E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a modificat niciun act
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 147 din 26 ianuarie 1952

a Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane si a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei banesti si la reducerile de preturi

ACT EMIS DE:                CONSILIUL DE MINISTRI

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 7 din 26 ianuarie 1952


SmartCity3


    In fata statului nostru sta sarcina infaptuirii unei noi reforme banesti, in scopul intaririi puterii de cumparare a leului, ridicarii cursului sau extern, cresterii salariului real al muncitorilor si functionarilor si imbunatatirii aprovizionarii celor ce muncesc.
    In cei 4 ani si jumatate care au trecut de la reforma baneasca din 1947, in tara noastra s-au produs schimbari fundamentale. La sfarsitul anului 1947 au fost inlaturati din guvern reprezentantii burgheziei si lichidata monarhia. Intreaga putere politica a fost preluata de clasa muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare.
    La 11 Iunie 1948 principalele intreprinderi industriale, de transporturi, precum si bancile au fost nationalizate, devenind proprietate socialista de stat, trecandu-se apoi la conducerea planificata a economiei nationale. Primele planuri economice de stat ale Republicii Populare Romane pe anii 1949 si 1950 au fost depasite, ceea ce a inlesnit trecerea la elaborarea si infaptuirea primului nostru plan cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului in tara noastra si a planului de electrificare de 10 ani.
    Datorita eforturilor eroice depuse de catre clasa muncitoare si de catre toti oamenii muncii din tara noastra, planul primului an al planului cincinal a fost deasemeni depasit. In industrie nivelul de productie atins in anul 1950 a fost depasit cu 28% in 1951. In agricultura recoltele anului 1951 au depasit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, intrecandu-se pentru prima oara nivelul din 1938. In cursul indeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 si 1950 si a primului an al planului cincinal s-au reconstruit numeroase intreprinderi vechi si s-au construit noi intreprinderi socialiste; volumul investitiilor din 1951 este de doua ori mai mare fata de cel din 1949.
    Productivitatea muncii in industrie creste din an in an, atingandu-se in 1951, 110% fata de anul 1950. S-au obtinut rezultate pozitive in domeniul reducerii pretului de cost al produselor industriale. Somajul, care in timpul regimului burghezo-mosieresc a adus muncitorimii din tara noastra crunta mizerie, suferinte grele si nesiguranta zilei de maine, a fost lichidat pentru totdeauna.
    In agricultura s-au infiintat cateva sute de gospodarii de stat, s-a creat o retea puternica de aproape 200 statiuni de masini si tractoare, s-au constituit peste 1.000 de gospodarii agricole colective, pasindu-se astfel la transformarea socialista a agriculturii.
    Sectorul socialist al economiei care in 1947 nu exista inca, este acum complet predominant in industrie (95%) si transporturi (85%). El detine o parte importanta in agricultura (12,6% din pamantul cultivabil, 85% din paduri), precum si in comert (76%). Comertul exterior a devenit monopol de stat.
    Sistemul financiar si de credit a fost pus in slujba statului de democratie populara. Partea precumpanitoare a bugetului de stat (doua treimi) se bazeaza pe acumularile sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, cand veniturile statului, in proportie covarsitoare constituiau o povara suportata de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate - directe si mai ales indirecte. Cheltuielile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sunt cheltuieli de intretinere a unui aparat politienesc de reprimare si asuprire a celor ce muncesc, ci cheltuieli de finantare a industrializarii, a reconstruirii socialiste a tarii, a dezvoltarii culturii si ridicarii nivelului de trai al oamenilor muncii. In economie se intareste tot mai mult controlul prin leu.
    Succese de seama s-au realizat in domeniul dezvoltarii culturii socialiste. Statul cheltuieste anual mijloace insemnate pentru crearea de noi asezaminte de invatamant, stiinta si arta, pentru largirea retelei de case de odihna, sanatorii, crese si spitale.
    Succesele obtinute deschid in fata tarii noastre noi posibilitati de dezvoltare economica si culturala, cat si de satisfacere in masura tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc.
    Aceste succese au devenit posibile datorita ajutorului fratesc al Uniunii Sovietice, colaborarii economice din ce in ce mai stranse a tarii noastre cu Uniunea Sovietica si tarile de democratie populara. Ele sunt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din tara noastra si indeosebi ale clasei muncitoare, in frunte cu forta conducatoare si calauzitoare a Republicii Populare Romane - Partidul Muncitoresc Roman.
    Pe langa aceste realizari se constata insa ca in perioada 1947 - 1951 s-au manifestat si anumite fenomene care franeaza dezvoltarea economica a tarii.
    Statul de democratie populara a avut de luptat impotriva haosului economic si financiar, impotriva deficitelor bugetare cronice, inflatiei, speculei si bursei negre, mostenire a regimului capitalisto-mosieresc, a dominatiei capitalistilor romani si straini si urmare a criminalului razboi antisovietic in care a fost aruncata tara de tradatorii si calaii poporului roman, Antonescu, Maniu, Bratianu.
    Reforma baneasca din anul 1947 a pus capat inflatiei, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la insanatosirea vietii economice a tarii noastre. Incercarile claselor exploatatoare de a submina reforma baneasca din 1947 au fost infrante cu hotarare de catre clasa muncitoare.
    In perioada ce s-a scurs dupa reforma baneasca din 1947, speculantii si alte elemente capitaliste de la orase si sate, agentii de tot felul ai imperialismului american si englez au dus o munca de subminare a puterii leului si de dezorganizare a circulatiei marfurilor intre oras si sat.
    Elementele capitaliste de la orase si sate manevreaza cu marfurile alimentare de larg consum pe care le detin in mari cantitati, dar nu le scot pe piata decat in parte, facand specula si umfland preturile.
    Pretul produselor agricole a crescut pe piata neorganizata de peste trei ori fata de 1947, in timp ce preturile marfurile industriale cerute de tarani au ramas aproape la acelasi nivel. Aceasta duce la slabirea schimbului intre oras si sat, temelia economica a aliantei intre clasa muncitoare si taranimea muncitoare.
    Cresterea industriei si dezvoltarea oraselor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. In acelasi timp infaptuirea reformei agrare care a dat taranimii muncitoare peste un milion hectare pamant, sprijinirea de catre stat a taranimii muncitoare prin credite si avansuri, anularea unor datorii ale taranimii catre stat, ingradirea de catre stat a exploatarii chiaburesti, numeroase avantaje acordate taranimii muncitoare - toate acestea au dus dupa sine cresterea veniturilor si un surplus de produse agricole-marfa, in gospodariilor taranesti.
    Cu toate serioasele avantaje pe care le-a adus taranimii statul de democratie populara, piata n-a fost suficient aprovizionata cu produse agricole trebuincioase consumului si productiei industriale. Agricultura in ansamblul ei a ramas in urma fata de ritmul ridicat de dezvoltare a industriei si constructiilor. Datorita nivelului coborat al colectarilor de produse agricole si muncii nesatisfacatoare a organelor de colectare - statul nu a putut concentra in mainile sale cantitati suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe baza de cartela si pentru a putea exercita influenta necesara asupra preturilor pe piata neorganizata.
    Datorita cauzelor aratate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se indeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii si functionarii sunt obligati sa cheltuiasca o buna parte din salariul lor pentru a cumpara marfuri agricole, alimentare, la preturi de specula.
    Elementele capitaliste din orase si sate, chiaburimea si speculantii se imbogatesc pe socoteala clasei muncitoare si a taranimii muncitoare. Concentrand astfel in aceleasi maini fonduri banesti insemnate si mari cantitati de marfuri de consum, exercita presiuni asupra pietii, incercand sa loveasca economiceste si politiceste in regimul de democratie populara.
    Insuficienta folosire a parghiilor impozitelor si colectarilor pentru ingradirea cresterii elementelor capitaliste la sate, a ingaduit chiaburimii sa profite de pe urma masurilor luate de regimul de democratie populara in vederea sprijinirii taranimii muncitoare.
    In unele ramuri ale economiei nationale s-au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s-a dus cu destula perseverenta lupta pentru continua ridicare a productivitatii muncii, reducerea pretului de cost, rationala intrebuintare a mijloacelor banesti si un regim strict de economii.
    Proasta calitate a semnelor banesti, circulatia unor semne banesti ce s-au pastrat inca din timpul monarhiei rasturnate de poporul nostru, sau a altor semne banesti cu efigii necorespunzatoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificari de bani organizate indeosebi de dusmanii din afara ai Republicii Populare Romane, au contribuit si ele la slabirea circulatiei banesti in tara.
    Toate acestea au provocat o oarecare crestere peste normal a volumului de semne banesti aflate in circulatie si slabirea puterii de cumparare a leului.
    Deficientele existente fac necesara aplicarea unei reforme banesti menite sa puna in circulatie bani noi, cu putere de cumparare mult mai mare, care vor inlocui banii vechi cu o putere de cumparare mai mica.
    Aceasta reforma baneasca:
    - va intari cursul leului ridicand continutul lui in aur;
    - va stabili cursul leului pe baza de rubla sovietica, ceea ce inseamna stabilirea cursului banilor nostri pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., tara cu care avem cele mai stranse legaturi economice si de la care primim cel mai mare sprijin, si nu pe baza dolarului, de care era inainte legat cursul leului si care este o valuta nestabila, inflationista, lovita de criza, valuta a carei putere de cumparare este in continua scadere.
    Reforma baneasca se va infaptui pe baza urmatoarelor principii:
    Schimbul banilor in circulatie in numerar se va face diferentiat; sumele mai mici vor fi preschimbate in conditiuni mai avantajoase.
    Cu prilejul aplicarii reformei banesti, salariile muncitorilor si functionarilor precum si veniturile taranilor ce vor proveni din colectari si achizitii, facute de organele de stat si cooperatie, precum si alte venituri din munca ale populatiei, vor fi mentinute la acelasi nivel si vor fi platite in bani noi pe baza de 20 lei vechi pentru un leu nou tinand seama de noul nivel de preturi.
    Depunerile la casele de economii vor fi recalculate in conditiuni mai avantajoase decat preschimbarea numerarului, aceasta masura avand ca scop favorizarea micilor depunatori, oameni ai muncii si, deasemeni, stimularea depunerilor la casele de economii.
    Reforma baneasca, pusa in aplicare in tara noastra pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusa "reformelor banesti" din tarile capitaliste. In S.U.A. finantarea pregatirilor de razboi impotriva U.R.S.S. si tarilor de democratie populara duce la devalorizarea accelerata a dolarului si cresterea mizeriei poporului muncitor. In Anglia, in Septembrie 1949 s-a facut deja o devalorizare a lirei sterline fata de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, cresterea somajului si inseamna o tot mai mare aservire a Britaniei fata de S.U.A. Si mai grava este starea in semicoloniile americane si engleze. Astfel, in Iugoslavia banda de spioni si asasini a lui Tito-Rankovici a infaptuit de curand o devalorizare a dinarului, scazand cursul anterior al dinarului fata de dolar de sase ori, ceea ce demonstreaza inca odata falimentul economiei Iugoslaviei si inseamna noi suferinte ingrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialistilor americani de catre clica fascista de la Belgrad.
    In opozitie cu ceea ce se petrece in tarile capitaliste unde cursa inarmarilor duce la inflatie, la devalorizare, care inseamna intensificarea exploatarii celor ce muncesc, a somajului si a lipsurilor pentru populatia muncitoare, - reforma baneasca ce se infaptuieste in Republica Populara Romana va ridica cursul banilor nostri fata de celelalte valute, va intari puterea lor de cumparare, va servi avantului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicand nivelul de trai al oamenilor muncii.
    Conditiunile schimbului lovesc in elementele capitaliste de la orase si sate, - indeosebi chiaburimea, - care prin specula au contribuit la cresterea preturilor produselor agricole alimentare pe piata neorganizata si a ingreuiat si sabotat realizarea planurilor de colectari si de achizitii a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei banesti, sa restituie statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe cai ilegale.
    Odata cu reforma baneasca se vor reduce preturile comerciale la o serie de marfuri importante de larg consum, cum sunt: painea, carnea, zaharul, pastele fainoase, preparatele din carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, tesaturi, confectiuni si tricotaje, tigari si alte marfuri - reduceri care creaza populatiei insemnate foloase materiale.
    In acest fel, drept rezultat al reformei banesti si al reducerii preturilor comerciale mai sus aratate, poporul va primi, in locul leului aflat in circulatie, cu o putere de cumparare scazuta, un leu nou - cu o putere de cumparare simtitor mai mare.
    Unele sacrificii necesare in momentul schimbului pe care le vor face paturile muncitoare ale populatiei vor fi cu prisosinta compensate de avantaje materiale rezultate din reducerea preturilor si din toate urmarile reformei banesti.
    Dupa infaptuirea reformei banesti o buna parte din marfurile de larg consum (paine, petrol, tigari, chibrituri s.a.) vor avea preturi, exprimate in subdiviziuni de leu - in bani. Leii noi si banii noi vor avea o putere de cumparare mult sporita. Acest lucru impune oamenilor muncii o grija deosebita in cheltuirea veniturilor lor, ei avand indatorirea pe de o parte de a intrebuinta banii cu chibzuinta si economie, iar pe de alta parte de a veghea ca elementele speculative sa nu submineze noii nostri bani sanatosi si puternici.
    Dar infaptuirea reformei banesti, prelevarea acumularilor banesti ilegale nu rezolva de la sine, in conditiunile mentinerii sistemului de aprovizionare pe cartela, lipsurile si greutatile in aprovizionarea populatiei muncitoare.
