Hotărârea Nr.90 din 28.10.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie COM(2015)302
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 812 din 02 noiembrie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare opinia nr. 4 c-19/646 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 14 octombrie 2015, Camera Deputaţilor: 1. Salută iniţiativa Comisiei Europene de a reforma sistemul de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană în vederea combaterii evaziunii fiscale practicate de unele întreprinderi şi susţine implementarea unui plan de acţiuni prin care se stabilesc măsuri menite să creeze un cadru juridic mai echitabil şi orientat spre creştere şi care să cuprindă elemente esenţiale pentru evitarea transferului profitului şi pentru combaterea planificării fiscale agresive. 2. Observă că planul de acţiune propus prezintă obiective pe termen scurt, mediu şi lung referitoare la crearea unui mediu fiscal competitiv şi favorabil creşterii economice. 3. Apreciază faptul că Uniunea Europeană este preocupată de crearea unei impozitări mai echitabile şi mai eficiente. În acest sens, aminteşte că în anul 2011 a fost iniţiată propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor comerciale (CCCTB) - COM (2011) 121. La acea dată, însă, propunerea nu a fost însoţită de o evaluare adecvată a viitoarelor sarcini financiare şi administrative ce urmau a fi impuse statelor membre la punerea în aplicare a directivei respective. Comisia pentru afaceri europene a examinat documentul la data de 7 iunie 2011 şi a adoptat opinia sa. 4. Apreciază acţiunea Comisiei Europene, ca rezultat al angajamentelor asumate de liderii G20, de a stabili drept prioritate absolută lupta împotriva evaziunii fiscale în ceea ce priveşte impozitele pe profit ale societăţilor şi lansarea, la data de 17 iunie 2015, a unei consultări publice pe această temă. 5. Ia notă de constatarea Comisiei Europene, conform căreia concurenţa fiscală dăunătoare, care facilitează planificarea fiscală agresivă de către multe întreprinderi, a devenit un fenomen global care împiedică o impozitare favorabilă creşterii şi fragmentează piaţa unică. 6. Ia act că problema identificată în comunicare rezidă în lipsa coordonării între statele membre a normelor privind impozitarea întreprinderilor din Uniune Europeană. Recunoaşte că există în mod real o dimensiune transnaţională a problematicii, iar obstacolele pentru activităţile economice transfrontaliere şi denaturările pieţei generate de existenţa a 28 de sisteme diferite de impozitare a profitului reprezintă un fapt. În consecinţă, este de acord că este importantă întreprinderea unor acţiuni la nivelul Uniunii Europene pentru ca sistemele fiscale ale statelor membre să fie mai compatibile, însă atrage atenţia asupra reacţiilor unor state membre faţă de efectele asupra suveranităţii lor fiscale. 7. Ia act de cele 5 domenii-cheie de acţiune pe care planul propus le are în vedere pentru atingerea stabilităţii veniturilor, consolidarea pieţei unice, creşterea eficienţei şi rezilienţei întreprinderilor, asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderi. 7.1. Referitor la „Măsura 1 - Regândirea bazei comune de consolidare a impozitării companiilor: CCCTB - O soluţie holistică la transferul profitului“: a)apreciază efortul Comisiei Europene de a regândi CCCTB, având în vedere beneficiile pe care le-ar putea aduce societăţilor şi vizând obţinerea unui impact real antievaziune în ceea ce priveşte plata impozitelor; b)consideră că obiectul propunerii, de a institui un sistem pentru o bază comună obligatorie de impozitare a societăţilor şi de a stabili reguli de calcul şi utilizare a acestei baze, contribuie la eliminarea unora dintre „barierele“ fiscale care mai există încă în piaţa internă; c)are rezerve privind includerea elementelor de consolidare în proiectul de directivă CCCTB, luând în considerare riscurile bugetare legate de aplicarea mecanismului de repartizare a bazei impozabile comune consolidate pentru grupul CCCTB, deoarece poate să nu reflecte, în mod echitabil, volumul activităţii economice a contribuabilului, prin folosirea unor indicatori care nu avantajează contribuabilul din statul membru respectiv. În cazul României, de exemplu, preţul forţei de muncă şi valoarea redusă a activelor ar reprezenta un dezavantaj, deoarece crearea profitului devine mai facil decât în statele membre în care cheltuielile pentru muncă şi active sunt mai mari; d)are rezerve privind recuperarea transfrontalieră a pierderilor, considerând că aceasta nu poate fi disociată de măsura de consolidare fiscală/grupare fiscală, din considerentul că recuperarea transfrontalieră a pierderilor, fără dezvoltarea concomitentă de prevederi care să reglementeze tratamentul fiscal în cazul existenţei profiturilor, poate conduce la apariţia de discrepanţe economice şi fiscale, cu incertitudini legate de încasările bugetare din impozitul pe profit.Consolidarea presupune ca pierderile suferite de contribuabili din grup să fie compensate în mod automat de profitul generat de alţi membri ai aceluiaşi grup. Urmărind acest principiu, compensarea pierderilor nu ar trebui propusă în mod unilateral; când se realizează pierderi, acestea s-ar recupera în grup, iar când se realizează profituri, acestea ar rămâne la nivelul societăţii în mod individual. După prezentarea noii propuneri de directivă, România va continua examinarea elementelor bazei fiscale din punct de vedere al impactului bugetar şi administrativ. 7.2. Referitor la „Măsura 2 - Asigurarea impozitării efective în locul în care sunt generate profituri“: a)admite că măsurile avute în vedere pentru restabilirea legăturii dintre impozitare şi activitatea economică, în scopul de a se asigura impozitarea echitabilă în Uniunea Europeană, pot proteja dreptul statelor membre de a impune veniturile generate pe piaţa unică şi reducerea capacităţii anumitor întreprinderi de a nu fi impozitate; b)în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cadrului legislativ privind preţurile de transfer în Uniunea Europeană:

– evidenţiază că, deşi România nu este stat membru al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), aplică şi recunoaşte prin legislaţia naţională prevederile Liniilor directoare emise de această organizaţie în ceea ce priveşte preţurile de transfer; în acest context, apreciază ca fiind necesară adoptarea sistemului de raportare individuală pentru fiecare stat în parte (country-by-country reporting/CbCR), pentru a putea beneficia, în contrapartida informaţiilor furnizate, de datele care vor fi puse la dispoziţia României, de către alte state, despre operaţiunile globale ale companiei;– aminteşte că în legislaţia României au fost preluate conceptele de master file şi local.

c)susţine implementarea regimurilor de brevetare (patent box) în linie cu abordarea relaţionară (nexus), agreată la nivelul codului de conduită, pentru a se asigura aplicarea regimurilor fiscale preferenţiale doar acolo unde există o legătură directă între acordarea beneficiilor fiscale şi activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate.7.3. Referitor la „Măsura 3 - Măsuri adiţionale pentru un mediu fiscal mai favorabil afacerilor“ consideră că convenţia multilaterală de arbitraj dintre statele membre ar putea rezolva disputele dintre acestea. 7.4. Referitor la „Măsura 4 - Creşterea transparenţei fiscale“ aminteşte că tema transparenţei fiscale în vederea impozitării întreprinderilor şi combaterea evaziunii fiscale de orice fel (licită şi ilicită) a fost avută în vedere atât în propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE - COM (2015) 135, cât şi în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite, COM (2015) 136, acte examinate la data de 16 iunie 2015 de către Comisia pentru afaceri europene, care a adoptat opinii - adoptate ulterior de către Camera Deputaţilor. În continuare, susţine recomandările şi observaţiile făcute cu acea ocazie. 7.5. Referitor la „Măsura 5 - Instrumente UE pentru coordonare“, în ceea ce priveşte activitatea viitoare a grupului Codul de conduită, susţine întărirea activităţii şi rolului grupului pentru coordonarea şi armonizarea sistemelor fiscale ale statelor membre. 8. Este de părere că măsurile propuse ar putea crea condiţii mai bune pentru investiţii în piaţa unică, deoarece vor contribui la scăderea costurilor de conformare fiscală ale societăţilor ce activează transnaţional. Astfel, societăţile ar putea să obţină beneficii considerabile din eliminarea formalităţilor privind preţurile de transfer şi din posibilitatea de a transfera pierderile peste frontierele naţionale, în cadrul aceluiaşi grup de societăţi. 9. Este în consens cu Comisia Europeană în ce priveşte nevoia de a lărgi bazele de impozitare, de a simplifica şi spori transparenţa fiscală, precum şi de a promova mai bine instrumentele de cooperare în domeniul controlului societăţilor transfrontaliere, acţiuni care pot contribui la îmbunătăţirea eficacităţii regimului fiscal şi a conformităţii fiscale, dar şi la combaterea planificării fiscale agresive. 10. Constată că demersurile Comisiei Europene din domeniul impozitării directe se subscriu dezideratului de bună guvernanţă în materie fiscală al Uniunii Europene, pe care România îl susţine. Principiile bunei guvernanţe în domeniul impozitării directe, principii referitoare la transparenţă, schimb de informaţii şi concurenţă fiscală corectă, nu reprezintă doar un mijloc de combatere a fraudei şi evaziunii fiscale transfrontaliere, dar pot ajuta şi la soluţionarea problemelor de discriminare fiscală în interiorul Uniunii Europene. 11. Susţine abordarea Comisiei Europene în a oferi îndrumare şi suport statelor membre ale Uniunii Europene în vederea implementării unei abordări unitare şi comune şi îşi exprimă speranţa că în procesul de adoptare a planului de acţiuni vor fi operate modificări suficiente pentru a permite crearea unui mecanism financiar viabil. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE