Hotărârea Nr.52 din 15.06.2016

COM (2016) 51În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/528, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 17 mai 2016, Camera Deputaţilor: 1. Consideră că este necesară o ancorare mai puternică a conceptului de eficienţă energetică în strategia propusă. 2. Reafirmă dreptul cetăţenilor de a alege soluţia dorită de încălzire şi răcire, pe baza unor preferinţe socioeconomice specifice, locale ce se adaugă criteriilor de eficienţă energetică. 3. Recomandă ca utilizarea căldurii reziduale să fie luată în considerare ca sursă de energie cu amprentă carbonică redusă. 4. Subliniază că strategia privind încălzirea şi răcirea trebuie să ţină seama de perspectiva dezvoltării oraşelor inteligente. 5. Atrage atenţia că eficienţa energetică în cazul răcirii şi încălzirii trebuie pusă în conexiune cu capacitatea echipamentelor respective de a fi reparate şi reciclate, aşa cum prevăd recentele documente programatice ale Uniunii referitoare la economia circulară. 6. Atenţionează că extinderea caracterului inteligent al echipamentelor de încălzire şi răcire, în contextul clădirilor şi oraşelor inteligente, poate contribui la consolidarea unui mediu de viaţă ce generează sau amplifică efecte psihosociale negative în special asupra copiilor şi cheamă la o atentă studiere a acestui risc. 7. Recomandă studierea detaliată a impactului strategiei propuse asupra pieţei şi ridicarea nivelului de pregătire al IMMurilor pentru integrarea noilor concepte, de cercetare şi producţie a dispozitivelor şi componentelor echipamentelor inovative de încălzire şi răcire. 8. Reaminteşte că o proporţie din ce în ce mai ridicată din energia utilizată pentru răcire se consumă în componentele IT, ce cunosc o răspândire din ce în ce mai largă, ca urmare a automatizării şi extinderii internetului lucrurilor şi recomandă sprijinirea tehnologiilor specifice sectorului IT ce sunt eficiente energetic. 9. Reaminteşte că o parte a energiei utilizate pentru încălzirea locuinţelor provine din arderea lemnului în statele cu o suprafaţă rurală mare cum este cazul României şi constată că există o puternică motivaţie socială pentru a menţine această modalitate de încălzire, cel puţin pe un orizont de timp apropiat; impactul său de mediu ar trebui contrabalansat de creşterea proporţiei energiei regenerabile în alte sectoare. 10. Atrage atenţia asupra costurilor foarte mari ale investiţiilor pentru retehnologizarea sistemelor de încălzire centralizată, mai ales în statele membre unde acestea sunt în funcţiune pe o scară foarte largă, şi consideră că este absolut necesar un sprijin financiar al Uniunii pentru retehnologizare, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor de eficienţă energetică în orizontul de timp prevăzut. 11. Reaminteşte că până la răspândirea noilor tehnologii mai există mult potenţial al soluţiilor tehnice simple cum ar fi introducerea contorizării energiei termice pentru locuinţele branşate la sisteme centralizate de încălzire şi recomandă intervenţia la nivelul Uniunii pentru sprijinirea financiară a acestor soluţii. 12. Susţine iniţiativa Comisiei Europene de a sprijini formarea profesioniştilor cu expertiză în domeniul construcţiilor eficiente din punct de vedere energetic şi al tehnologiilor eficiente având la bază energia din surse regenerabile, în special a profesioniştilor din domeniu care sunt „formatorii de piaţă". 13. Atrage atenţia că deşi arhitecţii pot include tehnici de proiectare şi materiale de construcţie avansate, precum şi tehnologii inteligente în toate componentele clădirilor, de la izolare la iluminat, este necesar ca planurile arhitectonice să integreze şi aspectele sociale în soluţiile adoptate, iar acest element de sporire a complexităţii planurilor va necesita adaptarea învăţământului de specialitate, proces ce se poate dovedi îndelungat; în această perioadă de adaptare este necesară evaluarea detaliată a impactului psihosocial al noilor soluţii şi concepte. 14. Atrage atenţia că unele tehnologii de răcire promiţătoare bazate pe energii regenerabile utilizează compuşi chimici cărora ar trebui să li se aloce canale de colectare şi reutilizare specifice, pentru a răspunde exigenţelor economiei circulare. 15. Atrage atenţia că tehnologiile de răcire de tipul celei bazate pe efectul de răcire al solului prezintă impact asupra solului, din punctul de vedere al biodiversităţii şi al măririi suprafeţei ce este supusă presiunilor antropice şi, din acest motiv, recomandă ca efectul strategiei propuse să fie analizat din acest punct de vedere la nivelul Uniunii la 3-5 ani de la adoptarea sa. 16. Recomandă Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a introduce instrumente financiare de tip grant pentru IMM-urile ce doresc să îşi îmbunătăţească eficienţa energetică a încălzirii şi răcirii, având în vedere faptul că, în ansamblu, cererea de energie a sectorului IMM-urilor este considerabilă, dar acestea au mai puţine resurse şi un acces mai redus la finanţare pentru a aduce îmbunătăţiri, mai ales în primii ani de la înfiinţare. 17. Informează Comisia Europeană că, în concordanţă cu indicaţia din comunicare, România a inclus sectorul încălzirii în strategia sa energetică. 18. Susţine obiectivul comunicării de a fi create condiţii pentru participarea consumatorilor la beneficiile variaţiei cererii de energie, pentru a le permite acestora să economisească bani, şi recomandă Comisiei Europene să facă uz de toate posibilităţile pentru a accelera acest proces. 19. Îşi exprimă preocuparea cu privire la faptul că, deşi obiectivul promovării surselor regenerabile de energie în încălzire şi răcire este în mod repetat prezent în strategiile Uniunii, finanţarea acestui domeniu, mai ales finanţarea cercetării, inclusiv în legătură cu încălzirea şi răcirea, este încă departe de aşteptări, ca şi promovarea noilor concepte în rândul tinerei generaţii; solicită Comisiei Europene să întreprindă măsurile necesare pentru a spori resursele alocate cercetării ştiinţifice în domeniu, în special în domeniul industrial, inclusiv IMM-uri. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR FLORIN IORDACHE