    Sistemul de aprovizionare pe baza de cartela si existenta mai multor preturi pentru acelasi produs reprezinta in Republica Populara Romana o masura vremelnic necesara, care arata ca in tara noastra mai exista greutati in domeniul productiei si repartitiei marfurilor de larg consum, greutati ce nu au fost inca inlaturate.
    Punerea de ordine in circulatia baneasca, cresterea productiei de marfuri de larg consum si concentrarea lor in mainile statului in cantitati indestulatoare pentru aprovizionarea populatiei si pentru exercitarea influentei necesare asupra preturilor pietii neorganizate, vor face posibile intr-un viitor apropiat noi reduceri de preturi comerciale, desfiintarea regimului de aprovizionare pe baza de cartele si trecerea la preturi comerciale unice, ceea ce va insemna o noua ridicare a salariului real al muncitorilor si functionarilor, cat si a veniturilor taranimii muncitoare.
    Pentru realizarea acestor sarcini insemnate, sunt necesare o seama de conditii:
    - marirea productiei industriale a bunurilor de larg consum atat la intreprinderile de importanta republicana, la intreprinderile locale, subordonate Sfaturilor Populare, precum si la intreprinderile cooperatiei mestesugaresti;
    - marirea productiei-marfa in agricultura, atat la gospodariile de stat, gospodariile colective, intovarasirile de lucrare in comun a pamantului, cat si la gospodariile individuale ale taranilor muncitori;
    - lupta consecventa pentru marirea continua a productivitatii muncii in industrie si agricultura;
    - lupta consecventa pentru reducerea pretului de cost si, drept urmare, a preturilor de vanzare;
    - lupta hotarata pentru realizarea regimului de severe economii in intreaga economie nationala precum si la organele de administratie;
    - un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii;
    - concentrarea in mainile statului de resurse de marfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionarii fara cartele a populatiei si pentru a actiona in sens regulator asupra pietei neorganizate;
    - intarirea legaturii de productie si de comert intre oras si sat, temelia economica a aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, prin indreptarea raportului dintre preturilor marfurilor agricole si ale celor industriale;
    - controlul respectarii termenelor de plata a impozitelor si taxelor datorate statului si al indeplinirii obligatiilor de colectari;
    - intarirea disciplinii financiare si de plan.
    Sistemul banesc al statului democratiei populare se intemeiaza pe intreaga bogatie si putere a economiei tarii, pe volumul crescand al marfurilor produse, pe industria si agricultura sa in dezvoltare si devine cu atat mai puternic cu cat forta economica a statului sporeste.
    Ca si anul 1947, in anul 1952, ne bucuram de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale si de lunga durata, prin ajutorul tehnic si stiintific, prin dezvoltarea colaborarii economice in cadrul Sovromurilor si in mai multe alte forme.
    Ridicarea continutului in aur a leului corespunde dezvoltarii economiei noastre nationale, ridicarii potentialului sau de productie, perspectivelor sale de viitor.
    Reforma baneasca se face in primul rand in folosul clasei muncitoare, deoarece:
    - este o noua lovitura puternica data pozitiilor claselor exploatatoare si o masura de ingradire a chiaburimii si speculantilor din oras;
    - inseamna cresterea salariului real al muncitorilor si functionarilor;
    - serveste opera de industrializare socialista a tarii.
    Reforma baneasca se face, deasemeni, in folosul taranimii muncitoare, deoarece:
    - ii pune la dispozitie bani puternici, cu putere sporita de cumparare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de taranimea muncitoare;
    - lovind in chiaburii speculanti, reforma baneasca loveste in exploatatorii crunti ai taranilor muncitori si ajuta taranimea muncitoare in lupta de ingradire a exploatarii chiaburesti;
    - taranimea muncitoare va beneficia in egala masura cu muncitorii de la orase, de reducerea preturilor comerciale la bunurile de larg consum.
    Reforma baneasca se face in interesul intaririi aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare; ea loveste in dusmanul comun - exploatatorii capitalisti, si pune la dispozitia oamenilor muncii de la orase si sate bani mai puternici, care vor ajuta la dezvoltarea schimbului de marfuri intre oras si sat.
    Reforma baneasca din 1952 este menita sa ridice importanta si rolul banilor in economia nationala, contribuind la industrializarea socialista a tarii, la reconstructia socialista a agriculturii si mecanizarea ei, la intarirea legaturii dintre industrie si agricultura, marirea volumului schimbului dintre oras si sat, ridicarea puterii de cumparare a leului, aprovizionarea mai buna si mai ieftina a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor si functionarilor, precum si a veniturilor taranimii muncitoare.
    Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane si Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman hotarasc:

