Hotărârea Nr.28 din 28.05.2013

cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză COM (2013) 147 final
ACT EMIS DE: Senatul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 313 din 30 mai 2013

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, având în vedere Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii nr. 505 din 27 mai 2013, plenul Senatului, în şedinţa din data de 28 mai 2013, a constatat că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. În urma analizării fondului propunerii, Senatul a făcut următoarele observaţii şi a adoptat prezenta hotărâre. Articolul 1(1) La articolul 2 „Definiţii“, la alineatul (2), ar fi utilă o clarificare a conţinutului definiţiei privind „physical infrastructure“ deoarece termenul de infrastructură fizică este neclar. În acest sens se precizează că enumerarea exemplificativă se referă la elemente de infrastructură în accepţiune curentă, în schimb „means any element of a network wich is not active“ - „înseamnă orice element al unei reţele care nu este activ“ poate include şi elemente cum sunt fibra, spliterul şi alte elemente de reţea.(2) La art. 9 pct. 3 propunerea de regulament indică autoritatea naţională de reglementare ca reprezentând organismul identificat ca fiind optim în a deveni punct unic de contact. Dacă în ceea ce priveşte obligaţiile de la art. 4 această abordare este corectă, în legătură cu obligaţiile de la art. 6, acestea sunt în totalitate de natura construcţiilor civile, iar indicarea autorităţii naţionale de reglementare ca fiind punct unic de contact ar crea confuzie în actualul sistem administrativ al statelor membre. Ca urmare, este utilă reformularea punctului 3 în sensul păstrării actualei formulări pentru obligaţiile prevăzute de art. 4 şi neindicării exprese a organismului ce ar putea fi punct de contact unic pentru obligaţiile prevăzute de art. 6 pentru a da posibilitatea statelor membre să-şi desemneze organismul propriu cu competenţe în domeniu.(3) a) Art. 4 pct. 1 prevede obligaţia statelor membre de a garanta accesul la informaţiile minime prin intermediul punctului de informare unic la 12 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului. Având în vedere faptul că pentru realizarea sistemului este nevoie de o achiziţie publică prin care să se realizeze analiza, proiectarea şi implementarea sistemului şi totodată să se încarce sistemul cu informaţiile necesare, considerăm că termenul propus de 12 luni este insuficient şi pe cale de consecinţă propunem mărirea acestuia la 18 luni. b)Art. 9 pct. 1 prevede obligaţia statelor membre de a notifica Comisiei organismele desemnate să îndeplinească rolul de punct de contact unic până la intrarea in vigoare a Regulamentului (care va fi in 20 de zile de la publicare). Având în vedere că, cel puţin în cazul României, desemnarea se va face prin instrumente legislative, termenul este insuficient şi ar trebui mărit la cel puţin 60 de zile. (4) Senatul subliniază faptul că propunerea legislativă face referire la principalii actori beneficiari, fără a fi însă menţionaţi şi proprietarii de terenuri. De asemenea, costurile aferente acestor proprietari şi sarcinilor administrative nu sunt specificate, iar aplicarea noilor prevederi este de presupus că va necesita costuri semnificative pentru statele membre.Senatul a considerat că analiza ar trebui extinsă şi la nivelul altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu, ţinând cont de faptul că această propunere de regulament nu vizează doar furnizorii de reţele de comunicaţii electronice, ci şi proprietarii sau titularii de drepturi de utilizare a unor infrastructuri fizice generalizate şi extinse, adecvate pentru a găzdui elemente ale reţelelor de comunicaţii electronice, cum ar fi: reţelele fizice de furnizare a energiei electrice, a gazului, a apei şi canalizării, energiei termice, precum şi serviciile de transport. Articolul 2Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de către Senatul României în şedinţa din 28 mai 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU