,  după parcurgerea zonei de amestec. Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare, toate apele vor avea un conţinut radioactiv în limitele stabilite de CNCAN şi de Ministerul Sănătăţii Publice, prin autorităţile abilitate în acest sens.

Monitorizarea din punctul de vedere al radioactivităţii se va face conform celor stabilite de autoritatea competentă în acest domeniu.

Depăşiri permise şi în ce condiţii pot fi făcute aceste depăşiri:

- valorile indicatorilor „Substanţa organică şi suspensii" pot fi depăşite la evacuare numai în condiţiile în care acestea prezintă depăşiri în secţiunea Dunăre - amonte priza de apă a Sistemului de alimentare cu apă a oraşului Cernavodă. In acest caz, valorile indicatorilor de calitate menţionaţi mai sus nu pot fi mai mari decât valorile corespunzătoare determinate în secţiunea de control. In acest sens, beneficiarul este obligat ca prin laboratorul propriu să analizeze aceşti indicatori, conform frecvenţei stabilite, iar rezultatele din buletinele de analiză să le transmită în timp util la Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române";

-  utilizarea produsului biocid MB-40 se face numai pe circuitul apa tehnică RSW, la condiţionarea circuitelor de răcire de la condensatoare şi numai după anunţarea autorităţii teritoriale de gospodărirea apelor, cu minimum 5 zile înainte, în vederea monitorizării calitative a receptorilor. Apele uzate încărcate, rezultate în urma procesului de biocidare, se evacuează numai în Dunăre, prin intermediul canalului Seimeni. Orice extindere a utilizării produsului în cadrul folosinţei de apă şi la alte cerinţe este interzisă, aceasta putându-se face numai după obţinerea unui accept prealabil din partea autorităţii competente de gospodărire a apelor;

- valorile indicatorilor de calitate a apelor pluviale, a apelor de la spălarea filtrelor din Staţia de tratare chimică a apei, de la centrala termică, de la separatorul de păcură, inclusiv cele din drenajele inactive din sala maşinilor, se vor determina în primul cămin situat în amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie. Nu se admit depăşiri ale valorilor maxime ale indicatorilor de calitate stabilite la evacuarea în receptori, în cele trei secţiuni de control stabilite prin protocolul încheiat cu Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române". Excepţia o constituie indicatorul de calitate - produs petrolier -, care se va determina periodic în căminul CP 261.

Notă: Pentru indicatorii de calitate nenominalizaţi, evacuarea în receptori naturali a apelor uzate tehnologice şi a apelor provenite din precipitaţii se va face doar în condiţiile respectării reglementărilor în vigoare şi încadrării acestora în limitele prevăzute de normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 privind eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase şi prioritar periculoase în mediul acvatic, cu modificările şi completările ulterioare.

Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către S.N.N. - CNE Cernavodă. Frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare sunt stabilite prin protocol încheiat între Direcţia CNE Cernavodă şi Direcţia Apelor Dobrogea -Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române" - S.A., act care face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

3.1.2. Efluenţi lichizi radioactivi

Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare în mediu, apele vor avea o activitate beta şi gama care se încadrează în limitele derivate de emisie (LDE), calculate conform cerinţelor din Normele privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu, aprobate de către CNCAN .

Concentraţiile radioactive ale efluenţilor lichizi sunt măsurate atât continuu, cu ajutorul sistemului Monitorului de efluenţi lichizi (MEL), cât şi în laborator, prin analize specifice efectuate pe probe prelevate din tanc înainte de deversare şi în timpul deversării, de către MEL.

Totalul emisiilor de efluenţi lichizi pentru anul 2006 este echivalent cu o doză de 3.21 uSv pentru un membru al grupului critic.

Căile de evacuare a efluenţilor lichizi sunt fluviul Dunărea şi, numai în situaţii excepţionale, doar cu acordul CNCAN, APM Constanţa şi ASPJ Constanţa, în Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Limitele derivate de evacuare LDE a efluenţilor lichizi s-au calculat separat, pentru fiecare cale de evacuare existentă. Pe lângă limitele anuale de evacuare, în scopul urmăririi şi optimizării evacuărilor radioactive lichide s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, şi anume:

• LDE trimestriale: 35% din LDE anuale;

• LDE lunare: 15% din LDE anuale.

In cazul în care aceste limite sunt depăşite, CNE Cernavodă trebuie să notifice CNCAN, să stabilească motivele care au condus la creşterea evacuărilor şi să instituie măsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive.

Monitorizarea emisiilor radioactive lichide se efectuează de către CNE Cernavodă, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerinţele Normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice.

3.2. Aer

3.2.1. Efluenţi gazoşi radioactivi

Aerul contaminat sau potenţial contaminat, colectat de sistemele de ventilaţie, este evacuat printr-un coş de evacuare comun după filtrare şi monitorizare. Pentru evacuarea aerului potenţial radioactiv au fost calculate LDE pentru fiecare radionuclid, în conformitate cu cerinţele Normelor privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu, emise de CNCAN; LDE sunt aprobate de către CNCAN.

Pe lângă limitele anuale de evacuare, în scopul urmăririi şi optimizării evacuărilor radioactive gazoase s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, şi anume:

• LDE trimestriale: 35% din LDE anuale;

• LDE lunare: 15% din LDE anuale;

• LDE săptămânale: 6% din LDE anuale.

In cazul în care aceste limite sunt depăşite, CNE Cernavodă trebuie să notifice CNCAN, să stabilească motivele care au condus la creşterea evacuărilor şi să instituie măsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive.

Concentraţiile radioactive ale efluenţilor gazoşi sunt măsurate atât continuu, cu ajutorul sistemului Monitorului de efluenţi gazoşi, cât şi în laborator, prin analize specifice efectuate pe probe prelevate de MEG.

Monitorizarea emisiilor radioactive gazoase se efectuează de către CNE Cernavodă, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerinţele normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice.

Totalul emisiilor de efluenţi gazoşi pentru anul 2006 este echivalent cu o doza de 10.1 μSv pentru un membru al grupului critic.

3.2.2. Efluenţi gazoşi neradioactivi:

Concentraţiile poluanţilor la emisie rezultaţi în urma arderii combustibilului CLU tip III (2 % S) şi a combustibilului lichid cu maximum 1 % S la centralele termice şi la generatoarele de rezervă - grupurile Diesel se vor încadra în valorile-limită de emisie prevăzute în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Se vor respecta prevederile STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului în zone protejate.

Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

3.3. Zgomot şi vibraţii

Principalele echipamente care constituie surse de zgomot sunt: pompele şi ventilatoarele aferente diverselor echipamente din cadrul CNE Cernavodă. Acestea au prevăzute amortizoare şi atenuatoare de zgomot şi vibraţii.

Generatoarele Diesel (sunt utilizate periodic). Acestea au prevăzute amortizoare şi atenuatoare de zgomot şi vibraţii.

Nivelul de zgomot al echipamentelor destinate utilizării în exteriorul clădirilor în CNE Cernavodă al U1 şi U2 se va încadra în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt transformatoarele electrice din staţiile trafo care îndeplinesc funcţiunile de evacuare a puterii produse de transformator în SEN şi de alimentare a serviciilor proprii ale centralei.

Nivelul de zgomot se va încadra în valorile admisibile stabilite în STAS 10009/88, respectiv 60 dB(A), curba Cz = 55 dB.

Vibraţiile produse de transformatoare se încadrează în prevederile STAS 8393/19-89, având amplitudinea maximă de 50 mm şi viteza de 10-15 mm/s.

III. Monitorizarea mediului

1. Indicatori fizico-chimici, bacteriologici şi biologici emişi, imisiile poluanţilor, frecvenţa, modul de valorificare a rezultatelor

Analizele specifice privind calitatea factorilor de mediu din punct de vedere radiologic sunt efectuate prin laboratoarele proprii:

- Laboratorul de control mediu;

- Laboratorul de dozimetrie;

- Laboratorul chimic.

1.1. Laboratorul de control mediu

Acest laborator este amplasat la aproximativ 2 km V-NV de CNE Cernavodă. Laboratorul de control mediu este responsabil de implementarea Programului de monitorizare a radioactivităţii mediului, aprobat de CNCAN.

Laboratorul de control mediu a fost desemnat de CNCAN ca „laborator de încercări notificat" pentru determinări de radioactivitate în probe de mediu, în conformitate cu cerinţele Normei privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare şi radiologice şi ale Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.

Principalele activităţi care se desfăşoară în acest laborator sunt:

- prelevarea probelor de mediu;

- prelucrarea probelor în vederea măsurării;

- măsurări de activităţi globale şi spectrometrice, în vederea determinării conţinutului de radionudizi gama-emitători, tritiu si C-14.

Tipurile de probe şi analize de mediu, frecvenţa de prelevare şi analiza, precum şi numărul de puncte din care se recoltează aceste probe sunt următoarele:

Tip de probă	Frecvenţa de prelevare	Tip de analiză	Număr de puncte de recoltare	Frecvenţa de analiză
Particule în aer	continuu	- analize (β globale - spectrometrie y	11	Lunar -evacuări<MDA
				Săptămânal MDA<evacuări<6%ALDE
				Zilnic - evacuări >6% ALDE
Iod în aer	continuu	spectrometrie y	11	Trimestrial - evacuări<MDA
				Săptămânal MDA<evacuări<6%ALDE
				Zilnic - evacuări >6% ALDE
Tritiu în aer	continuu	- tritiu	11	Lunar - evacuări<MDA
				Săptămânal MDA<evacuări<6%ALDE
				Zilnic - evacuări>6% ALDE
C-14 gazos	continuu	C-14	11	Lunar - evacuări<MDA
				Săptămânal MDA<evacuări<6%ALDE
				Zilnic - evacuări>6% ALDE
TLD	continuu	Expunere y integrată	62	Lunar

Tip de probă	Frecvenţa de prelevare	Tip de analiză	Număr de puncte de recoltare	Frecvenţa de analiză
Apă de suprafaţă		- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	4	Lunar
Apa (canalul CCW)	continuu	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	1	Săptămânal
Apa pluvială	săptămânal	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	3	Săptămânal
Apa de infiltraţie	lunar	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	2	Lunar
Apa freatică de adâncime	lunar	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	2	Lunar
Sol	bianual	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	3	Bianual
Sediment	bianual	- analize β globale - spectrometrie y	2	Bianual
Lapte	săptămânal	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	1	Săptămânal (gama spectrometrie şi H-3)
				Lunar (beta global şi C-14)
Depuneri atmosferice	continuu	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu	3	Lunar
Peşte	bianual	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	4	Bianual
Carne	anual	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	3	Anual
Legume	anual	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	3	Anual
Legume cu frunze	bianual	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	3	Bianual
Fructe	anual	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	3	Anual
Vegetaţie spontană	Lunar (mai-octombrie)	- analize β globale - spectrometrie y - tritiu C-14	3	Lunar (mai-octombrie)

Rezultatele analizelor efectuate sunt introduse în baza de date de monitorizare a mediului.

Trimestrial se raportează rezultatele analizelor de tritiu în apa atmosferică către autoritatea de reglementare CNCAN şi către APM Constanţa.

Anual se elaborează un raport detaliat pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probele de mediu. Rapoartele includ:

- un sumar al rezultatelor măsurărilor efectuate;

- o evaluare a dozelor pentru public;

-  o evaluare a impactului funcţionării centralei asupra mediului.

Secţia chimică este responsabilă de implementarea Programului de monitorizare fizico-chimică a efluentului lichid neradioactiv.

1.2. Laboratorul de dozimetrie

Acest laborator este situat în clădirea serviciilor a U1 şi, respectiv, U2. Principalele activităţi care se desfăşoară în acest laborator sunt:

- analiza probelor colectate de Monitorul de efluenţi gazoşi;

- analiza probelor colectate de Monitorul de efluenţi lichizi;

-  analiza probelor de efluenţi radioactivi colectaţi de la DICA;

- asigurarea dozimetriei personale pentru angajaţii centralei şi contractori.

Laboratorul de dozimetrie este desemnat de CNCAN ca „organism dozimetrie acreditat" şi ca „laborator de încercări notificat" pentru determinări de radioactivitate în probe de emisii, conform cerinţelor normelor de dozimetrie individuală, Normei privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare şi radiologice şi ale normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.

Tipurile de probe analizate în cadrul acestui laborator şi frecvenţele lor de măsurare sunt:

• Efluenţi gazoşi

Probele de aer reprezentative sunt prelevate din coşul de ventilaţie al centralei. Analizele ce se efectuează pe tipuri de probe sunt:

Tip probă	Analiza	Frecvenţa	U.M.
Filtru particule	Y spectrometrie β global	zilnic	Bq/m3
Filtru cărbune activ	Y spectrometrie	zilnic	Bq/m3
Colectori vapori apă	Tritiu prin spectrometrie β cu LSC	zilnic (U1) bisăptăm. (U2)	Bq/m3
Barbotor CO2	C-14 prin spectrometrie β cu LSC	săptămânal	Bq/m3

Gazele nobile radioactive se măsoară numai on-line, pe baza unei probe reprezentative prelevate la coş; evacuările sunt calculate pe baza citirilor de la Monitorul de efluenţi gazoşi.

• Efluenţi lichizi

Determinarea conţinutului de tritiu şi radionuclizi emiţători gama înainte de deversarea unui tanc se efectuează prin prelevarea unei probe, care este analizată în Laboratorul chimic.

Probele de efluenţi lichizi sunt prelevate de către Monitorul de efluenţi lichizi în timpul evacuării tancurilor. Pe probele lichide colectate din fiecare tanc deversat se fac următoarele analize:

Tip probă	Analiza	Frecvenţa	U.M.
Zilnică	spectrometrie y, Tritiu prin spectrometrie β cu LSC	zilnic	Bq/l

Pentru controlul suplimentar al evacuărilor de efluenţi lichizi, săptămânal se prelevează o probă integrată din Canalul apei de răcire condensatori, pe care se fac următoarele analize:

Tip probă	Analiza	Frecvenţa	U.M.
Composita săptămânală	β global C-14 prin spectrometrie β cu LSC	săptămânal	Bq/l

Trimestrial se raportează sumarul lunar al evacuărilor radioactive către autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului tehnic trimestrial al centralei şi către APM Constanţa. Evacuările radioactive sunt raportate detaliat în raportul de mediu anual al centralei către CNCAN şi APM Constanţa.

1.3. Laboratorul chimic

Laboratorul chimic asigură controlul chimic pentru U1 şi U2 şi este amplasat în Clădirea serviciilor aferentă fiecărei unităţi nucleare. Principalele activităţi care se desfăşoară în laboratorul chimic din punctul de vedere al monitorizării mediului sunt următoarele:

-  analiza probelor de efluenţi lichizi radioactivi, înainte de deversarea acestora;

- analiza filtrelor în caz de alarmă la Monitorul de efluenţi gazoşi;

- monitorizarea chimică a efluenţilor lichizi neradioactivi;

- efectuarea de analize chimice;

- înregistrarea şi păstrarea datelor cronologice de referinţă. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici ai efluentului lichid neradioactiv se face în conformitate cu Protocolul încheiat între S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavodă şi Administraţia Naţională „Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral Constanţa, parte integrantă a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Prin protocol sunt stabilite punctele de prelevare probe şi frecvenţa de prelevare/analizare a indicatorilor fizico-chimici autorizaţi, astfel:

a) Punctele de prelevare a probelor:

Pentru influent (apă brută prelevată)
A	Dunăre: recoltarea probelor se va face pe conducta de aducţiune, la intrarea acesteia în staţia de tratare a apei Hinog.
B	Captare bief I CDMN, în zona de racord a canalului de aducţiune cu canalul de derivaţie al CDMN-bief I, sub podul rutier peste care DJ 223 traversează canalul de aducţiune
Pentru efluent (ape tehnologice evacuate)
C	Evacuare în Fluviul Dunărea: sub podul rutier peste care DJ 223 traversează canalul betonat care se înscrie de-a lungul Văii Seimeni
D	Evacuare CDMN bief II (atunci când este cazul): pe canalele de evacuare a apei calde spre „CHE recuperare", în zona în care sunt instalate mirele pentru citirea nivelelor
Pentru ape pluviale
	Amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie CNE, în căminul 15800-CP 261

b) Frecvenţa de analiză

Indicator	Secţiunea de prelevare	Secţiunea de prelevare	Frecvenţa de prelevare/analiză
Suspensii solide, pH, uleiuri, fier total ionic	A B/C/D	A B/C/D	lunar săptămânal
Hidrazină, morfolină, ciclohexilamină, hidroxid de litiu, nitriti (compus RGCC-100)	C/D	C/D	săptămânal
Sodiu, cloruri, calciu, sulfaţi, magneziu, CB05	A, B, C/D	A, B, C/D	lunar
Etilenglicol	C/D	C/D	lunar
Amoniu	A B/C/D	A B/C/D	se determină numai când se face condiţionarea cu NH4 OH soluţie lunar săptămânal
Produs petrolier	B/C/D/ CP 261	B/C/D/ CP 261	lunar
Fluoresceină, rodamină (marcatori)	C/D	C/D	se determină numai când se utilizează bisăptămânal
Biomate 5716	C/D	C/D	se determină numai când se utilizează
Biocid MB-40	C	C	se determină numai când se utilizează (pe durata tratamentului)
Fosfor	C/D	C/D	se determină numai când se utilizează
Lichid scintilator ULTIMA GOLD LLT			se determină numai când se utilizează
Amestecuri			se analizează fiecare component în parte

c)  Indicatorul „Temperatura"

Se determină zilnic de către un reprezentant al CNE Cernavodă şi DADL Constanţa.

Secţiunile de control pentru determinarea temperaturilor sunt stabilite pentru diferitele utilizări ale apei: pentru apa brută prelevată şi pentru apă tehnologică evacuată.

d) In caz de deversări accidentale

In cazul unor scurgeri chimice (scurgeri accidentale de substanţe chimice) sau al deversării accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilită de secţia chimică, astfel încât să asigure controlul efluentului lichid până când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodărire a apelor.

Alte tipuri de evaluări

Ape pluviale: calitatea apelor evacuate prin sistemul de canalizare pluvială se verifică pe o probă recoltată din căminul de ape pluviale.

Ape uzate menajere: calitatea apelor uzate evacuate prin sistemul de canalizare ape uzate menajere se verifică pe probe prelevate din staţiile de pompare apă menajeră aparţinând CNE Cernavodă. Analizele sunt efectuate de către un laborator autorizat, pe bază de contract de servicii.

In cazul unor scurgeri accidentale de substanţe chimice sau a deversării accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilită de Secţia chimică, astfel încât să se asigure controlul efluentului lichid, până când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodărire a apelor.

Pentru indicatorii de calitate a factorilor de mediu (alţii decât apa), frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare se vor stabili printr-un protocol încheiat între S.N.N. S.A. - Sucursala CNE Cernavodă şi APM Constanţa.

Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră:

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră de către CNE Cernavodă, inclusiv metodologia şi frecvenţa de monitorizare, se realizează conform Planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi ataşat la autorizaţiile în vigoare pentru anul de raportare 2007 şi pentru perioada 2008-2012.

Raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră se întocmeşte pentru anul precedent şi se verifică de către un verificator atestat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de seră.

2. Datele care vor fi raportate autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului şi periodicitatea

La APM Constanţa sunt transmise, conform protocolului în vigoare şi legislaţiei de protecţie a mediului, următoarele rapoarte:

a) rapoarte lunare:

-   raport privind rezultatele monitorizării chimice a influentului şi efluentului lichid neradioactiv, inclusiv valorile temperaturii;

- evidenţa gestiunii deşeurilor lichide şi solide radioactive;

b) rapoarte trimestriale:

-  raport privind concentraţiile de poluanţi (alţii decât cei radioactivi) în factorii de mediu;

-  raportare privind evacuările de efluenţi lichizi şi gazoşi radioactivi la CNE Cernavodă;

c) rapoarte semestriale:

- utilizarea agenţilor frigorifici incluşi şi a altor substanţe ce depreciază stratul de ozon;

- inventar de uleiuri şi ulei uzat;

d) rapoarte anuale

- rezultatele programului de monitorizare a radioactivităţii mediului (ianuarie-decembrie);

- inventar emisii de poluanţi în atmosferă;

- reinventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră conform Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice;

- inventar de deşeuri industriale neradioactive;

- mercur şi compuşi cu mercur;

- biocide (dezinfectante, antiseptice, decontaminante);

- raportarea deşeurilor de ambalaje;

e)  raportări anuale la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului:

-  substanţe şi preparate chimice periculoase, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.

- raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de seră.

IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi ambalajelor 1. Deşeuri produse (tipuri, compoziţie, cantităţi) 1.1. Deşeuri radioactive:

Anul	Compactabile		Necompactabile		Cartuşe filtrante uzate (m3)	Total (m3)
	Volum (m3)	Nr. butoaie	Volum (m3)	Nr. butoaie
1996	2.86	13	0.44	2	0.01	3.31
1997	9.46	43	1.98	9	0.43	11.87
1998	14.96	68	1.32	6	0.00	16.28
1999	16.50	75	4.84	22	0.01	21.35
2000	12.10	55	4.18	19	0.27	16.55
2001	14.96	68	9.24	42	0.02	24.22
2002	19.14	87	10.12	46	0.13	29.39
2003	19.80	90	6.60	30	0.01	26.41
2004	19.58	89	9.68	44	0.52	29.78
2005	18.04	82	10.12	46	0.29	28.45
2006	16.28	74	9.46	43	0.02	25.76
TOTAL:	163.68	744	67.98	309	1.71	233.37

Inventarul deşeurilor radioactive existente pe amplasament este următorul:

Tipul de deşeu radioactiv	Perioada de timp în care s-a produs	U.M.	Volumul total	Debitul de doză gama la contact
Solide	1996-2006	m3	T1: 232,24 T2: 1,03 T3: 0,0	=< 3 μSv h-1
ulei uzat	1997-1998 şi 2000-2006	m3	22	=< 3 μSv h-1
solvent uzat	1997 şi 2000 - 2006	m3	1,1	=< 3 μSv h-1
cocktail scintilator	1997 şi 2000 - 2006	m3	1,98	=< 3 μSv h-1
şlam	1996-2006	m3	1,32	=< 3 μSv h-1
solide inflamabile		m3	16,72	50 to 200 μSv h-1

Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, şi normativele CNCAN specifice managementului gospodăririi deşeurilor radioactive.

1.2. Deşeurile industriale neradioactive

Deşeurile industriale neradioactive sunt toate deşeurile care nu prezintă contaminare liberă detectabilă şi debite de doză la contact peste valoarea fondului natural.

Tipul de deşeu (conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare)	Compoziţia	Cantităţile
13.03.07*	Ulei electroizolant; nu conţine PCB	80 t
13.02.05*	Ulei uzat (ulei cu apă şi impurităţi)	19,7 t
13 08 99*	Vaseline expirate	0,0483 t
13.01.11*	Ulei hydraulic FRF (fluid hidraulic de turbină)	1,4 t
13.01.05*	Emulsie (reziduuri apoase de produse petroliere sau apă cu impurităţi de reziduuri petroliere)	29,6 t
16.01.14*	Etilenglicol (tip Dowcal sau Dowterm)	3,4 t
18.02.03	Solide (lavete, mănuşi din bumbac etc. utilizate în activităţi de întreţinere şi reparaţii)	3,110 t
20.01.39	Pahare şi fiole din plastic şi pentru prelevare şi analiză probe biologice	0,5 t
16.03.06*	Reactivi organici (lichid scintilator)	0,4 t
16.05.06*	Apă cu amestec de reactivi (din rezervor deşeuri, lichide LCM)	10,6 t
19.09.05	Răşina Ionică (răşină schimbătoare de ioni epuizată, utilizată în staţia de tratare a apei)	3t
20.02.03	Textile - echipament de protecţia muncii uzat	15,5 t
14.06.03*	Solvenţi necloruraţi (acetone, toluen, diverşi degresanţi industriali etc.)	2t
20.01.39	Plastice	0,25 t
19.10.01	Materiale feroase	62,830 t
20.01.01	Hârtie	29,301 t
17.04.01	Cupru	2,12 t
17.04.02	Aluminium	2,612 t
16.06.06*	Electrolit	3,840 t
16.06.01*	Baterii cu plumb	2t
17.06.04	Deşeuri din construcţii - hidroizolaţie poliuretanică	1 t
17.03.01*	Deşeu asfaltic - bitum	0,540 t
20 01 39	PET	0,429 t
17 05 04	Deşeuri din construcţii - piatră şi pământ	120 t
17 01 01	Deşeuri din construcţii - beton	20 t
20 03 99	Deşeuri municipale şi asimilabile	16 335 t
16 05 06*	Reactivi chimici expiraţi	24 t

NOTĂ:

Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile periculoase din anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Se vor respecta prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Deşeuri colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţă): 2.1. Deşeuri radioactive:

Tipul de deşeu	Compoziţia	Cantităţile 1996-2006  (m3)	Modul de stocare temporară
1. Deşeuri solide radioactive tip 1	- necompactabile	67,98	• Depozitul intemediarde deşeuri solide radioactive - hală - în colete tip „A" • Depozitul intemediarde deşeuri solide radioactive - hală - în colete tip „A"
	- compactabile	163,68
	- cartuşe filtrante uzate	1,71	• Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, depozitul pentru cartuşe filtrante uzate
2. Deşeuri radioactive tip 2	- compactabile	0,88	• Depozitul intemediarde deşeuri solide radioactive - hală - în colete tip „A"
	- cartuşe filtrante uzate	0,15	• Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, depozitul pentru cartuşe filtrante uzate
3. Deşeuri radioactive solide tip 3*	- cartuşe filtrante uzate	0,00	• Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, depozitul pentru cartuşe filtrante uzate
	- componente activate din sistemele nucleare şi pesele puternic contaminate	0,00	Quadricell
4. Răşini uzate radioactive	IRN 77, 78, 150, 154 cărbune	75,1	• In 3 tancuri fabricate din beton armat, căptuşite la interior cu un strat de vopsea epoxidică, capacitatea fiecărui tanc: 200 m3
5. Deşeuri radioactive lichide organice	- ulei	22,00	• Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, hală - colete industriale • Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, hală - colete industriale • Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, hală - colete industriale • clădirea serviciilor
	- solvent uzat	1,1
	- cocktail scintilator	1,98
	- şlam	1,32
6. Deşeuri radioactive solide inflamabile	- Materiale de tip celulozic şi plastic îmbibate cu soluţii inflamabile (lubrifianţi, ulei etc.)	16,72	• Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, hală - tip „A"

NOTĂ:

1.  Deşeuri radioactive tip 1 sunt deşeurile radioactive care au debite de doză la contact cu containerele < 2 mSv/h.

2.  Deşeuri radioactive tip 2 sunt deşeurile radioactive care au debite de doză la contact cu containerele cuprinse între 2 şi 125 mSv/h.'

3.  Deşeuri radioactive tip 3 sunt deşeurile radioactive care au debite de doză la contact cu containerele > 125 mSv/h. Deşeurile radioactive lichide organice sau amestecul solid-lichid organic, în urma procesului de caracterizare, vor fi tratate prin metoda de schimbare a compoziţiei chimice, respectiv absorbţie în structuri polimerice. Solidificarea se face cu polimer absorbant „NOCHAR". Procesul a fost deja testat la CNE Cernavodă şi s-a obţinut autorizaţia de securitate radiologica CNCAN pentru depozitarea intermediară a produsului rezultat (până la 60 de ani). S-a început procesul de solidificare pentru deşeurile rezultate până în anul 2006.

Deşeurile radioactive sunt colectate în containere speciale, inscripţionate pentru fiecare tip de deşeu.

2.2. Deşeuri neradioactive

CNE Cernavodă nu este colector de deşeuri. Deşeurile generate în activităţile proprii sunt segregate şi colectate la locul generării şi transferate în spaţiile proprii special amenajate pentru stocare temporară până la disponibilizarea către operatori economici autorizaţi pentru colectare, transport, eliminare/valorificare, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, legislaţia în vigoare privind deşeurile valorificabile şi legislaţia specifică altor tipuri de deşeuri.

3. Deşeuri stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare)

CNE Cernavodă nu deţine depozit de stocare conform Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare.

Spaţiile existente sunt amenajate pentru deţinerea temporară a deşeurilor până la transferul în afara societăţii către unităţi autorizate pentru stocare, valorificare, eliminare prin procedee aprobate de autoritatea de mediu şi de reglementările specifice emise de CNCAN.

3.1.  Deşeuri radioactive

Deşeurile radioactive sunt cele precizate în tabelul de la pct. 2.1.

Containerele cu deşeuri din zonele radiologice sunt monitorizate pentru tritiu şi gama înainte de a fi transferate în afara zonei radiologice, fie la furnizori autorizaţi pentru colectare deşeuri, fie pentru stocare/deţinere în spaţiile CNE Cernavodă special amenajate. Dacă sunt detectate valori ale contaminării gama şi/sau tritiu peste limitele aprobate (până la care deşeurile se consideră neradioactive), acestea sunt considerate deşeuri radioactive şi tratate conform procedurilor pentru deşeuri radioactive.

3.2.  Deşeuri neradioactive

Deşeurile neradioactive deţinute temporar în spaţii special amenajate sunt cele din tabelul de la pct. 1.2. Alte tipuri de deşeuri neradioactive sunt deşeurile chimice:

Nr. crt.	Tipul de deşeu	Compoziţia	Modul de stocare
1.	Ulei electroizolant	nu conţine PCB; *în stoc din anii precedenţi	- butoaie metalice gri marcate corespunzător
2.	Ulei ungere	nu conţine PCB	- butoaie metalice gri sau de la producător, marcate corespunzător
3.	Glicol (antigel)	apă + etilenglicol	- butoaie de plastic de la fabricant sau butoaie metalice gri, marcate corespunzător
4.	Solvent	solvenţi neclorinaţi	- butoaie metalice roşii, marcate corespunzător
5.	Fluid de comandă FRF	mixtură de esteri triarilfosfat, conţine trifenilfosfat (circa 7-10 %)	- în butoaie metalice roşu cu alb, în care s-a livrat şi FRF proaspăt (inscripţionate şi cu normele de protecţie corespunzătoare)
6.	Materiale absorbante	lavete impregnate cu ulei din activităţi de mentenanţă	- containere metalice roşii pentru deşeuri inflamabile echipate cu saci de plastic sau saci de plastic sigilaţi, depozitaţi pe paleţi în depozitul temporar
7.	Răşină ionică uzată	răşini convenţionale uzate	- butoaie
8.	Recipiente pentru probe biologice	recipiente de colectare a probelor pentru analiza tritiului în urină	- saci de plastic sigilaţi, aflaţi în containere metalice de deşeuri
9.	Soluţii pentru spălare circuite, echipamente	ape de spălare cu acid fosforic	- butoaie metalice gri, marcate „apă murdară neradioactivă"
10.	Motorină		- butoaie metalice

Condiţionarea deşeurilor chimice se efectuează conform recomandările Departamentului chimic pentru situaţiile neprevăzute, ca rezultat al analizării deşeurilor de către Laboratorul chimic.

Pentru deşeurile neradioactive, inclusiv cele chimice, colectate din centrele-satelit de deşeuri în spaţiul de deţinere temporară amenajat în Unitatea 1, clădirea turbinei, cota 100, condiţionarea constă în inspectarea etichetării, a integrităţii ambalajelor, prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor de tritiu şi gama şi sigilarea containerelor (pentru evitarea unei contaminări ulterioare, până la transferul în afara zonei radiologice).

Deţinerea temporară (până la disponibilizarea în afara unităţii) a deşeurilor chimice neradioactive/substanţelor chimice expirate se face în spaţii special amenajate în Unitatea 3 - clădirea turbinei la Dobroport şi port Columbia. Aceste spaţii sunt ventilate, marcate şi delimitate astfel încât să se identifice uşor destinaţia lor; depozitarea butoaielor se face numai pe paleţi şi există lădiţe de nisip pentru eliminarea prin absorbţie a eventualelor scurgeri acidentale.

Zonele de deţinere temporară sunt prevăzute şi cu cabine de urgenţă dotate cu materiale de intervenţie în caz de scurgeri accidentale.

4. Deşeuri valorificate (tipuri, compoziţie, cantităţi, destinaţie)

Deşeurile neradioactive de hârtie, lemn, metale feroase şi neferoase, baterii cu plumb, PET-uri sunt valorificate şi/sau disponibilizate în vederea revalorificării prin unităţi autorizate pentru colectare şi valorificare. Tipurile de deşeuri rezultate din activitate sunt:

Tipul de deşeu conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare	Compoziţie	Cantităţi (tone)	Destinaţie
20.01.39	Plastice	0,245	Societatea Comercială XANADU - S.R.L. CERNAVODA
19.10.01	Materiale feroase	62,83	Societatea Comercială REMAT CONSTANŢA
20.01.01	Hârtie-carton	29,3	Societatea Comercială XANADU - S.R.L. CERNAVODA
17.04.01	Cupru	2,12	Societatea Comercială REMAT CONSTANŢA
17.04.02	Aluminium	2,61	Societatea Comercială REMAT CONSTANŢA
20.01.39	PET	0,429	Societatea Comercială XANADU - S.R.L. CERNAVODA
19.12.07	Lemn	12	Persoane fizice
16.06.01*	Baterii cu plumb	2	Societatea Comercială REMAT CONSTANŢA

NOTĂ:

Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile periculoase din anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Se vor respecta prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare.

In zona rampei de sortare şi colectare din incinta protejată se află containere mari, cu capacitatea de 3 m3, identificate separat pentru fiecare tip de deşeu solid neradioactiv colectat; suplimentar, înainte de deversarea fiecărui sac de deşeuri în container, este efectuată o sortare pentru evitarea amestecării deşeurilor de diverse tipuri. După umplerea acestor containere, deşeurile de lemn, metalice feroase şi neferoase sunt transportate în exteriorul Unităţii 1 în spaţii de depozitare amenajate corespunzător şi, ulterior, transferate către companii autorizate pentru valorificare, stocare sau eliminare, după caz.

Bateriile (acumulatorii) cu plumb se depozitează până la disponibilizare în spaţiile de stocare a deşeurilor periculoase (conform încadrării din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare.

Gunoiul menajer (rezultat de la locurile de muncă şi spaţiile de cazare ale CNE Cernavodă) este transportat la rampa de deşeuri menajere a oraşelor Cernavodă şi Constanţa în baza contractelor încheiate cu Consiliul Local al Oraşului Cernavodă şi, respectiv, cu o firmă specializată din Constanţa (POLARIS).

5. Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului

5.1. Deşeuri radioactive

Deşeuri solide tip 1 şi 2, compactabile şi necompactabile

Deşeurile solide tip 1 şi 2, ambalate în pachete industiale tip 2, sau colete tip „A" sunt transportate la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, folosindu-se mijloace de transport uzinal, cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere, şi folosindu-se personal calificat.

Coletele cu deşeuri radioactive care părăsesc clădirea serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transportul se face în condiţii meteo favorabile (fără vânt şi precipitaţii).

Deşeuri solide tip 3 reprezintă componente activate din sistemele nucleare şi piese puternic contaminate.

Deşeurile solide tip 3 sunt ambalate în containere speciale şi transportate la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere.

Containerele care părăsesc clădirea serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transportul se face în condiţii meteo favorabile (fără vânt şi precipitaţii).

Deşeuri solide tip 2 şi 3 - cartuşe filtrante uzate

Cartuşele filtrante uzate se manipulează, în funcţie de dimensiuni, fie folosindu-se un container de transport mare refolosibil cu greutate de 8,6-8,8 tone (inclusiv cartuşul), fie folosindu-se un container de transport mic refolosibil, cu greutate de 2,7 tone (inclusiv cartuşul).

Containerul mare de transport asigură o reducere a debitului de doză de la 50 Sv/h la 0,25 mSv/h, iar containerul de transport mic asigură o reducere a debitului de doză de la 50 Sv/h la 0,15 mSv/h.

Cartuşele filtrante uzate sunt schimbate din sisteme cu ajutorul acestor containere şi transportate la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive fără niciun fel de procesare, cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere.

Se vor respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată.

Se vor respecta prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive.

5.2. Deşeuri neradioactive

Transportul pe drumurile de acces din perimetrul CNE Cernavodă al containerelor cu deşeuri neradioactive în vederea stocării temporare sau disponibilizării se face cu electrocare, tractoare, camioane etc, autorizate pentru transportul deşeurilor periculoase (acolo unde este cazul), şi cu ancorarea corespunzătoare a produselor transportate.

Pentru transportul deşeurilor în afara unităţii în vederea eliminării, depozitării sau valorificării, CNE Cernavodă are contracte de prestări de servicii cu operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de transport în condiţiile şi cu obligaţiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Pentru transportul deşeurilor din categoria produselor chimice expirate periculoase se urmăreşte şi conformarea cu Normele de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţilor de transport rutier de mărufuri periculoase în România. Pentru substanţele clasificate expirate se respectă şi prevederile specifice stipulate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, şi regulamentele CE aplicabile (273/2004 şi 111/2005).

Pentru deseurile periculoase disponibilizate în cantităţi mai mari de 1 tonă, se obţin aprobări de expediţie/transport de la autoritatea pentru protecţia mediului din perimetrul prestatorului de servicii, vizate de Protecţia Civilă a Judeţului Constanţa.

Se vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, ale Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2 şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3.

6. Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare)

CNE Cernavodă nu efectuează operaţiuni de tratare, eliminare sau incinerare a deşeurilor industriale neradioactive.

Prin contracte de prestări de servicii cu operatori economici autorizaţi, CNE Cernavodă predă deseurile în vederea eliminării, valorificării sau incinerării, după caz, în funcţie de tipul şi caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor.

7. Monitorizarea gestiunii deşeurilor

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se face în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Ambalaje folosite şi rezultate

8.1. Ambalaje folosite pentru deşeuri radioactive

Ambalajele folosite pentru depozitarea intermediară sunt cele prezentate anterior.

In cazul deşeurilor solide radioactive ambalate în colete de tip „A" se vor utiliza paleţi din polietilenă, atât pentru nivelul „0", cât şi pentru suprapunerea butoaielor.

8.2. Ambalaje folosite pentru deşeuri industriale neradioactive

Ambalajele utilizate în procesul de gestionare a deşeurilor chimice neradioactive sunt următoarele: butoaie metalice cu capacitatea de 200 I, butoaie de plastic cu capacitatea de 200 I, containere metalice special construite pentru deşeuri chimice solide, containere de 10 I prevăzute cu site de separare a impurităţilor din lichide înainte de stocarea în containerele mari, saci de plastic pentru deseurile solide (care se sigilează înainte de transfer). Alte facilităţi la deţinerea temporară a deşeurilor: centrele-satelit de colectare, prevăzute cu câte două butoaie, fiecare cu capacitate de 200 I, sunt centre prevăzute cu capac din două părţi pentru o uşoară manevrare şi pentru evitarea răspândirii scurgerilor ce ar putea apărea la colectarea deşeurilor.

Butoaiele şi celelalte recipiente sau materiale utilizate la colectare sunt special destinate acestui scop (prin vopsirea în culori care să ajute la identificarea categoriei de chimicale pentru care sunt destinate, prin etichetarea clară a denumirii chimicalelor ce le pot conţine) şi descrise în procedurile centralei.

Pentru stocarea temporară şi transportul deşeurilor asimilabile celor municipale neradioactive se utilizează containere-standard mari, cu capacitatea de 3 m3.

9. Modul de gospodărire a ambalajelor

9.1. Ambalajele folosite pentru deşeuri radioactive

Dacă se observă, în punctele de colectare din zona radiologică, deteriorări ale butoaielor galbene, roşii sau ale canistrelor galbene (strat de vopsea deteriorat, integritatea fizică distrusă), acestea sunt recondiţionate sau înlocuite cu altele noi, din stoc.

Coletele destinate depozitării intermediare a deşeurilor radioactive pot fi refolosite tot în scopul depozitării intermediare.

Aceste colete sunt autorizate pentru transportul pe drumul public, în vehicule speciale, în vederea transportării la un operator autorizat care să efectueze operaţii de tratare/condiţionare în vederea depozitării finale.

9.2. Ambalajele folosite pentru deşeuri industriale neradioactive Ambalajele produselor achiziţionate sunt:

•  containerele (butoaie, canistre, bidoane) din metal sau plastic sunt reutilizate după golire fie pentru stocarea aceluiaşi tip de produs atunci când se efectuează goliri urmate de reumpleri ale fluidelor din sisteme/echipamente, fie ca recipiente pentru acelaşi tip de produs declarat „deşeu", ca urmare a utilizării, a pierderii proprietăţilor fizico-chimice sau a expirării. La utilizarea pentru colectarea deşeurilor se inscripţionează cu denumirea tipului de deşeu conţinut şi se vopsesc conform codurilor stabilite;

• paleţii sunt, de asemenea, reutilizaţi;

• în situaţia în care ambalajele nu pot fi reutilizate, acestea sunt dezmembrate şi se valorifică conform legislaţiei în vigoare;

•  ambalajele rezultate din utilizarea produselor în zonele radiologice ale CNE Cernavodă şi care prezintă contaminare radioactivă sunt considerate deşeuri radioactive şi sunt gestionate conform procedurilor centralei pentru deşeuri radioactive solide (colectare, uscare, compactare, transfer în DIDR pentru depozitare intermediară).

Atunci când transferul deşeurilor la operatori economici autorizaţi se efectuează cu ambalajele CNE Cernavodă, aceasta sunt returnate după golirea deşeurilor şi se reutilizează.

După transportul deşeurilor menajere la groapa de gunoi a oraşului Cernavodă sau după golirea acestora de prestatorul de servicii (la Constanţa), containerele cu capacitatea de 3 m3 sunt returnate şi reutilizate pentru aceleaşi operaţii.

Titularul are obligaţia să organizeze recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.

V. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor periculoase

1. Substanţele şi preparatele periculoase produse sau refolosite ori comercializate/transportate (categorii, cantităţi)

Substanţele şi preparatele periculoase utilizate, clasificate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cum sunt:

-  hidrat de hidrazină 55%, morfolină 99%, RGCC-100-inhibitor de coroziune pe bază de nitriţi (azotit de sodiu), hidroxid de sodiu 48%, var, clorură ferică 40%, ciclohexilamină 98%, hidroxid de litiu, rodamină, fluoresceină, etilenglicol, apă amoniacala, hidroxid de potasiu 85%, hipocloritde sodiu, azotat gadolinium hexahidrat 99,9%, anhidridă borică:

• cantităţile variază până la circa 550 tone;

- combustibil lichid uşor, motorină:

• cantităţile sunt între 130 si 950 tone.

Precursorii şi drogurile conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, sunt:

- acid clorhidric 252 to; acid sulfuric 12 to; toluen 120 to kg; acetonă 12 kg; metiletilcetonă 2 kg; permanganat de potasiu < 1 kg.

Substanţele care diminuează stratul de ozon şi care sunt raportate conform Regulamentului CE nr. 2.037/2000 sunt:

- hexafluorură de sulf 26 kg; halon 1211 - 240 kg; agenţi frigorifici (R 134 A- 240 kg; R 407 - 800 kg; R 22 - 520 kg; R 410 - 2 kg); agenţi spumare (între 1,5 şi 5.000 kg); solvenţi (între 50 şi 550 kg).

Uleiurile raportabile conform Hotărârii Guvernului nr. 235/2007 sunt:

-  uleiuri pentru turbine, aditivate, pentru lagăre etc. - maximum 3,3 tone;

- fyrquel EHC (fluid hidraulic de comandă al turbinei, în cantităţi de câte 3 tone la fiecare unitate nucleară);

- ulei de turbină - câte 45 tone în sistem la fiecare unitate nucleară;

- ulei de transformator (fără bifenili policloruraţi - PCB) - 2,1 tone.

Substanţele şi preparatele periculoase utilizate ca reactivi în laboratoarele de analize fizico-chimice şi clasificate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt:

-  azotaţi şi azotiţi; hidroxizi; săruri (de litiu, titan, sodiu, calciu, plumb etc); tipuri de alcool; acizi (azotic, ascorbic, fluorhidric, etilic etc); cloruri (de fier, cesiu, bariu, amoniu etc), alte tipuri de preparate:

• cantităţi între 500 ml şi 20 kg.

Produsele biocide reglementate conform Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare, sunt:

- necesare tratamentelor antifouling ale sistemului de apă tehnică de serviciu (MB-25 şi MB-40);

-   pentru decontaminări speciale şi decontaminări la aparatură de laborator;

- produse de curăţenie şi materiale de dezinsecţie.

2. Modul de gospodărire

Se vor respecta prevederile Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Ambalare

Produsele chimice sunt păstrate în ambalajele producătorului, existând cerinţe regementate prin proceduri interne, pentru ca atât în documentaţia de achiziţie (cerere de procurare, caiet de sarcini, respectiv capitol de specificaţie tehnică), la redactarea comenzii, cât şi la recepţie şi la inspecţiile periodice să se urmărească integritatea şi etanşeitatea ambalajelor, etichetarea corectă cu informaţii/date strict necesare pentru evitarea pericolelor chimice, măsuri de prim ajutor, de îndepărtare a produselor reziduale şi, unde este cazul, restricţii de utilizare a produsului.

Ambalajele produselor şi preparatelor chimice sunt ale producătorului şi sunt de diferite tipuri:

- sticle, borcane, flacoane de plastic;

- containere de plastic de 1 m3;

- butoaie de 60-200 litri.

In cazul deteriorării accidentale a ambalajelor, produsul chimic este transferat în alte containere compatibile cu caracteristicile sale, urmărindu-se ca acestea să fie curate pentru a nu impurifica produsul, să fie etichetate corespunzător şi să îndeplinească orice alte cerinţe specifice.

Transport

Transferul produselor chimice din depozite în spaţiile temporare de deţinere a acestora se efectuează pe drumul rutier DJ 22C dintre cele două unităţi sau pe drumurile de acces din localitatea Cernavodă, pentru locurile de muncă ale unităţii aflate în afara incintei controlate (Secţia transporturi, LCM, depozite). Se utilizează mijloace de transport proprii ale CNE Cernavodă sau ale prestatorilor de servicii. Organizarea transporturilor se efectuează cu respectarea normelor în vigoare şi a cerinţelor specifice pericolelor asociate. Se folosesc şoferi şi consilieri de siguranţă (dacă este cazul) autorizaţi, mijloace de transport autorizate pentru mărfuri periculoase şi echipate conform normativelor.

Prin contractele de achiziţie de produse chimice se includ şi transporturile necesare până la sediul CNE Cernavodă, cu cerinţe clare privind respectarea legislaţiei aplicabile pentru transportul mărfurilor periculoase, autorizarea corespunzătoare a mijloacelor de transport şi personalului, ambalarea şi etichetarea conform normelor de transport aplicabile produselor.

Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR3. Se vor respecta normele de transport naţionale, comunitare şi internaţionale specifice produselor transportate şi modului de transport (rutier, maritim, aerian).

Depozitare

Substanţele toxice şi periculoase sunt depozitate în dulapuri speciale în funcţie de compatibilităţi, care sunt amplasate în spaţii special amenajate, prevăzute cu sisteme de închidere şi sigilare. Evidenţa acestor substanţe se ţine de către personalul utilizator desemnnat prin consemnare în registre întocmite în cadrul fiecărui departament.

Zonele de depozitare a produselor chimice sunt următoarele:

Spaţiile amenajate corespunzător pentru depozitare şi/sau recepţie sunt:

Depozit Unitatea 3:

- cota 100: zone delimitate în clădirea turbinei, identificate pentru produse chimice inflamabile şi produse chimice;

- cota 100 clădirea turbinei: uleiuri, FRF;

- cota 107: spaţiu de depozitare răşini;

- cota 93 clădirea serviciilor: spaţiu de depozitare glicol;

- clădirea reactor camera ecluzei de echipament: zonă de depozitare hidrazină, morfolină, ciclohexilamină;

- depozit Dobroport Cernavodă - „magazia C" - o clădire amenajată pentru depozitarea temporară a substanţelor şi preparatelor chimice expirate; depozitul cu suprafaţa de 618 m2 este clasificat în clasa a IV-a de depozitare; spaţiul este închis, încălzit şi corespunzător amenajat şi dotat din punctul de vedere al normelor de securitate a muncii si PSI;

- depozit SEIRU, magaziile 5B (475 m2) şi 5C (125 m2); clasa de depozitare IV; amenajat pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice aflate în termenul de garanţie menţionat de producător;

- spaţiu aferent staţiei de clorinare a puţului FJ1;

-   depozit din cadrul garajului auto pentru lubrifianţi, vaseline;

- rezervoare garaj auto pentru depozitare benzină (două rezervoare a câte 10 tone), motorină (două rezervoare a câte 30 de tone), ulei auto (4 rezervoare);

- spaţiu depozitare Campus 2: lângă PT5: produse chimice pentru întreţinere şi reparaţii spaţii cazare; şi aferent staţiei de tratare a apei - pentru produse chimice condiţionare circuit apă potabilă;

- depozit Columbia - amenajat corespunzător din punctul de vedere al normelor de SM şi PSI;

- laborator control mediu - depozit de uz propriu pentru reactivi de laborator, amenajat corespunzător conform prescripţiilor în vigoare.