    I. Reforma baneasca

    Art. 1
    Cu incepere din 28 Ianuarie 1952 se pun in circulatie bani noi, model 1952 si anume:
    a) Bilete ale Bancii de Stat a Republicii Populare Romane de cate 10 lei, 25 lei si 100 lei;
    b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finante, de cate 1 leu, 3 lei si 5 lei din hartie, precum si monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani si 25 bani.
    Art. 2
    Cu incepere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi in numerar aflate la populatie, la intreprinderile, institutiile si organizatiile de stat, cooperatiste si obstesti, la gospodarii agricole colective, precum si la intreprinderile particulare, isi pierd puterea circulatorie si sunt supuse preschimbarii.
    Art. 3
    Banca de Stat este insarcinata cu efectuarea schimbului banilor vechi in noi bilete ale Bancii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finante si moneta divizionara, model 1952.
    Schimbul se efectueaza pe intreg teritoriul Republicii Populare Romane in curs de patru zile, adica incepand din 28 Ianuarie 1952 pana la 31 Ianuarie 1952 inclusiv.
    Sumele de bani vechi neprezentate la schimb in termenul stabilit, se anuleaza.
    Art. 4
    Continutul in aur al noului leu se stabileste la 0,079346 grame aur fin.
    Art. 5
    Pretul de cumparare al aurului de catre Banca de Stat se fixeaza la 12 lei si 45 bani pentru 1 gram aur fin.
    Art. 6
    Pe baza continutului in aur fin al noului leu, prevazut la art. 4 al prezentei Hotarari, cursul leului fata de rubla se stabileste incepand din 28 Ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rubla.
    Banca de Stat va stabili cursul valutelor straine fata de leu in mod corespunzator.
    In cazul ca in viitor, valutele straine isi vor schimba continutul lor in aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute fata de leu.
    Art. 7
    Banii vechi se vor schimba in bilete ale Bancii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finante si moneta divizionara fara limitare, precum urmeaza:
    Pentru populatie si intreprinderile particulare schimbului se face in mod individual, pe baza urmatoarelor norme:
    a) sumele in numerar pana la 1.000 lei vechi, inclusiv se vor schimba in raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;
    b) sumele in numerar pana la 3.000 lei vechi inclusiv, se vor schimba astfel: 1.000 lei in raportul prevazut la punctul "a" de mai sus, iar restul pana la 3.000 lei vechi inclusiv, in raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou;
    c) sumele in numerar peste 3.000 lei vechi se vor schimba astfel: 3.000 lei vechi se vor schimba in conditiile prevazute la punctul "b" de mai sus, iar restul se va schimba in raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou.
    Pentru intreprinderile, institutiile si organizatiile de stat, cooperatiste si obstesti, schimbul numerarului se va face in raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
    Art. 8
    Achitarea ordinelor de plata, dispozitiilor de plata, cecurilor, mandatelor postale, gropurilor postale, in favoarea persoanelor particulare sau asociatiilor de persoane particulare, pentru care mijloacele banesti necesare au intrat la institutiile de stat pana la punerea in circulatie a noului leu se va face in conditiile prevazute la art. 7 al prezentei Hotariri.
    Art. 9
    In acelasi timp cu punerea in circulatie a noilor bani, se va face recalcularea depunerilor spre fructificare la C.E.C., in modul urmator:
    a) soldul depunerilor pana la 1.000 lei vechi inclusiv, se va recalcula in raportul de 50 lei vechi pentru 1 leu nou;
    b) soldul depunerilor pana la 3.000 lei vechi inclusiv se va recalcula astfel: 1.000 lei vechi, in conditiile prevazute la punctul "a" de mai sus, iar restul pana la 3.000 lei vechi se recalculeaza in raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;
