Hotărârea Nr.13 din 20.03.2019

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/91, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 12 martie 2019, Camera Deputaţilor: 1. susţine viziunea europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei; 2. recomandă măsuri cât mai pragmatice şi operative pentru prevenirea impactului dezastrelor naturale, extinderea capacităţilor de comunicare independentă şi de intervenţie autonomă pentru salvarea victimelor, precum şi o atenţie deosebită acordată cercetării ştiinţifice finanţate de stat şi de mediul privat, încurajarea ştiinţei cetăţeneşti şi sprijinirea măsurilor pe plan local pentru a acoperi întreaga tipologie a dezastrelor naturale întâlnite în Europa, inclusiv a alunecărilor de teren şi a inundaţiilor; 3. subliniază că reţeaua de arii protejate a Uniunii Europene şi managementul biodiversităţii necesită o preocupare susţinută din partea tuturor părţilor interesate, ceea ce pare dificil de realizat în condiţiile procentului foarte ridicat al terenului ocupat de aceasta şi în condiţiile formalismului excesiv, impus de gestiunea armonizată la nivelul Uniunii a obiectivelor de dezvoltare durabilă şi recomandă simplificarea administrării şi un management pragmatic al acestora; 4. recomandă stimularea şi sprijinirea asigurării energiei din resursele proprii ale gospodăriilor, ale unităţilor industriale şi agricole, ale microreţelelor de curent electric şi gestionarea inteligentă a energiei pentru a se asigura o distribuire echilibrată în toate statele membre; 5. recomandă constituirea unui cadru unitar şi armonizat la nivel european, pe baza unei strategii care să vizeze educaţia şcolară şi pe tot parcursul vieţii în domeniul energetic, a noilor surse de energie regenerabilă şi în vederea combaterii sărăciei energetice; 6. recomandă revizuirea procedurilor de etichetare energetică pentru a fi simplificate şi pentru a ţine cont de deosebirea dintre tehnologiile utilizate, în condiţiile progresului tehnic accelerat; 7. atrage atenţia asupra necesităţii de a sprijini cu mai mult curaj inovaţiile cu potenţial de promovare a tehnologiilor cu efecte disruptive în domeniul energetic, în special a microgeneratoarelor de curent electric şi a tehnologiilor energetice aplicabile în agricultură; 8. îşi manifestă îngrijorarea cu privire la presiunea exercitată asupra industriei prelucrătoare europene de către alte ţări dezvoltate şi de către economiile emergente şi propune analizarea cât mai rapidă a potenţialului antreprenorial din Uniune, spre a se lua măsurile necesare de înlăturare a obstacolelor, reducerea formalismului, a prejudecăţilor şi stereotipurilor şi valorificarea echilibrată în toate statele membre prin încurajarea gândirii inovatoare, a antreprenoriatului în domeniul digital şi în inginerie; 9. subliniază necesitatea valorificării acordurilor comerciale şi de investiţii încheiate în ultima perioadă de Uniunea Europeană, pentru a spori volumul schimburilor comerciale, a asigura diversificarea pieţei unice şi rezilienţa economică, în condiţiile respectării standardelor sociale şi de mediu ridicate ale Uniunii; 10. subliniază necesitatea reducerii distanţei dintre acţiunea politică şi concretizarea acesteia, precum şi aplicarea unei politici pragmatice, orientate spre ocrotirea imediată a unor valori naturale, cum ar fi biodiversitatea solului şi a zonelor verzi urbane; 11. reaminteşte relevanţa în domeniu a politicii Uniunii de favorizare a decuplării dezvoltării economice de creşterea volumului şi infrastructurii de transport şi recomandă reanalizarea politicilor de dezvoltare a infrastructurii de transport, a transportului intermodal şi a celui feroviar din această perspectivă, de natură să reducă amprenta de mediu a activităţilor economice şi să contribuie la combaterea schimbărilor climatice; 12. consideră că este necesară o politică mai curajoasă de sprijinire a tehnologiilor foarte noi, a celor emergente din sectorul energetic, atât a celor care se bazează pe digitalizare, cât şi a celor care iniţiază procese de datificare şi de exploatare a oportunităţilor tehnologiilor în spaţiul cosmic; 13. recomandă încurajarea noilor tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile, eoliană şi fotovoltaică, a valorificării resurselor de energie de intensitate redusă, precum şi a