Depozitare în spaţiile unităţilor CNE (stabilite numai pentru asigurarea necesarului pentru adiţii/completări în timpul exploatării):

- clădirea turbinei cota 93: zonă depozitare pe termen scurt a chimicalelor pentru adiţii în circuitele din partea clasică;

-  clădirea turbinei cota 107: zonă depozitare glicol, pe termen scurt;

-  clădirea serviciilor camera S 222: zonă depozitare pe termen scurt a răşinilor;

-   camera 0-115: zonă depozitare intermediară a produselor chimice utilizate la adiţiile chimice de rutină în CTP şi răcitori;

- exterior STA: rezervoarele pentru hidroxid de sodiu, acid clorhidric, clorură ferică, silozurile pentru var praf;

-   zona treapta I de pompare CLU: rezervoarele de combustibil lichid uşor şi motorină;

- SDG şi EPS U1 şi U2: rezervoarele de motorină;

- clădirea serviciilor: spaţiu de depozitare a unor substanţe chimice necesare pe termen scurt pentru activităţi de laborator.

Reactivii de laborator sunt depozitaţi în spaţiile special amenajate ale fiecărui laborator. Astfel, sunt prevăzute în dotarea laboratoarelor: frigidere, dulapuri metalice etanşe cu pereţi dubli pentru substanţe inflamabile şi seifuri pentru substanţe toxice;

- depozite de butelii cu gaze sub presiune - amenajate în spaţii cu suprafaţa 2000 m2; depozit clasa 2, spaţiu deschis acoperit tip şopron.

Spaţiile de depozitare din incinta protejată a U1 şi U2 sunt desemnate prin procedurile centralei. Orice depozitare în afara acestor spaţii aprobate se efectuează numai pe termen limitat.

Folosire/comercializare

Substanţele toxice şi periculoase nu sunt comercializate.

Utilizarea lor este strictă conform procedurilor centralei, astfel:

- substanţele şi preparatele periculoase sunt utilizate în instalaţiile tehnologice la diferite operaţiuni necesare menţinerii parametrilor de funcţionare; ca agenţi de condiţionare chimică; în sistemul moderator pentru controlul reactivităţii reactorului nuclear; combustibili pentru centrala termică;

-   precursorii şi drogurile sunt folosiţi ca agenţi de regenerare în staţia de tratare a apei, ca reactivi chimici de laborator;

- substanţele care diminuează stratul de ozon sunt utilizate în sistemul de răcire a aparatelor de aer condiţionat;

- uleiurile sunt necesare funcţionării diferitelor agregate şi echipamente: pentru turbine, uleiuri hidraulice pentru angrenaje industriale; sisteme hidraulice; uleiuri de transformator (sunt fără conţinut de PCB);

- substanţele şi preparatele periculoase utilizate ca reactivi în laboratoarele de analize fizico-chimice sunt folosite în laboratoarele următoare: clasificare deşeuri radioactive, control mediu, chimic, NDE;

-  biocidele intră în componenţa substanţelor folosite la decontaminări speciale, a preparatelor de curăţenie şi dezinfecţie.

3. Modul de gospodărire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele şi preparatele periculoase

Ambalajele (butoaie metalice) sunt recuperate după utilizarea produsului şi sunt utilizate pentru stocarea deşeurilor de aceeaşi natură cu a produsului iniţial, după ce sunt recondiţionate (dacă este cazul) prin vopsire, reactualizarea marcajelor (etichetelor), îndepărtarea eventualelor impurităţi: cerinţele de curăţare şi etichetare a butoaielor goale.

Ambalajele care nu se mai utilizează sunt disponibilizate la firme autorizate de preluare şi revalorificare conform legii. Pentru ambalajele care au conţinut de substanţe toxice şi/sau periculoase, acestea sunt tratate ca deşeuri periculoase şi disponibilizate în vederea eliminării conform prevederilor legale.

4. Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru intervenţiile în caz de accident

Depozitarea se face numai în spaţiile special amenajate în acest scop şi autorizate în conformitate cu cerinţele legale specifice.

Depozitarea produselor chimice în spaţiile proprii aprobate şi amenajate în cadrul laboratoarelor şi a atelierelor se efectuează cu respectarea cerinţelor specifice aplicabile.

In depozitarea produselor chimice se asigură că nu există niciun contact fizic între produsele incompatibile. Produsele chimice sunt astfel depozitate încât dacă un container curge, nu va apărea nicio reacţie cu alte produse chimice.

Condiţiile de depozitare trebuie să îndeplinească şi cerinţele de păstrare, specifice produsului, conform fişei tehnice de securitate, precum şi cerinţele de securitate precizate în normele legislative aplicabile (de exemplu pentru substanţele din categoria precursorilor de droguri, pentru substanţele toxice şi periculoase, inflamabile, inclusiv deşeurile rezultate din utilizarea acestor produse).

Toate produsele chimice sunt achiziţionate şi păstrate în containere, rezervoare sau tancuri (pentru cele vrac), recipientele/ambalajele furnizorului, butelii de gaze sub presiune, închise, sigilate, nedeteriorate şi corect etichetate conform normativelor legale în vigoare.

Zonele de depozitare sunt dotate cu paleţi (depozitarea butoaielor făcându-se numai pe paleţi), sunt prevăzute cu lădiţe de nisip pentru eliminarea prin absorbţie a eventualelor scurgeri incidentale, sunt inspectate periodic atât din punctul de vedere al integrităţii, cât şi pentru evitarea distrugerii sau a pierderii etichetelor ataşate.

Se vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase, cu modificările şi completările ulterioare.

5.   Monitorizarea gospodăririi substanţelor şi preparatelor periculoase

Societatea deţine registru pentru evidenţa produselor şi substanţelor toxice şi periculoase.

Respectarea convenţiilor internaţionale, a reglementărilor comunitare şi ale organismelor ONU la care România a aderat sunt după cum urmează:

- prin obţinerea Autorizaţiei nr. 3/2007 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodă şi conformarea Planului de măsuri şi monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră se respectă directivele europene ratificate prin Hotărârea Guvernului nr. 780/2006;

- conformarea cu sistemul de raportare a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase la nivelul Uniunii Europene, ratificat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, prin raportarea anuală a inventarului de substanţe periculoase în baza de date HEDSET a Biroului European al Chimicalelor;

-   gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice precursoare de droguri conform legislaţiei în vigoare preluate din reglementările comunitare.

Substanţele chimice pentru prepararea reactivilor necesari determinărilor de laborator sunt utilizate în cadrul laboratoarelor de analize fizico-chimice aflate în incinta protejată din clădirea serviciilor, în cadrul staţiei de tratare a apei, precum şi în Laboratorul de control mediu.