Hotărârea Nr.47 din 10.05.2016

privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015)625
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 366 din 12 mai 2016

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4 c-19/399, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 12 aprilie 2016, Camera Deputaţilor: 1. Recomandă Comisiei Europene să manifeste o atitudine mai hotărâtă pentru a răspunde corespunzător prezenţei terorismului pe teritoriul Uniunii Europene, care, prin caracterul său continuu, obiectivele declarate şi amploarea fenomenului, apare că se încadrează mai curând în definiţia războiului asimetric. 2. Susţine necesitatea dispoziţiilor naţionale în materie de drept penal coerente, cuprinzătoare şi aliniate la nivelul UE, pentru a se putea împiedica şi urmări penal în mod eficace infracţiunile legate de luptătorii terorişti străini, dar subliniază că resursele umane angrenate în terorism nu aparţin doar ţărilor terţe. 3. Susţine adaptarea corespunzătoare a normelor în materie de drept şi subliniază că şi instigarea trebuie tratată cu maximă preocupare pentru a reflecta dimensiunea reală a pericolului social pe care îl reprezintă. 4. Susţine Rezoluţia Consiliul de Securitate nr. 2.178(2014), prin care se reafirmă obligaţia tuturor statelor de a respecta legislaţia internaţională privind drepturile omului în combaterea terorismului şi se precizează că nerespectarea drepturilor omului şi a altor obligaţii internaţionale contribuie la sporirea radicalizării şi prin care se promovează un sentiment de impunitate, rezoluţia fiind amintită şi în propunere, şi invită Comisia Europeană să acţioneze în acest spirit, inclusiv prin sprijinirea statelor membre în această direcţie. 5. Cheamă la o atitudine fermă în asigurarea respectării principiului proporţionalităţii, în ceea ce priveşte scopurile legitime urmărite şi caracterul lor necesar într-o societate democratică, şi subliniază că recrudescenţa comportamentelor xenofobe şi rasiste trebuie combătută activ şi perseverent pentru a nu genera un impact secundar persistent al terorismului. 6. Recomandă o atentă definire a infracţiunilor legate de primirea de instruire în scopuri teroriste, o verificare atentă a suficienţei elementului-scop în definiţie, pentru a exclude orice confuzie şi eroare; apreciază că primirea de instruire în scopuri teroriste nu trebuie limitată la cea oferită de altă persoană şi că acţiunea de documentare/autoinstruire ar trebui de asemenea inclusă în această categorie. 7. Atrage atenţia asupra faptului că finanţarea terorismului poate fi legată de alte fenomene infracţionale recente, cum ar fi tehnici ale atacurilor cibernetice de tip „ransomware", şi recomandă combaterea hotărâtă a acestora prioritar, ca parte constituentă a terorismului. 8. Subliniază că folosirea tehnicii spaţiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfăşurarea terorismului poate ridica probleme de extrateritorialitate şi recomandă preventiv analiza acestora. 9. Consideră necesară incriminarea instruirii în scopuri teroriste indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire. 10. Consideră necesară menţinerea sintagmei „deplasare în străinătate în scopuri teroriste", întrucât include şi deplasările în spaţiul intracomunitar; luând act de compromisul realizat în Consiliu, prin care s-a renunţat la incriminarea deplasărilor în scop terorist în interiorul Uniunii, îşi exprimă speranţa că autorităţile de aplicare a legii din statele membre vor putea să compenseze, prin măsuri adecvate, posibilele probleme care pot apărea. 11. Semnalează şi susţine necesitatea de identificare a celor mai bune căi pentru contracararea tacticilor evazive de fragmentare a călătoriilor, prin tranzitarea altor state decât cele de rezidenţă sau domiciliu, pentru a reduce dificultatea stabilirii destinaţiei finale, a scopului real al deplasării, respectiv participarea la activităţi de pregătire sau la acţiunile combatante, alături de grupări jihadiste. 12. Semnalează faptul că problema „luptătorilor străini", care sunt de fapt „teroriştii crescuţi acasă" şi care se întorc de pe frontul Daesh/ISIS, nu este încă tratată în mod unitar în statele din care provin; consideră că Uniunea Europeană ar putea propune un ghid de bune practici, cu caracter de recomandare, care să trateze în mod echilibrat atât protecţia cetăţenilor, cât şi reintegrarea în societate; consideră că reintegrarea în societate a „teroriştilor crescuţi acasă" nu ar trebui să excludă o etapă de verificare/culegere de informaţii despre rolul, activitatea şi profilul persoanei în organizaţiile teroriste în care a acţionat; consideră că această verificare ar trebui realizată în regim de detenţie sau probaţiune. 13. Atrage atenţia că grupările teroriste au demonstrat că deţin abilităţi avansate privind utilizare internetului şi noilor tehnologii de comunicare pentru a disemina propaganda, respectiv a atrage noi adepţi, platformele sociale facilitând recrutarea şi/sau autoradicalizarea acestora. 14. Salutând faptul că, la nivelul Uniunii Europene, se pune un accent deosebit pe dimensiunea reducerii utilizării internetului în scop terorist, pentru a preveni transformarea internetului întro armă a grupărilor teroriste, subliniază că astfel de posibilităţi oferite de internet şi platformele sociale impun adoptarea în continuare de măsuri consecvente pentru prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scop terorist. În acest sens recomandă introducerea unor prevederi care să vizeze măsuri împotriva infracţiunilor teroriste comise prin intermediul internetului, inclusiv incriminarea explicită a acţiunilor teroriste realizate prin intermediul internetului. 15. Recomandă stabilirea în mod unitar la nivelul Uniunii drept circumstanţe agravante a situaţiilor în care, la săvârşirea infracţiunilor din categoria terorismului, inclusiv în cazul complicităţii sau instigării, participă, spre exemplu, persoane în serviciul public, candidaţi în cadrul campaniilor electorale sau sunt atraşi minori. 16. În deplin acord cu viziunea Comisiei Europene, că actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii, ale respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, susţine şi recomandă crearea unor instrumente adecvate care să permită tuturor autorităţilor responsabile pentru prevenirea şi combaterea terorismului să protejeze cetăţenii şi să apere valorile europene. Recomandă ca aceste instrumente să fie adaptate faţă de continua diversificare şi specializare a metodelor şi tehnicilor utilizate de terorişti şi să fie aliniate la natura problematicii şi la evoluţiile acesteia. 17. Reafirmă poziţia fermă a României de a combate terorismul ca fiind o ameninţare comună, serioasă şi gravă. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE