Hotărârea Nr.57 din 06.11.2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.La data de 5 noiembrie 2014 a fost transmisă Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de reexaminare şi renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere formulată de doamna Monica-Luisa Macovei.Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.036 din 5 noiembrie 2014 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.099F/2014.Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, numai cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.Contestatorul solicită Curţii Constituţionale să dispună reexaminarea şi renumărarea voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României. Totodată, se mai solicită ca aceste operaţiuni să fie efectuate în prezenţa reprezentanţilor săi.Se mai arată că există acuze de fraudă electorală gravă în spaţiul public, în acest sens fiind menţionate mai multe aspecte, printre care se reţin următoarele:

– existenţa unei diferenţe de peste 10% între voturile obţinute de către candidaţii plasaţi pe primele două locuri, diferenţă neconfirmată de sondajele efectuate în timpul campaniei electorale;

– încălcarea dreptului de vot a cetăţenilor români aflaţi în străinătate sau a celor care se aflau într-o altă localitate decât cea de domiciliu în ziua alegerilor, cetăţeni care fac parte, de fapt, din bazinul său electoral;

– existenţa unor diferenţe mari, pe de o parte, între rezultatele obţinute de către contestator în diasporă şi la nivelul judeţelor ţării şi, pe de altă parte, între procentele obţinute de către contestator la sondajele realizate în timpul campaniei electorale sau la ieşirea de la vot şi cele declarate oficial de către autorităţi;

– dispariţia unor ştampile de vot din secţiile de votare;

– existenţa unui număr mare de voturi anulate;

– nesoluţionarea cererii sale de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secţiilor de votare.De asemenea, se mai menţionează că, în calitatea sa de candidat independent, contestatorul nu a avut dreptul de a-şi desemna reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii formulate, arătând că nu există nicio incompatibilitate între funcţia de prim-ministru şi cea de candidat la funcţia de Preşedinte al României, iar soluţionarea unor aspecte semnalate, precum dispariţia unor ştampile de vot, aparţin competenţei altor autorităţi publice. Mai apreciază că celelalte aspecte invocate în legătură cu existenţa unor fraude grave sunt aserţiuni personale şi privesc mai degrabă relaţiile personale existente între candidaţii care se confruntă în campania electorală. În privinţa criticii referitoare la imposibilitatea autorului sesizării de a avea reprezentanţi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare, se arată că, în realitate, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu îi conferă acest drept, numai formaţiunile politice care au propus candidaţi în alegeri pot să propună astfel de reprezentanţi. În privinţa cererii de renumărare a voturilor nule, se apreciază că numărul acestora nu poate influenţa poziţia primilor doi clasaţi în urma alegerilor şi, mai mult, chiar în condiţiile renumărării voturilor, trebuie avut în vedere că acestea, prin natura lor sunt dispersate, neputând viza, în exclusivitate, un singur candidat. CURTEA, analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze cererea formulată de doamna Monica-Luisa Macovei. Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar conform alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. Având în vedere textul legal anterior menţionat, Curtea trebuie mai întâi să determine natura juridică a contestaţiei formulate pentru a putea fi angajată competenţa sa. În acest sens, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa, spre exemplu Hotărârea nr. 1 din 16 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010, a stabilit că „renumărarea atât a voturilor valabil exprimate, cât şi a voturilor declarate nule, precum şi a buletinelor de vot «în alb» rămase în urma scrutinului“ reprezintă, din punctul de vedere al calificării juridice, o veritabilă cerere de anulare a alegerilor, soluţionarea acesteia realizându-se în cadrul atribuţiunii Curţii Constituţionale reglementate la art. 146 lit. f) din Constituţie. În consecinţă, Curtea apreciază că cererea formulată reprezintă o cerere de anulare a alegerilor, concluzie întărită şi de faptul că autorul acesteia consideră că rezultatele alegerilor au fost influenţate de fraude electorale grave. Curtea mai reţine că cererea de anulare a alegerilor este formulată de către unul dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, respectiv doamna Monica-Luisa Macovei, fiind astfel îndeplinite exigenţele art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sub aspectul titularului dreptului de sesizare. În continuare, Curtea constată că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum şi faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. În privinţa motivelor invocate de autorul cererii cu privire la existenţa unor fraude electorale grave, Curtea observă că acestea reprezintă afirmaţii şi opinii personale cu privire la desfăşurarea procedurii de votare şi la rezultatele astfel consemnate. Curtea mai reţine că problemele referitoare la desfăşurarea procesului electiv din străinătate au fost analizate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 52 din 5 noiembrie 2014, nepublicată încă la data pronunţării prezentei hotărâri, ale cărei considerente şi soluţie rămân valabile şi în cauza de faţă. Cu privire la susţinerile contestatorului referitoare la faptul că, datorită calităţii sale de candidat independent, nu a avut dreptul să îşi desemneze reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, Curtea reţine că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, jurişti, precum şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi“. Aşadar, candidaţii independenţi nu pot propune reprezentanţi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare, ci numai formaţiunile politice care au propus candidaţi, astfel încât, în mod legal, nu au putut fi acceptaţi reprezentanţi ai candidatului independent în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare. În privinţa criticilor contestatorului referitoare la nesoluţionarea cererii sale de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secţiilor de votare, Curtea constată că, potrivit art. 49 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 370/2004, „un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare“, iar celelalte două exemplare ale procesului-verbal, împreună cu „toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat care trebuie însoţit de ştampila de control. Copia de pe lista electorală permanentă împreună cu tabelele utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4), după caz, alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral judeţean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază înarmată, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv“. De asemenea, potrivit art. 49 alin. (6) din lege, „Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanţelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi ştampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării“. În continuare, alineatele (9) şi (10) ale art. 49 prevăd că „În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (5), biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate Tribunalului Bucureşti.(10) Candidaţii pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (9)“.Aşadar, din analiza prevederilor legale anterior menţionate, Curtea reţine că obligaţia legală de comunicare a acestor procese-verbale către competitorii electorali intervine numai în condiţiile şi termenele prevăzute de art. 49 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 370/2004, legea prevăzând cu claritate procedura de comunicare a proceselor-verbale întocmite. Totodată, aspectul invocat, şi anume faptul că cererea sa de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secţiilor de votare nu a fost încă soluţionată, este o chestiune care excedează competenţei Curţii Constituţionale. Cu privire la solicitarea de reexaminare şi renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, Curtea constată că numărul voturilor nule este de 237.761, număr insuficient pentru a modifica ordinea candidaţilor care pot participa la cel de-al doilea tur de scrutin. Curtea observă, în acest sens, că diferenţele între candidaţii plasaţi pe primele două poziţii este de aproximativ 950.000 voturi, iar între candidatul plasat pe poziţia a doua şi poziţia pe care s-a plasat doamna Monica-Luisa Macovei este de peste 2,4 milioane de voturi. Cu titlu comparativ, Curtea reţine că, în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2009, a dispus renumărarea voturilor nule în condiţiile în care diferenţa în turul al doilea de scrutin între cei doi candidaţi era de aproximativ 70.000 de voturi, iar numărul voturilor nule era de 138.476 (a se vedea Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009), situaţie în care se punea în discuţie chiar atribuirea mandatului. În aceste condiţii, având în vedere art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, Curtea nu poate da curs solicitării formulate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de doamna Monica-Luisa Macovei. Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Benke Károly