tehnologiilor emergente; 14. susţine acordarea unei atenţii deosebite consumatorilor care produc ei înşişi energie, numiţi prosumatori, precum şi comunităţilor locale pentru a încuraja utilizarea energiei din surse regenerabile pentru consumul rezidenţial şi, totodată, propune elaborarea unor standarde de construcţie mai permisive; 15. recomandă încurajarea cercetării şi producţiei de echipamente casnice şi industriale care funcţionează la tensiune joasă şi a cercetării şi producţiei de echipamente energetice compatibile cu tehnologia internetului lucrurilor; 16. îşi manifestă îngrijorarea cu privire la riscul ca educaţia în domeniul energetic a cetăţenilor europeni să nu fie suficientă pentru a susţine tranziţia consumatorilor către un sistem energetic în mare parte descentralizat şi inteligent, bazat pe resurse regenerabile şi recomandă măsuri de creştere a conştientizării în această privinţă; 17. susţine sprijinirea dezvoltării transportului de mărfuri pe distanţe medii şi lungi pe calea ferată, ca soluţie de transport eficientă din punct de vedere energetic şi recomandă încurajarea tehnologiilor emergente în domeniu, a standardizării şi aplicării de soluţii tehnice potrivite în vederea unei cât mai ridicate interoperabilităţi feroviare, atât între statele membre, cât şi cu statele candidate şi asociate, inclusiv a mobilităţii intercontinentale; 18. îşi manifestă îngrijorarea cu privire la efectele psihosociale negative ale proliferării sistemelor de videoconferinţă şi a altor asemenea tehnologii ce înlocuiesc prezenţa în persoană şi consideră că astfel de aspecte negative se cer investigate; 19. îşi manifestă reţinerea cu privire la capacitatea captării şi stocării dioxidului de carbon pentru a reduce nivelul emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, având în vedere impactul acestei tehnologii asupra mediului, şi recomandă în schimb exploatarea insistentă a energiei din surse regenerabile şi identificarea oportunităţilor de economisire a energiei produse din combustibili fosili; 20. propune înfiinţarea unei linii a Planului de investiţii strategice dedicate microîntreprinderilor şi comunităţilor mici, împreună cu o capacitate de garantare centralizată, care să faciliteze accesul acestora la împrumuturi uşoare şi la subvenţii pentru infrastructura energetică, inclusiv pentru microreţele şi capacităţi mobile de generare de curent electric din surse regenerabile; 21. propune valorificarea oportunităţilor reprezentate de relaţiile de comerţ şi de investiţii cu state din Africa, Asia şi America Latină pentru a valorifica, la scară mai ridicată, noile tehnologii de obţinere a energiei electrice din surse regenerabile, a microreţelelor de curent electric şi a energiei inteligente; 22. îşi manifestă preocuparea cu privire la implicarea restrânsă a sectorului financiar în sprijinirea tranziţiei către atingerea nivelului de emisii nete zero, prin reorientarea fluxurilor de capital şi investiţie spre soluţiile necesare, şi recomandă sprijinirea dezvoltării armonizate a pieţei de capital, în special în statele aflate sub media Uniunii din acest punct de vedere; 23. sprijină dezvoltarea de soluţii inovatoare pentru a mobiliza investiţiile sprijinite de „capitalul răbdător" şi de capitalul de risc; 24. îşi manifestă interesul de a cunoaşte care sunt măsurile pe care Comisia Europeană le prevede pentru a asigura caracterul pragmatic şi diversitatea tematică, distribuţia echilibrată în Uniune a proiectelor care vor fi finanţate din noul program de cercetare Orizont, precum şi asigurarea unui impact concret şi semnificativ asupra vieţii cetăţenilor europeni şi a companiilor europene; 25. sprijină concentrarea pe produse, servicii şi procese complet noi şi recomandă scurtarea, pe cât posibil, a timpului scurs între elaborarea unui concept nou şi verificarea sa prin cercetare ştiinţifică. Recomandă o deschidere cât mai mare spre nou a Consiliului European pentru inovare, chiar dacă o asemenea deschidere înseamnă asumarea unui risc mai ridicat; 26. propune măsuri de sprijinire a diversificării agriculturii, a reintroducerii speciilor şi varietăţilor de plante şi a speciilor şi raselor de animale dispărute din cultura curentă. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 martie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, EUGEN NICOLICEA