    c) soldul depunerilor peste 3.000 lei vechi se va recalcula astfel: 3.000 lei vechi, in conditiile prevazute la punctul "b" de mai sus, iar restul se recalculeaza in raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
    Art. 10
    Timbrele postale, fiscale, colile timbrate, aflate in circulatie pana la data reformei banesti, sunt supuse preschimbarii cu timbre noi "I. L. Caragiale", in raportul de 200 lei vechi pentru un leu nou. Cu incepere de la data de 28 Ianuarie 1952, nu se vor mai putea utiliza decat timbrele noi.
    Art. 11
    Disponibilitatile banesti ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat cooperatiste si obstesti, cat si ale gospodariilor agricole colective, aflate in conturi la institutiile de credit sau in conturi reciproce, se vor recalcula in raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou.
    Art. 12
    Disponibilitatile banesti ale intreprinderilor particulare industrialo-comerciale, aflate in conturi la institutiile de credit, se recalculeaza astfel:
    a) suma necesara activitatii normale a intreprinderilor, care nu va depasi suma salariilor platite muncitorilor inregistrati pentru a doua jumatate a lunii precedente, se va schimba in raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou;
    b) restul se va recalcula in raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
    Art. 13
    Sumele datorate intre intreprinderi, institutii si organizatii, obligatiile de plata ale populatiei fata de stat se recalculeaza in raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. In acelasi raport se recalculeaza si datoriile in lei ale Republicii Populare Romane, fata de statele straine, facute dupa 1945.
    Art. 14
    Ambasadele, Legatiile si oficiile diplomatice ale statelor straine, acreditate pe langa Guvernul Republicii Populare Romane, vor putea schimba, in ziua de 28 Ianuarie 1952, la unitatile Bancii de Stat, toate sumele de lei vechi provenite din valuta straina cedata Bancii de Stat in luna Ianuarie a.c. pana la data reformei banesti.
    Schimbul acestor sume se efectueaza in raportul 20 lei vechi pentru 1 leu nou.
    Art. 15
    Incepand din 28 Ianuarie 1952, salariile, pensiile, bursele, ajutorul familial de Stat, precum si toate preturile si tarifele in vigoare pana la data reformei banesti se recalculeaza prin impartirea sumelor respective cu coeficientul 20.
    Art. 16
    Prin exceptie de la prevederile art. 2 al prezentei Hotariri, in zilele de 28 si 29 Ianuarie a.c., se vor putea plati in lei vechi la preturi vechi, inmultite de zece ori, ratia de paine, transportul persoanelor pe caile ferate, tramvaiul si autobuzul, ziarele, convorbirile telefonice interne, telegramele interne, biletele de cinematograf, teatre, muzee si bai. Abonamentele la tramvaie raman valabile pana la 31 Ianuarie a.c.
    Art. 17
    Persoanele care vor induce in eroare organele de schimb prin cereri de preschimbare a unor sume ce nu apartin acelora care le prezinta; orice prezentare de date false in legatura cu aplicarea Hotaririi de fata, precum si abaterile de orice fel de la prevederile prezentei Hotarari se pedepsesc conform legii sabotajului economic.
    Art. 18
    La orase schimbul se va face pentru toti cetatenii de la 16 ani in sus, pe baza prezentarii buletinelor de populatie.
    La sate, schimbul se va face pe baza listelor cuprinzand numele cetatenilor de la varsta de 16 ani in sus, domiciliati in comuna respectiva. Aceste liste vor purta viza presedintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular local.
    Art. 19
    Orice falsuri in liste, care se vor constata in decursul schimbului sau cu prilejul controlului ce se va efectua ulterior, vor fi sanctionate conform codului penal.

    II. Reducerea preturilor comerciale

    Cresterea productiei in intreprinderile de stat si cooperatiste, ridicarea sistematica a productivitatii muncii si scaderea pretului de cost au creat conditiile reducerii preturilor cu amanuntul la produsele de larg consum.
    Ca urmare a reducerii preturilor cu amanuntul la marfurile ce se desfac prin reteaua comertului de stat si cooperatist, populatia va castiga peste 10 miliarde lei.
    Aceasta reducere de preturi va determina deasemeni reducerea preturilor si la piata neorganizata, astfel ca totalul castigului realizat de populatie va reprezenta o suma si mai mare.
    Art. 20
    Preturile comerciale ale marfurilor alimentare si industriale enumerate mai jos se reduc dupa cum urmeaza:

    Paine si produse de patiserie
    - Paine alba ....................... cu  5%
    - Franzelute si impletituri ........ cu  5%
    - Cornuri, chifle si covrigi ....... cu  5%
    - Biscuiti, turta dulce ............ cu 10%

    Paste fainoase si crupe
    - Paste fainoase ................... cu 20%
    - Gris ............................. cu 17,50%
    - Fulgi de ovaz .................... cu 20%

    Carne, preparate din carne si conserve cu carne
    - Carne de bovine .................. cu 10%
    - Carne de ovine ................... cu 15%
    - Carne de porcine ................. cu  5%
    - Mezeluri, carne afumata, sunca
      presata si alte preparate de
      carne ............................ cu  8%
    - Conserve de carne ................ cu 20%

    Zahar, produse zaharoase si coloniale
    - Zahar tos ........................ cu 10%
    - Zahar cubic ...................... cu  7%
    - Bomboane si alte produse
      zaharoase ........................ cu 10%
    - Halva ............................ cu 10%
    - Prajituri ........................ cu 10%
    - Siropuri din fructe, limonada si
      inghetata ........................ cu 10%
    - Conserve din fructe (compoturi) .. cu 10%
    - Surogate de cafea ................ cu 10%
    - Sare macinata si sare bulgari .... cu  5%
    - Sare extra, sare speciala de masa
      si sare de bucatarie ............. cu 10%
    - Sare iodata ...................... cu 15%

    Tesaturi de bumbac
    - Covercot, barchet, stamba, zefir,
      finet, scotiana, "Horia" ......... cu  5%
    - Doc .............................. cu  8%
    - Panza albita si nealbita ......... cu 10%
    Tesaturi de matase artificiala ..... cu 10%

    Confectiuni si tricotaje
    - Confectiuni pentru copii ......... cu 15%
    - Confectiuni din tesaturi de bumbac
      pentru adulti .................... cu  5%
    - Tricotaje pentru copii ........... cu 15%
    - Tricotaje din bumbac pentru adulti,
      cu exceptia ciorapilor si
      sosetelor ........................ cu  5%
    - Ciorapi si sosete din bumbac,
      pentru barbati si femei .......... cu 10%
    - Tricotaje din matase artificiala
      pentru adulti .................... cu 10%

    Incaltaminte
    - Incaltaminte din piele pentru
      adulti ........................... cu  5%
    - Incaltaminte din piele pentru
      copii ............................ cu 15%
    - Incaltaminte de cauciuc pentru
      copii ............................ cu 20%
    - Ghetute de copii mici din velur .. cu 25%
    - Incaltaminte tip III
      (cu surogate) .................... cu 20%
    - Pantofi tenis si baschet, pentru
      adulti ........................... cu 10%

    Medicamente si produse
    farmaceutice ....................... cu 15%
    Carti literare si stiintifice ...... cu 15%
    Caiete scolare ..................... cu 20%
    Jucarii ............................ cu 20%
    Parfumerie si cosmetice ............ cu 20%
    Vinuri de masa si vinuri de
    regiune ............................ cu  5%
    Tigari: Marasesti, Nationale, Mures,
    Olt ................................ cu  5%

    Art. 21
    Preturile din restaurante, bodegi, cantine si alte intreprinderi de alimentatie publica se reduc corespunzator cu reducerile aplicate preturilor produselor alimentare, specifice la art. 20 de mai sus.
    Art. 22
    Directia Generala a Preturilor de pe langa Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane este insarcinata sa recalculeze preturile marfurilor industriale si alimentare conform Hotaririi de fata si sa asigure publicarea lor pana la data de 3 Februarie 1952.
    Dezvoltarea economiei nationale, intarirea regimului de democratie populara, intarirea colaborarii multilaterale cu marea tara care construieste comunismul   Uniunea Sovietica   este chezasia victoriilor noastre viitoare in lupta pentru construirea socialismului in Republica Populara Romana, in lupta pentru pace trainica in lume.
    Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane si Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman isi exprima convingerea ca poporul nostru muncitor va sustine cu fermitate reforma baneasca si cheama pe toti oamenii muncii de la orase si sate la munca si lupta pentru infaptuirea sarcinilor prevazute in prezenta Hotarire.



SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 147/1952

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 147 din 1952
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 110 2007
    Oferta noastră propusă pentru clienți în noul an este un angajament pozitiv și total, așa că colaborarea cu noi vă oferă maximă asigurare de a obține finanțare pentru că avem un rating A+ în finanțare. Frank Loan Services (FLS) de-a lungul anilor a fost apreciat ca una dintre cele mai bune companii online cu o rată a dobânzii mai ieftină. Dacă aveți nevoie de finanțare, nu ezitați să ne contactați prin telefon (713-389-6778) sau prin e-mail: k.frankloans@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1790 2005
    Salutare tuturor, Este vorba de Greg Sherman Financial Aid Company, o companie de renume cu gajul îndeplinit pentru a oferi împrumuturilor financiare o nouă definiție. Obiectivele noastre au fost întotdeauna să aducem servicii eficiente de împrumut la fiecare ușă a fiecărui solicitant autentic și eligibil, fiind o persoană fizică, companii sau organizații care colaborează din orice parte a lumii care este în căutarea unui împrumut în scop personal, start-up-uri de afaceri. , extinderea afacerii etc. Pentru mai multe întrebări, vă rugăm să ne contactați prin e-mail: gregshermanfinancialaid@gmail.com Mulțumiri, Dept.
ANONIM a comentat Decretul 388 2019
    Salutare tuturor, Este vorba de Greg Sherman Financial Aid Company, o companie de renume cu gajul îndeplinit pentru a oferi împrumuturilor financiare o nouă definiție. Obiectivele noastre au fost întotdeauna să aducem servicii eficiente de împrumut la fiecare ușă a fiecărui solicitant autentic și eligibil, fiind o persoană fizică, companii sau organizații care colaborează din orice parte a lumii care este în căutarea unui împrumut în scop personal, start-up-uri de afaceri. , extinderea afacerii etc. Pentru mai multe întrebări, vă rugăm să ne contactați prin e-mail: gregshermanfinancialaid@gmail.com Mulțumiri, Dept.
ANONIM a comentat Ordin 1103 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Firma de împrumut Bridge Finance este garantată în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2%. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 36 1995
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM.a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În cele din urmă, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID NMLS al companiei: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    Sunt Marie Reilly, o împrumutată împrumutată privată și legitimă. Ești un bărbat sau o femeie de afaceri? Aveți vreo mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Aveți nevoie de un împrumut pentru a începe o scară plăcută mică și o afacere medie? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți împrumuturi de capital de la băncile locale și alte institutii financiare ?. - Intermediarii / Consultanții / Brokerii sunt bineveniți să aducă clienții lor și sunt protejați 100%. Părțile interesate ar trebui să mă contacteze pentru mai multe informații via: mariereillyfinancialaid@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu